OFICIAL. CHINEZII ȘI TURCII AU VERDE DE LA GUVERN PENTRU CONSTRUCȚIA DE AUTOSTRĂZI Recomandat

OFICIAL. CHINEZII ȘI TURCII AU VERDE DE LA GUVERN PENTRU CONSTRUCȚIA DE AUTOSTRĂZI

Compania chineză CCCC și compania turcă Makyol ar putea începe anul viitor construcția autostrăzii Ploiești-Brașov, a anunțat Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Comisia de Prognoză (CNSP), care are zero experiență în lucrări de infrastructură și zero parteneriate public-privat gestionate, a fost însărcinată de Guvern să negocieze cu asocierea sino-turcă realizarea în parteneriat public-privat a șoselei de mare viteză.

Bonus pentru hărnicie
Statul român este pregătit să le plătească chinezilor și turcilor un bonus de 100 de milioane euro, dacă reușesc să termine autostrada mai devreme de cei 4 ani estimați, a mai anunțat Ghizdeanu. Dar, ca să putem vorbi de deschiderea șantierului și începerea lucrărilor, CNSP trebuie mai întâi să semneze contractul cu asocierea China Communications Construction Company și Makyol Insaat Sanayi Turizm.
Deocamdată, însă, abia a avut loc o întâlnire pregătitoare la Palatul Victoria, la care a participat și ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
„1,4 miliarde euro este valoarea investiţiei, din care partenerul public până la 25% şi până la 75% sau puţin mai mult asocierea căreia i s-a atribuit şi care a fost astăzi prezentă. Durata întregului proiect este de 24 de ani din care, în principiu, este un an proiectare, trei ani execuţie şi 20 de ani operarea, astfel încât să poată fi returnată valoarea pe care a investit-o partenerul privat. Proiectul este conceput în baza traficului şi studiului de trafic efectuate acum câţiva ani şi are de asemenea în el o profitabilitate de aproape 10%, ceea ce a asigurat interesul investitorilor străini. Au fost mai mulţi, am rămas la această asociere cu firma chineză, cea mai importantă din lume. O altă dată importantă este că se prevede o bonificaţie în cazul în care proiectul este terminat mai devreme, respectiv în loc de patru ani, trei ani sau doi ani, o să vedem cât de repede, dar, de asemenea, şi o penalitate dacă întârzie, de circa 100 de milioane de euro pe an”, a declarat Ion Ghizdeanu, președintele CNSP.
În plus, președintele CNSP este de părere că, dacă se va începe de pe acum proiectarea, aceasta ar putea fi gata anul viitor și atunci ar putea demarea construcția efectivă a șoselei de mare viteză.
“Înțelegem că este un proiect foarte important pentru România. Am călătorit de mai multe ori spre Brașov și înțelegem că este nevoie de această autostradă. Suntem una dintre cele mai mari companii din lume, sutem prezenți în circa 150 de țări din întreaga lume. Suntem prezenți atât în Asia, Africa, America de Sud și în Europa. În Europa, am avut lucrări în Serbia, Muntenegru, Croația, Bulgaria și acum România”, a declarat Wang Jingchun, președinte executiv CCCC International.

Chinezii au participat și la Pitești-Craiova
Revista TIR Magazin a căutat să afle mai multe informații despre companiile care vor prelua un contract de 1,3 miliarde de euro fără licitație.
China Communications Construction Company a încercat să intre pe piața construcțiilor din România în anul 2013, atunci când a participat la licitația privind construcția drumului expres Craiova-Pitești. Chinezii și turcii abia tatonau terenul în România, iar premierul de la acea vreme, Victor Ponta, nu era atât de favorabil celor două state, China și Turcia, unde, ulterior, se va și duce în vizită. De altfel, drumul expres mai sus menționat nici nu a început să fie construit.

Au blocat a doua licitație pentru același drum
Atunci când nu se știa cine va câștiga dreptul de a construi „Autostrada prin munți”, revista TIR Magazin atrăgea atenția că exact compania din China a fost cea care au pus bețe în roate celei de-a doua încercări de realizare a aceluiași tronson de autostradă în regim de PPP.
„La numai zece zile de la anunțarea licitației pentru autostrada Comarnic-Brașov, o firmă din China a blocat licitația. Anunțul de concesionare a fost publicat în SEAP pe 8 decembrie 2012, iar, pe 19 decembrie, compania China Communications Construction Company Limited, cu sediul în Beijing, a contestat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) fișa de date a achiziției și a solicitat suspendarea procedurii”, potrivit informațiilor apărute în presă.
A fost nevoie de intervenția premierului de atunci Victor Ponta, care a cerut găsirea unei soluții în instanță pentru reluarea licitației autostrăzii Comarnic-Brașov, arătând că aceasta a fost iar suspendată "pentru Sfântul Așteaptă" de către Consiliul de Soluționare a Contestațiilor.
Amuzant este că, în 2013, „cea mai mare companie de construcții din China, care la începutul anului s-a înscris în cursa pentru desemnarea constructorului tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov (parte a autostrăzii scoase acum la licitație), a anunțat că se retrage din procesul de selectare. Surse din cadrul Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale -condusă atunci tot de Narcis Neaga- declarau, pentru presă, că acești chinezi au avut pretenţii care nu puteau fi acceptate. Printre acestea se regăsesc utilizarea exclusiv de materiale de construcţii fabricate în China, pentru care au solicitat anularea taxelor de import, forţă de muncă doar din China. Altfel spus, chinezii doreau să facă o autostradă în România, dar “fabricată în China”, dacă se poate spune aşa.

Urme de corupție
Un articol publicat anul trecut de Bloomberg, nota că: „CCCC, cel mai mare constructor, este asaltat de acuzații de fraudă, corupție și daune asupra mediului”.
„CCCC, una dintre cele mai mari companii, cu venituri anuale mai mari decât Procter & Gamble Co. sau FedEx Corp., declară că portofoliul său este peste 700 de proiecte din peste 100 de țări din afara Chinei. Valoarea companiei este mai mare de 100 de miliarde de dolari. Istoria companiei este, de asemenea, una dintre cele mai agitate. CCCC și filialele sale au lăsat în urmă numeroase controverse în multe dintre țările în care operează. Compania a fost inclusă pe lista neagră de către Banca Mondială în 2009, pentru presupusele practici frauduloase de licitații pe un contract de autostradă din Filipine. Malaezia a oprit două proiecte feroviare pe fondul suspiciunilor legate de corupție. În Australia, o anchetă guvernamentală a arătat că o companie deținută de CCCC nu și-a îndeplinit sarcinile în supravegherea construcției unui spital pentru copii, unde furnizarea apei a fost afectată de plumb, iar un subcontractor a instalat panouri cu azbest”, scrie Bloomberg.
BBC reamintește că guvernul malaezian a declarat că CCCC a umflat costurile la 20 miliarde de dolari pentru construcția căilor ferate. Proiectul nu a mai fost viabil financiar.
Potrivit CNBC.com, care citează un raport Transparency International, „multe companii din state emergente ajută corupția să prospere, nivelul de transparență fiind modest. Companiile chineze se află la cel mai înalt nivel din acest punct de vedere. Din când în când, vedem scandaluri de corupție uriașe care implică companii multinaționale, cum ar fi Odebrecht Group sau China Communications Construction Company, care fac imense prejudicii economiilor locale".
China Communications Construction Company (CCCC) este unul dintre cei mai mari constructori la nivel mondial, cu afaceri de aproape 80 de miliarde de dolari și peste 160.000 de angajați. CCCC ocupă locul 91 în lista primelor 500 de companii la nivel internațional, Fortune Global 500.
CCCC a fost implicat în diferite proiecte, printre care și cel mai lung pod din lume, Danyang–Kunshan Grand Bridge, cu o lungime de 164,8 kilometri, situat în delta fluviului Yangtze și care face legătura între orașele Beijing și Shanghai. Podul a costat 8,5 miliarde de dolari.

Mai scump e mai bine
Un alt stat nemembru al UE care își face loc în construcția de autostrăzi este Turcia, prin Makyol Insaat Sanayi Turizm, cea de-a doua firmă implicată în construcția proiectului Ploiești-Brașov. Statul român nu este la prima dovadă de prețuire arătată turcilor. Anul acesta, CFR SA a atribuit asocierii Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret AȘ – Makiol Inșaat Sanayi Turizm ve Ticaret AȘ contractul de reabilitare a subsectiunii Apaţa–Cața, parte a tronsonului feroviar Braşov–Sighişoara, cu suma de 2,85 miliarde lei (aproximativ 600 milioane de euro). Cu toate că oferta cea mai mică a aparţinut consorţiului RailWorks, oferta turcilor pentru Apața–Cața, mai scumpă cu 27 milioane euro, a fost desemnată câştigătoare

Taxă de 8,8 euro pentru camion
Inițial, cinci investitori au depus oferte pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat pentru realizarea Autostrăzii Ploieşti-Braşov. Circa 1,36 de miliarde de euro estimează Comisia Națională de Prognoză că va costa proiectarea și execuția celor circa 100 de km de autostradă dintre Ploiești și Brașov, conform procedurii lansate în portalul de achiziții publice pentru încheierea unui contract de parteneriat public-privat.
Studiul de fundamentare detaliază că PPP-ul se va întinde pe o perioadă de 44 de ani, dar în două etape. Prima etapă va fi de 24 de ani: 4 ani pentru proiectare+execuție și 20 de ani pentru operare.
Șoferii vor plăti o taxă calculată la 6,3 euro fără TVA pentru fiecare 100 de km parcurși de un autoturism, iar pe parcursul PPP-ului statul va plăti partenerului privat o sumă anuală pentru amortizarea investiției, dar și o plată de disponibilitate pentru perioada de operare a autostrăzii. Nivelul tarifului perceput este stabilit în funcție de distanța parcursă de vehicul. Pentru un vehicul din categoria LGV se plătește, pentru fiecare 100 km autostradă 8,82 euro fără TVA, iar pentru un HGV şi un Bus se plăteşte 12,6 euro fără TVA”, se precizează în studiu.

Autostradă în trei părți
Potrivit descrierii din studiul de fundamentare atașat procedurii, Autostrada a fost împărțită în trei sectoare:
- Sector 1 - Ploiești-Comarnic, km 0+000 - km 48+600;
- Sector 2 - Comarnic-Predeal, km 48+600 - km 84+800;
- Sector 3 - Predeal- Braşov (Cristian), km 84,4 - km 106,2 (cu mențiunea că tronsonul Rășnov-Cristian a fost deja contractat pentru execuție).
Proiectul prevede, pentru sectorul Ploieşti-Braşov (Cristian) mai multe lucrări de artă, între care 14 viaducte și 33 poduri cu o lungime totală de aproximativ 3 km, precum și 2,6 km de tuneluri cu galerie dublă. Totodată, sunt incluse noduri rutiere, drumuri de acces la autostradă, relocarea utilităților, lucrări hidrotehnice și de atenuare a impactului asupra mediului.

De patru ori eșec
Statul se află la a patra încercare de realizare prin PPP a autostrăzii peste Valea Prahovei.
Prima încercare a avut loc în 2004, când Guvernul condus atunci de Adrian Năstase a selectat trei firme pentru construirea tronsoanelor București-Ploiești (Strabag din Austria), Comarnic-Predeal (Vinci din Franța) și Predeal-Brașov (Ashtrom-Roichman, Israel).
În 2004, pe 18 octombrie, la Bucuresti în prezența premierului francez de atunci, Jean-Pierre Raffarin, și a prim-ministrului Adrian Năstase, ministrul Transporturilor de atunci, Miron Mitrea, semna contractul de parteneriat public-privat cu compania franceză Vinci pentru realizarea a 36 de km de autostradă între Comarnic și Predeal. Costul: 480 milioane de euro. Comisia Europeană și-a exprimat dezacordul privind modul cum au fost selectați concesionarii, iar contractul pentru autostrada spre Brașov nu a mai fost semnat.
În 2009, asocierea Vinci–Aktor (Franța–Grecia) era desemnată pentru realizarea proiectului în parteneriat public-privat. Autostrada de la Comarnic până la Brașov ar fi trebuit să aibă 58 de kilometri. Ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu, estima că va costa 1,5 miliarde de euro.
În aprilie 2010, consorțiul Vinci–Aktor a denunțat unilateral contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor.
În mai 2012, CNADNR a scos la licitație actualizarea Studiului de fezabilitate și a pus la bătaie 23,6 milioane lei pentru acest contract.
În ianuarie 2014, Guvernul a semnat un Memorandum cu reprezentanții consorțiului Vistrada Nord (Vinci–Strabag–Aktor), câștigător al licitației pentru lucrările la tronsonul Comarnic-Brașov. Au apărut primele informații: costul autostrăzii creștea de la 1,2 la 1,8 mld lei, lungimea scădea de la 58 la 52 de kilometri.
Ministerul Transporturilor a renunțat oficial, pe 18 iunie 2015, la concesiunea semnată cu Vinci-Aktor-Strabag. A treia încercare de realizare a autostrăzii prin concesiune a eșuat. Compania de Autostrăzi a anunțat, apoi, că va lansa în licitație publică, în prima fază, realizarea capetelor autostrăzii dinspre Comarnic și Brașov cu bani de la Buget.

 

 

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping