TRANSPORTUL RUTIER, DE PATRU ORI MAI MARE DECÂT TRANSPORTUL FEROVIAR ȘI DE CINCI ORI MAI MARE DECÂT CEL MARITIM ^Recomandat

Potrivit cifrelor publicat de Institutul Național de Statistică și consultate de revista TIR, în anul 2016 (ultimul pentru care există date) prin intermediul transportului rutier au fost duse la destinație 216.085 mii de tone de mărfuri. În aceeași perioadă, au fost transportată pe calea ferată o cantitate de mărfuri de patru ori mai mică –52618 mii de tone.
Pe căi navigabile au fost transportate de șapte ori mai puține mărfuri –30.484 mii de tone. În cazul transportului maritim, diferența este de cinci ori mai mare în favoarea transportului de mărfuri. Pe mare, s-au transportat 46.288 mii de tone de mărfuri. Transportul pe calea aerului a fost nesemificativ -40 mii de tone.

Cum se împart miile de tone
Transportul rutier a fost, în 2016, de 216.085 mii de tone. Raportat la anii precedenți, el se prezintă astfel: în 2015–198.638 mii de tone de mărfuri (o creștere uriașă de aproape 10% într-un singur an), în 2015–190.932 mii de tone de mărfuri, în 2013–191.486 mii de tone de mărfuri.
În anul 2007, se transportau pe drumuri și autostrăzi 356.669 de mii de tone de mărfuri. În urmă cu 11 ani, transportul intern de mărfuri era cu aproape jumătate mai mare decât azi. Explicația este simplă: multe camioane au fost direcționate spre transportul internațional și multe camioane din alte state aduc comenzi spre România din momentul intrării în UE și a deschiderii granițelor (2007).
Alte statistici extrem de interesante arată că, în anul 2016, cantitatea totală de mărfuri transportate la nivel național a fost de 172.957 mii de tone. Transportul rutier internațional s-a situat la 43.128 mii de tone, din care 10.314 mii de tone cabotaj și 21.088 mii de tone transport între state terțe.
Statistica arată că există 35.000 de firme de transport mărfuri şi persoane active, care operează 173.738 de autovehicule licenţiate de transport marfă de peste 3,5t şi de transport persoane de peste 1 plus 8 locuri, angajând 358.184 şoferi profesionişti, potrivit ultimelor date ale Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România.
Piaţa transporturilor rutiere de mărfuri este formată din 1.350 de fir¬me, dintre care există aproxi¬mativ 100 de firme care au o flotă de peste 100 de camioane, 150 de fir¬me cu flotă între 50 şi 99 de camioane şi peste 2.300 de firme cu flotă între 10 şi 49 de camioane -restul fiind reprezentat de trans¬por¬tatori mici ope¬rând 1-10 camioane, po¬tri¬vit datelor UNTRR.
În domeniul transportului rutier de per¬soane activează circa 4.000 de firme, dintre care în jur de 30 de firme au peste 100 de vehicule în parc, 50 de firme au între 50 şi 99 de vehicule şi aproape 550 de firme au între 10 şi 49 de vehicule.

Problemele industriei

Lipsa autostrăzilor
În acest moment, România nu are o autostradă care să o lege de la est la vest. Marea problemă este autostrada Sibiu-Pitești, existentă doar pe hârtie. Problema este că abia pe termen mediu ea ar putea fi finalizată.
Deși cantitatea de marfă transportată crește de la an la an, iar flotele se extind, există probleme uriașe în industrie, unele care nu țin neaparat de transportatori. „Vom vedea prima cupă de excavator pe şantierul Sibiu-Piteşti înainte de anul 2020, dacă pregătirile vor continua în ritmul de acum. Apreciez că înainte de 2020 vor începe lucrările”, a spus Lucian Şova. Este ultima declarație, terifiantă, a ministrului tarsnporturilor. De unde deducem că abia în 2025 am putea avea o autostradă finalizată integral de la Nădlac la Constanța. Suntem în urmă cu 5-8 ani din punct de vedere economic, din cauza faptului că nu avem o autostradă care să lege Piteştiul de Sibiu. Dacă ar fi o autostradă, am câştiga cel puţin o oră. Acest lucru ne-ar da posibilitatea să colectăm mai mult în hub-uri, a explicat un manager din domeniul logisticii.
Nici soarta celorlalte autostrăzi nu este roz. Șoseaua de Centură București abia de câteva zile are constructor, Craiova-Pitești este în aer, la fel Autostrada spre Moldova, iar Lugoj-Deva și Sebeș - Turda au mari probleme de construcție.

Calitatea proastă a drumurilor existente
În lipsa autostrăzilor, avem drumuri extrem de proaste. Suprafaţa totală a gropilor existente pe şoselele României însumează mai mult de 80 de kilometri pătraţi, arată o statistică a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care anunţă demararea lucrărilor de reabilitare şi "punere în ordine" a drumurilor. Lucrările de plombare a gropilor sunt proiectate pentru o suprafaţă totală de 619.040 de metri pătraţi, din care au fost realizate până în prezent lucrări de reabilitare pe 24.195 de metri pătraţi.
"Rezultă o suprafaţă cu gropi de 594.000 mp, care -potrivit normativelor actuale de echivalare- înseamnă puţin peste 80 de kilometri pătraţi de gropi", au explicat reprezentanţii CNAIR. Cele mai mari suprafeţe cu gropi se întâlnesc -potrivit statisticii CNAIR- pe şoselele deservite de Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri Braşov (200.000 mp), Iaşi (192.780 mp), Bucureşti (76.290 mp) şi Cluj (55.850 mp). Cele mai mici suprafeţe cu gropi sunt la administratorii din Timişoara (17.640 mp), Constanţa (25.030 mp) şi Craiova (51.450 mp).
În 2018, pentru programul de reparaţii şi întreţinere a autostrăzilor şi drumurilor naţionale sunt alocate aproximativ 120 de milioane de lei.

Lipsa forței de muncă
Transportatorii rutieri au atras, în nenumărate rânduri, atenţia că lipsa şoferilor de camioane va atrage după sine probleme în acest sector important al economiei naţionale. Cererea de forţă de muncă calificată în transporturile rutiere internaţionale este tot mai prezentă în România şi în UE. Transportatorii rutieri -companii multinaţionale ca şi companii cu capital românesc- se confruntă cu lipsa de şoferi profesionişti, având camioane care nu pot fi operate pentru că nu sunt şoferi disponibili pe piaţă. Transportatorii români au nevoie de soluţii europene urgente şi eficiente la această criză acută de şoferi profesionişti, pentru ca industria românească de transport rutier să poată continua să opereze în parametri buni.
UNTRR a solicitat, spre exemplu, modificarea cadrului legal pentru a se permite tinerilor, de la vârsta de 18 ani, să devină şoferi profesionişti, existând îngrijorarea că actuala lipsă de şoferi profesionişti ar putea fi cauzată şi de legislaţia românească care stabileşte vârsta minimă de 21 de ani pentru permisele de conducere de categoriile C şi CE, în conformitate cu prevederile Directivei 2006/126/EC referitoare la permisele de conducere –pentru că după absolvirea educaţiei secundare (liceului), tinerii cu vârste între 18 şi 21 de ani caută alte oportunităţi de angajare şi nu îşi mai schimbă opţiunile ulterior pentru a deveni şoferi profesionişti. Comisia Europeană a răspuns UNTRR că nu s-ar opune ca România să aplice vârsta minimă de 18 ani.

Semne bune și pentru transportul de călători
Pe plan național, în jur de 1.200 companii de transport oferă curse regulate locale, iar 490 companii de transport oferă curse regulate la nivel național și internațional. De asemenea, 340 operatori au licențe de transport special (transport pentru echipe sportive și evenimente culturale), iar 2.500 operatori au licențe de transport ocazional (tururi domestice și internaționale de câteva zile), arată Comisia Europeană.
Conform datelor oferite mai sus, este evident faptul că Bucureștiul este un punct important de plecare sosire pentru majoritatea curselor din interiorul României, aproximativ 22 de autogări susținând nu mai puțin de 500.000 de plecări anual. La nivel național există 88 de autogări și 294 stații de autocar.
Cele mai mari autogări din România sunt Filaret (București), cu 40.000 de plecări anual, Autotim (Timișoara), cu 20.000 de plecări anual, și Fany (Cluj), cu 30.000 de plecări anual.