România a transpus regulile de detașare ale șoferilor, deși alte 22 de state din UE nu au făcut-o ^Recomandat

Lista statelor care NU au transpus directiva detașării șoferilor o găsiți AICI

România a contestat Pachetul Mobilitate la Curtea de Justiție

În mod absolut surtprinzător, România nu se află pe listă semn că a adoptat în legislația internă directiva detașării șoferilor.

România a depus la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) trei acţiuni prin care cere anularea unor măsuri considerate ”restrictive şi disproporţionate” din cadrul aşa-numitului Pachet de Mobilitate, adică legislaţia UE care afectează interesele transportatorilor români, a anunţat recent pe Twitter ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Dispozițiile vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc aspectele care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune:

• interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;
• obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;
• obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;
• stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Pachetul Mobilitate, inițiat de vechile state membre UE, a fost votat în acest an de Parlamentul European, în ciuda opoziției eurodeputaților din România și alte state din estul Europei.

Context. Pachetul legislativ Mobilitate 1, care schimbă radical regulile pe piața transportului rutier de mărfuri din Uniunea Europeană, a intrat în vigoare din luna august.

Cea mai importantă prevedere, cu un impact asupra transportatorilor din estul Europei, deci inclusiv asupra celor din România, este cea cu privire la întoarcerea acasă sau la centrul operațional al firmei, la fiecare trei sau patru săptămâni a șoferilor, care lucrează în străinătate. Transportatorii români spun că o astfel de prevedere încalcă inclusiv dreptul șoferilor la libera circulație și ședere în interiorul Uniunii Europene, așa cum prevede Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului, potrivit căreia românii, în calitate de cetățeni ai UE, au „dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni, fără nici o altă condiție sau formalitate în afara cerinței de a deține o carte de identitate valabilă sau un pasaport valabil”.

Ce prevede Directiva detașării șoferilor

Potrivit prevederilor Pachetului Mobilitate 1, începând cu 2 februarie 2022 se va aplica directiva detașãrii pentru operațiunile de cabotaj și pentru cele de cross-trade peste numãrul exceptat (2 operațiuni).

Cele mai importnate prevederi:

• obligația de a raporta detașarea șoferilor într-o interfață specială pentru transportatorii conectați la Sistemul de informații al pieței interne IMI
• obligația de a plăti șoferilor cel puțin cu salariu minim aplicabil în fiecare stat membru atunci când lucrează acolo
• obligația de a înregistra (manual) punctele de trecere a frontierei pe tahografe digitale
• returnarea obligatorie a vehiculelor comerciale la baza lor la fiecare 8 săptămâni
• într-o perioadă de 7 zile pot fi efectuate maximum 3 operațiuni de cabotaj într-o țară. După această perioadă, camionul nu poate intra în respectiva țară timp de 4 zile.

Comisia Europeană a lansat un document numit „Ghid practice privind detașarea” care să îi ajute pe șoferi și pe transportatori să se descurce după intrarea în vigoare a noilor normative din pachetul Mobilitate I.

 Ghidul este AICI