Miliarde de euro, bani europeni pentru 18 mari proiecte de infrastructură ^Recomandat

Premierul Florin Cîțu a anunțat că Executivul a aprobat memorandumul privind Planul Național de Redresare și Reziliență. Memorandumul mandatează ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să negocieze cu Comisia Europeană proiectele pentru care România ar urma să primească aproape 30 de miliarde de euro.
Potrivit documentului pus luna trecută în dezbatere publică, Guvernul a bugetat prin PNRR cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României, aproximativ 29,2 miliarade de euro.
După aprobarea memorandumului, urmează negocierea cu Comisia Europeană pe fiecare componentă în parte.
Banii care vor fi alocați de Uniunea European prin PNRR trebuie cheltuiți până în 2026, dată până la care toate proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate. În caz contrar, sumele trebuie returnate.

De ce am cerut bani pentru autostrăzi
„Conform Raportului Forumul Economic 2019, România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere. România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la nivelul anului 2019, 848,12 km din lungimea rețelei de transport rutier de interes național de 17.091 km fiind la nivel de autostradă, respectiv un procent de 4,96% din totalul rețelei de transport. De asemenea, densitatea de autostrăzi din România este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafață. Accesul la coridoarele vest-, est- și sud-europene, este îngreunat și limitat de capacitatea de circulație și calitatea redusă a infrastructurii de transport din România, limitând, astfel, libera circulație a mărfurilor și persoanelor și diminuând posibilitățile de creștere ale traficului internațional de mărfuri sau călători care tranzitează România. Potrivit Raportului de Competitivitate Globală al World Economic Forum pentru anul 2018, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile
în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 din 7. România prezintă cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere din statele membre. Rata mortalității generate de accidentele rutiere este extrem de ridicată, România înregistrând un număr de 96 fatalități/1 mil. locuitori față de media UE de 49 fatalități/1 mil. locuitori în 2018. Deși numărul accidentelor fatale a scăzut în 2018 cu 4,3% față de anul precedent, de la 1.951 decese la 1.867, România se situează în continuare pe primul loc. Drumurile cu o singură bandă pe sens sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, după cum rezultă din studiile recente efectuate de EuroRAP, care concluzionează că în Europa riscul de incidență a accidentelor pentru drumurile cu o singură bandă pe sens este de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi. De asemenea, acest lucru reiese și din statisticile locale, care reflectă un risc semnificativ mai mare pentru drumurile cu o singură bandă pe sens. În cazul drumurilor naționale există un risc de peste șase ori mai mare decât pentru autostrăzi și de peste trei ori mai mare în cazul în care se iau în calcul doar drumurile naționale din zonele interurbane. În prezent, aproximativ 90% din rețeaua națională este reprezentat de drumurile cu o singură bandă, ceea ce contribuie la numărul mare de accidente, precum și la costuri economice ridicate asociate acestora în UE la numărul de accidente grave”, se arată în documentul consultat de Tir magazine.

Ce probleme au fost identificate în infrastructura rutieră
- Infrastructura de transport este sub-dimensionată, poluantă și slab întreținută, generând zone cu trafic supra-dimensionat, ambuteiaje și reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare.
- Nodurile urbane au o conectivitate redusă la rețelele de transport, în special la cele trans-europene, iar intermodalitatea lipsește, toate ducând la o congestionare a traficului, o mobilitate scăzută pentru populație și sectorul economic.
- Infrastructură de transport slab dezvoltată (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la creșterea poluării mediului și la un număr alarmant de incidente rutiere.
- Lipsa unor sisteme adecvate de management al traficului are un impact negativ asupra timpilor de deplasare.
Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

„Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

• A7 – Anumite secțiuni;
• A8 – Anumite secțiuni;
• A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;
• A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;
• Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;
• Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;
• Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);
• Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;
• Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;
• Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
• Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);
• Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;
• Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
• Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
• Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;
• Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
• Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
• Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
• Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.

Perdele forestiere și stații electrice de încărcare

În acest context, Ministrul Transporturilor a mai spus că viitoarele autostrăzi vor avea perdele forestiere și stații electrice de încărcare. „Sunt proiecte mature și adaptate vremurilor noastre, prevăzute cu perdele forestiere și stații electrice de încărcare. Infrastructura din România are nevoie urgentă de dezvoltare modernă și echitabilă între regiuni, iar PNRR este o sursă vitală de finanțare pentru țara noastră. Privesc cu încredere către finalizarea negocierilor dintre România și Comisia Europeană și mărturisesc că sunt nerăbdător să ne apucăm de construit”, a precizat ministrul Cătălin Drulă.

Ce se urmărește
Introducerea de politici și tehnologii ecologice și digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal următoarele:
- Punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și semnalelor rutiere, și a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice, inclusiv senzori și platforme de monitorizare a traficului și mecanisme inteligente de prevenire a accidentelor rutiere;
- - Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;
- Stații de reîncărcare electrice;
- Crearea și dezvoltarea cadrului de impozitare și control – instalații de măsurare a greutății automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plătește”.
- - Dezvoltarea pe infrastructura asigurată de autostrăzi/ drumuri expres/ drumuri naționale a unei infrastructuri naționale de fibră optică, disponibilă inclusiv pentru instituțiile publice;  Asigurarea siguranței pe drumurile naționale prin pregătirea și punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranța rutieră, incluzând următoarele:
- Măsuri de siguranță pasivă – bariere și atenuatoare de impact;
- Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal și sistem de management;
- Pasaje denivelate și alte soluții tehnice de eliminare a punctelor negre;
- Sistem de marcare digitală și proiect pilot pentru vehicule autonome.

Implicații orizontale
- Investițiile prevăzute contribuie parțial cu 100% la tranziția verde prin finanțarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi.
- Investițiile prevăzute contribuie parțial cu 100% la tranziția digitală prin finanțarea digitalizării transporturilor. 
- Trebuie monitorizată atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ.

Transporturile poluează mai puțin ca media UE
Conform ultimului raport de țară, principalul sector care cauzează poluare atmosferică rămâne sectorul energetic. Astfel, în 2017, ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul total de energie era de 24,5%, iar sectorul energiei contribuia cu 30% din totalul emisiilor de GES, la care se adaugă emisiile de ape uzate și producția de deșeuri. Sectorul agricol reprezintă 17% din totalul emisiilor GES, iar sectorul transporturilor 16,6%, sub media europeană.

Criterii de includere în PNRR a investițiilor:

- proiecte corelate în implementarea reformelor
- complementaritate cu alte programe
- green 37%
- respectarea principiului DNSH (principiul neafectării semnificative a mediului)
- digital 20%
- nerecurență activități și cheltuieli
- maturitate - termen de implementare 31.08.2026 (nu se “fazează”)
- cheltuieli efectuate după 01.02.2020