Oamenii de afaceri, protest în fața Ministerului Transporturilor: cer autostrăzi

Oamenii de afaceri, protest în fața Ministerului Transporturilor: cer autostrăzi

Antreprenorul Felix Pătrăşcanu, fondator al companiei FAN Courier şi membru în boardul Romanian Business Leaders (RBL), a declarat joi că reprezentanţii mediului de afaceri ar putea picheta Ministerul Transporturilor în semn de protest faţă de trenarea proiectelor de infrastructură.

Felix Pătrăşcanu: Vom picheta Ministerul Transporturilor, dacă mai amână proiectele de infrastructură/ Asociaţia RBL cere formarea unei baze de date unice pentru monitorizarea traficului rutier
„S-ar putea să ne vedeţi cât de curând într-o acţiune de pichetare a Ministerului Transporturilor, dacă se mai întârzie mult cu proiectele de infrastructură. Într-o zi am să fiu eu, în altă zi ceilalţi reprezentanţi RBL... O să purtăm banderole albe, în semn de protest faţă de aceste întârzieri, pentru că nu se mai poate să nu se facă nimic de atâţia ani”, a spus Felix Pătrăşcanu, într-o conferinţă de presă a RBL.

„Cred că în România avem mai mulţi kilomtri de panglici tăiate decât de autostrăzi construite”, a mai spus Felix Pătrăşcanu.

Potrivit unor statistici prezentate de RBL, România are cea mai slab dezvoltată reţea de autostrăzi din Europa, cu 3,73 km de autostradă la 100.000 de locuitori, de două ori mai puţin decât Bulgaria (7,3 km de autostradă la 100.000 de locuitori) şi de patru ori mai puţin decât Ungaria (15,25 km de autostradă la 100.000 de locuitori). Necesarul pentru reţeaua primară de autostrăzi din România este estimat la 3.000 de kilometri, adică de patru ori mai mult decât în prezent.

De ce nu avem autostrăzi? Potrivit RBL, „în anii ’90, Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI) erau principalii finanţatori ai proiectelor complexe. IFI asistau autoritatea contractantă pe tot parcursul implementării lucrărilor, atribuirea contractelor se făcea în baza criteriului tehnico-economic, iar abordarea contractelor se făcea în sistem FIDIC roşu (cu proiectul întocmit până la faza de proiect tehnic), iar proiectele astfel rezultate sunt în stare bună azi (de exemplu DN2); în perioada post-aderare la Uniunea Europeană, în contextul finanţării proiectelor majore din fonduri structurale, atribuirea contractelor s-a realizat în baza criteriului cu preţul cel mai scăzut. Din cauza lipsei unei strategii, dar şi a unei organizări deficitare la nivelul autorităţilor, s-au înregistrat întârzieri majore în fiecare exerciţiu financiar. Întârzierile au generat o criză de timp în atragerea de fonduri. În această grabă, faza de proiectare a fost tratată tot mai superficial”.

Concret, „singura activitate prin care sunt identificate soluţiile tehnice optime pentru proiecte durabile şi calitative a fost ignorată. Contractele au început să fie abordate în sistem FIDIC galben (Design&Build), cu transferul nefiresc al majorităţii responsabilităţilor din sarcina beneficiarului în sarcina constructorului. Iar pentru furnizarea serviciilor au fost acceptaţi operatori fără certificare prealabilă a capabilităţii tehnice şi umane, în condiţiile în care lipsesc reglementări legale în acest sens”, mai arată datele RBL.

„Realitatea ultimilor ani a demonstrat că presupusa economie generată de proiectele ieftine (atribuite în baza criteriului cu preţul cel mai scăzut) s-a reflectat ulterior în costuri suplimentare substanţiale în execuţia lucrărilor, în executarea unor lucrări deficitare din punct de vedere calitativ, cu numeroase vicii ascunse, în întârzieri în executie, într-un număr ridicat de contestaţii (România a consemnat peste 50% din totalul contestaţii înregistrate la nivelul Uniunii Europene) şi în deprofesionalizarea industriei”, menţionează RBL.

„La felul în care arată azi harta autostrăzilor din regiune, România se autoelimină din ecuaţia europeano-asiatică a infrastructurii, pentru că tot amână investiţiile-cheie. Pe termen mediu şi lung, companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate. Ţara în ansamblu pierde noi investiţii, iar bugetul de stat pierde de două ori - şi taxele în plus de la companiile care şi-ar putea dezvolta businessul, şi taxele de la investiţiile moarte încă din faşă”, a afirmat, la rândul său, Ion Lixandru, proprietarul companiei Camion Logistic şi membru al RBL.

„Este nevoie ca România să se mişte agil şi inteligent şi să discutăm public, cu seriozitate despre pericolul ca România să devină o ţară de ocolit. Riscăm să pierdem din relevanţa provenită din statutul de membru UE şi din poziţionarea geografică, riscăm să devenim dintr-o ţară ocolită într-o ţară părăsită”, a mai spus Ion Lixandru.

RBL propune, în consecinţă, o serie de măsuri pentru a mobiliza dezvoltarea infastructurii rutiere în România şi pentru a fluidiza traficul rutier.

Recomandările RBL pentru Ministerul Transporturilor sunt:
- să solicite consultanţă şi asistenţă tehnică din partea Băncii Europene pentru Investiţii pentru definirea unei strategii coerente privind proiectele majore din infrastructura rutieră de transport şi aplicarea unor principii sănătoase de lucru pentru a obţine o absorbţie consistentă a fondurilor europene şi pentru a realiza proiecte de succes;
- să transparentizeze grabnic programul de implementare a proiectelor pentru a oferi o viziune şi o direcţie companiilor din piaţă astfel încât să îşi gestioneze activitatea şi resursele în mod corespunzător, până la momentul începerii lucrărilor.

Recomandările RBL pentru Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sunt:
- CNAIR are nevoie de capacitate instituţională întărită pe care o poate obţine prin colaborarea cu IFI, care pot oferi expertiză, transfer de know how, valori şi exemple de bune practici
- să apeleze la consultanţi externi care să preia administrarea programelor (aşa cum a procedat, de exemplu, statul american Oklahoma în anul de criză 2008, cu un buget de 1 miliard de dolari pentru 3 ani)
- să introducă în evaluarea ofertelor un punctaj suplimentar pentru experienţa similară la nivel local a ofertanţilor
- să solicite modele de la instituţii finanţatoare internaţionale precum BEI, BERD şi Banca Mondială, să dezbată public cu specialişti din industrie propunerile de factori de evaluare şi să analizeze modelele utilizate în alte state membre ale UE
- să trateze cu responsabilitate faza de proiectare; serviciile de proiectare profesioniste şi responsabile optimizează perioada de construcţie, care este cea mai costisitoare din intregul ciclu al proiectului, având o pondere de doar 2-3% din costul total al unei investiţii
- să scoată la licitaţie studiile de fezabilitate împreună cu proiectul tehnic (aşa cum se întamplă în prezent pentru coridorul IX), ca să economisească timp pentru proiectare prin eliminarea anumitor faze de licitaţie.

Rezultatul va fi un proiect elaborat temeinic care va fi baza licitaţiei pentru desemnarea constructorului, a cărui preocupare principală va fi să-şi adapteze tehnologia conform soluţiilor identificate în proiect. „În practică, astăzi, studiul de fezabilitate este folosit în mod eronat ca bază pentru licitaţii de proiectare şi execuţie, fiind tratat asemenea unui proiect tehnic în care constructorul nu are voie să intervină”, conchide Romanian Business Leaders.

Asociaţia RBL cere formarea unei baze de date unice pentru monitorizarea traficului rutier

Romanian Business Leaders (RBL) a prezentat joi o iniţiativă de reunire într-o singură structură a bazelor de date deţinute de toate instituţiile relevante pentru traficul rutier - RAR, DRPCIV, ARR, ISCTR, CEDAM, CNAIR, ASF, MFP.

Concret, RBL propune „implementarea unui sistem electronic de monitorizare şi control asupra traficului rutier, având la bază interoperabilitatea bazelor de date ale Registrului Auto Român (RAR), Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (CEDAM), Companiei Naţionale de Administrare A Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru rovinietă şi taxele de pod, Ministerului Finanţelor Publice (MFP) pentru taxe, impozite şi amenzi la regimul circulaţiei, Autorităţii Rutiere Române (ARR) pentru licenţierea vehiculelor de transport marfă sau călători) şi ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR)”.

„Platforma electronică ar asigura controlul permanent, în timp real, al tuturor vehiculelor aflate în trafic pentru valabilitatea ITP, RCA şi rovinietă, taxa la trecerea pe poduri, neplata taxelor locale pe proprietate, neplata amenzilor, punerea în circulaţie a vehiculelor cu numere false, fără număr de înmatriculare sau a vehiculelor furate, ca şi deţinerea licenţei de transport şi respectarea greutăţii maxime admise pe axe”, a declarat Decebal Popescu, proprietarul companiei Cartrans Spedition, membru al RBL.

De asemenea, platforma electronică „ar asigura controlul permanent al stării traficului prin valorile de trafic pe intervale orare, sărbători legale, perioade estivale, viteze medii de deplasare şi tipul de vehicule aflate in trafic”, a mai spus Decebal Popescu.

De asemenea, RBL mai propune şi „creşterea limitei de viteză la 70 km/h în localităţile în care fiecare sens are 2 benzi, iar între sensurile de mers există separatoare, de exemplu localităţile dintre Bucureşti şi Giurgiu.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping