Groparul Autostrăzii Deva - Sibiu, numit la șefia Companiei de Investiții Rutiere. Totul despre Narcis Neaga Recomandat

Groparul Autostrăzii Deva - Sibiu, numit la șefia Companiei de Investiții Rutiere. Totul despre Narcis Neaga

Narcis Neaga, fost director la Compania de drumuri între 2013 și 2015, sub mandatul căruia a fost închisă autostrada A1 Orăștie - Sibiu din cauza unor lucrări defectuoase, a fost numit la șefia Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIAR).

Capitolul I: Neaga Prăbușitorul de autostrăzi
Narcis Neaga va rămâne în istoria neagră a infrastructurii rutiere a României pentru ruşinea de a fi prăbuşit o bucată de autostradă, Cunţa-Sălişte, cu scopul de a-şi salva mandatul de director al CNADNR aflat în mâinile lui Victor Ponta. Revista TIR a publicat, în exclusivitate, documente care arătau că deschiderea în totalitate a autostrăzii Sibiu-Orăştie, înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, a fost plata făcută de Narcis Neaga lui Victor Ponta, plată cu care directorul CNADNR de la acea vreme şi-a cumpărat funcţia de director general interimar de la şeful Executivului. Lotul trei al autostrăzii, între Sălişte şi Cunţa, inaugurat cu mare pompă electorală de Victor Ponta şi Ioan Rus în noiembrie 2014, a fost închis la începutul lunii septembrie 2015, din cauza unor crăpături în asfalt. Şeful CNADNR Narcis Neaga a spus iniţial că sunt nişte crăpături minore, fără importanţă, atingându-şi nivelul de incompetenţă şi, contrazis de realitate, a întors-o cum că problemele ar fi fost cauzate de infiltraţii de apă la 10 metri sub autostradă. După care, contrar celei mai elementare logici, a dat vina pe alunecările de teren, iar ulterior a invocat vicii ascunse pentru lucrările de terasamente (constructorii înţeleg aberaţia), sfârşind prin a spune că problemele au apărut din cauza "execuţiei necorespunzătoare a lucrărilor" realizată de compania italiană Salini Impregilo.
Cu toate acestea, există indicii foarte puternice că deschiderea autostrăzii între Cunţa şi Sălişte (22 de kilometri) a fost acceptată deliberat de şeful Companiei de drumuri, acesta fiind în deplină cunoştiinţă de cauză că pe porţiunea respectivă există mari nereguli de execuţie. Cel mai puternic argument: faptul că CNADNR a plătit în jur de 95% din lucrările executate de Impregilo, măsură similară cu actul de recepţionare a autostrăzii. Valoarea contractului a fost de 604,79 milioane lei, fără TVA, din care 85% fonduri de coeziune de la UE şi 15% fonduri de la bugetul de stat.
Un alt indiciu clar că Neaga ştia de neregulile de pe autostrada care s-a prăbuşit îl constituie îndepărtarea consultantului, care a fost, într-o primă fază, compania Consitrans şi care avea rolul de a monitoriza calitatea lucrărilor executate de Impregilo. Circa 249 de nereguli au fost semnalate pe autostradă de către consultantul Consitrans. Printre acestea regăsim unele deosebit de grave, care au pus în pericol viaţa participanţilor la trafic.
Neaga nu a dat dispoziţie ca neregulile să fie înlăturate pentru că în acest fel autostrada nu putea fi inaugurată de Victor Ponta în timpul campaniei electorale pentru preşedinţia României. Surse TIR au susţinut că Neaga i-ar fi promis premierului că dacă îi va păstra funcţia va face în aşa fel încât –în pofida neregulilor existente pe porţiunea de autostradă Cunţa-Sălişte– va deschide autostrada în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, ca să-i creeze un real avantaj electoral lui Ponta în inima fiefului electoral al lui Iohannis. Pentru aceasta, Neaga a decis să ascundă neregulile prin rezilierea contractului de consultanță al companiei Consitrans. Aceasta a fost înlocuită peste noapte cu angajații DRDP Braşov, o entitate aflată în subordinea CNADNR. Astfel, problemele s-au rezolvat "în familie", dovadă fiind faptul că, tot potrivit raportului de control al Ministerului Transportului, la inaugurarea autostrăzii, neconformităţile se reduseseră de zece ori faţă de cele semnalate de Consitrans, rămânând doar 26.
Consecința directă a jocului lui Narcis Neaga, pe atunci încă director al CNADNR (CNAIR): în septembrie 2015, o porțiune din Autostrada Sibiu-Deva s-a prăbușit. O porțiune de 20 de kilometri între Cunța și Săliște a fost închisă pentru lucrări ample de reparații. Abia în octombrie 2016, autostrada a fost redată circulației.

Capitolul II: intră în scenă DNA. Neaga, arestat
Neregulile pe care Neaga le-a ascuns pentru a grăbi deschiderea autostrăzii sunt confirmate de către DNA, care a luat măsuri împotriva celui care a condus CNADNR timp de trei ani. Pe 24 decembrie 2015, Narcis Neaga a fost audiat, timp de peste şase ore, de procurorii anticorupţie în dosarul privind autostrada Sibiu-Orăştie, în care era acuzat de abuz în serviciu. Pentru modul în care a gestionat contractul autostrăzii Sebeş-Sibiu, Narcis Neaga a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. El a fost obligat să plătească o cauţiune de peste 70.000 de euro.
Iată ce spunea atunci DNA: “La data de 15 mai 2014, inculpatul Neaga Narcis, în calitate de director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind „Supervizare Autostrada Orăștie-Sibiu” și a plăților aferente acestuia, cu încălcarea dispozițiilor contractuale, a condițiilor FIDIC (Federația Internaționala a Inginerilor Consultanți) și a dispozițiilor legale.
Ulterior, inculpatul a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov pentru a superviza lucrările de construcție a autostrăzii și pentru a îndeplini obligațiile contractuale în perioada de desfășurare a contractelor de lucrări privind: „Proiectare și execuție Autostrada Orăștie-Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965”, „Proiectare și execuție Autostrada Orăștie-Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070”.
Apoi, inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiții nelegale și a refuzat plata facturii emisă de către liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și, pe cale de consecință, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene).
Ulterior, printr-o Sentință arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis în parte cererea formulată liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la data de 15.05.2014 până la data de 23.12.2014, data înregistrării cererii arbitrale.
Toate aceste acțiuni au avut au drept consecință directă plata, de la bugetul de stat (și nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de 3.159.022,65 lei (reprezentând prețul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013-decembrie 2013), a penalităților aferente, precum și plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov).
De asemenea, prin suspendarea și respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcție), care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuție și utilizarea de materiale necorespunzătoare.
Mai mult, prin suspendarea contractului și înlocuirea Inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului și nepreluarea documentelor de la supervizorul inițial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor.
Faptul că, după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme”, se arăta în referatul DNA.

Capitolul III: Cioc, cioc la ușa MT
Deși obligat să facă dese drumuri la poliție, urmare a faptului că era pus sub control judiciar, Narcis Neaga, nu s-a putut abține să nu încerce revenirea în Ministerul Transporturilor. În martie anul trecut, Răzvan Neaga a fost numit consilier pe probleme de aviație al fostului ministrul al Transporturilor Răzvan Cuc. Probabil, pe ideea, că avioanele nu au legătură cu autostrăzile prăbușite sau că lui Neaga îi va fi greu să prăbușească chiar avioane. Nu e prea clar!

Capitolul IV: Albit de Curtea Constituțională
La finalul lunii februarie 2018, Narcis Neaga a reușit să scape de sub urmărirea penală, beneficiind de o controversată decizie a Curții Constituționale din 2016, prin care a fost dezincriminat parțial abuzul în serviciu. DNA a decis clasarea dosarului care îl privea pe fostul director CNADNR Narcis Neaga, în care acesta a fost cercetat pentru abuz în serviciu referitor la un contract privind autostrada Sibiu-Orăştie, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute în legea penală.
"În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 2034/VIII/3 din 23 decembrie 2015, faţă de persoana la care faceţi referire, procurorii anticorupţie au dispus soluţia clasării la data de 21 februarie 2018, conform art. 16 alin. 1, lit. b ( “fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) din CPP. Concret, în acest caz, procurorii anticorupţie nu au constatat încălcarea legislaţiei primare, având în vedere dispoziţiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale, aspect care nu poate atrage răspunderea penală a persoanei respective", se arată într-un răspuns al Direcţiei Naţionale Anticorupție pentru Mediafax.

Capitolul V: CCR–nu e clar cum a prăbușit Neaga autostrada
Acuzațiile în dosarul lui Neaga au fost clasate luna trecută ca urmare a deciziei CCR din 2016, privind abuzul în serviciu.
Curtea Constituţională arată în motivarea deciziei privind abuzul în serviciu că sintagma ''îndeplineşte în mod defectuos'' nu poate fi interpretată decât ''prin încălcarea legii'', iar prin ''lege'' se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă). Cum însă rechizitoriul DNA în cazul lui Neaga se baza pe încălcarea legislației secundare, acesta a scăpat de acuzații.
Judecătorii Constituţionali au arătat că termenul ''defectuos'' din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ''nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal'' şi, mai mult, că acest termen ''nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia''. ''Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare'', mai arată judecătorii în motivare. Altfel zis, nu e clar și precis că Neaga a prăbușit autostrada, deși șoferii au resimțit pe viu acest lucru timp de peste un an, cât porțiunea Cunța-Sășliște a stat închisă.

Capitolul VI: Carta neagră a guvernării lu Neaga
Indiferent de decizia Curții, există numeroase motive strict profesioale pentru care Narcis Neaga nu avea voie să mai revină la șefia CNAIR. E greu de priceput cum de a fost nevoie de prăbușirea unei autostrăzi pentru ca cineva să sesizeze neregulile comise de Narcis Neaga și lipsa sa de competență ca șef al CNADNR. Vă oferim o listă a nerealizărilor lui Neaga:
-Echipa de la Ministerul de Finanţe, care a efectuat controlul la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR (moştenitoarea CNADNR), a constatat că, "în perioada 2011-2014, bugetul companiei a fost prejudiciat după ce directorii generali au decis să acorde sporuri nejustificate. Sporurile au fost luate de persoane nominalizate prin decizia Directorului General să facă parte din fiecare unitate de implementare a proiectelor cu asistenţă şi finanţare externă. Aceşti angajaţi au putut beneficia de o majorare a salariului de bază cu 75%... proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.
Pe baza acestor prevederi, Compania a acordat majorarea salariului de bază cu până la 75%, fără a întocmi documente justificative, respectiv, rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru fiecare activitate pentru care au fost acordate majorări ale salariului de bază cu până la 75% şi din care să rezulte că beneficiarii au lucrat efectiv, precum şi timpul efectiv lucrat.
-Un alt raport, întocmit de data aceasta de către Corpul de Control al Ministrului Transporturilor la CNADNR, arată că aceste practici au continuat şi în anul 2015. Astfel, s-a constatat că, potrivit Raportului de venituri şi de cheltuieli numărul 349/2015, câştigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile trebuia să fie de 2.483 de lei. Dar, în realitate, el s-a situat la 3.057 de lei (o creştere de 123%). La indicativul câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, a fost prognozată suma de 2.707 lei, dar, în realitate, s-a plătit cu 121% mai mult, ajungându-se la un salariu mediu lunar de 3.302 lei. La capitolul „Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru semestrul I al anului 2015”, se arată că „bugetul de venituri şi cheltuieli al semestrului I pe anul 2015 are înscris în cadrul indicatorului <> o valoare preliminară de 559 de milioane de lei, faţă de valoarea realizată de 1,29 miliarde de lei. În acest caz, procentul de îndeplinire a acestui indicator bugetar este de 230%, respectiv o depăşire a unităţii valorice a indicatorului cu suma de 732 de milioane de lei”, potrivit documentului. Altfel zis, în prima jumătate a anului trecut, s-au cheltuit cu peste 150 milioane de euro mai mult decât fusese prefigurat în buget. Cheltuieli mai mari decât au fost prevăzute s-au înregistrat în domenii precum: stocurile (112%), energia şi apa (131%), servicii executate de terţi (155%), cheltuieli cu diurna externă (183%), alte cheltuieli (184%). La capitolul <>, procentul este de 2.803,35%. Persoane responsabile au fost indicate: Narcis Neaga – director General 22.08.2013–prezent (demis în decembrie 2015, n.redacţiei), Ionuţ Maşala–director general adjunct economic 20.06.2012–prezent.
-Un raport detaliat al Corpului de Control al Ministrului Transporturilor a explicat pe larg complicitatea şi incompetenţa fostei conduceri a CNADNR în gestionarea proiectului de autostradă Orăştie-Sibiu, lot 3, care a trebuit închis circulaţiei după ce o porţiune de câteva sute de metri s-a prăbuşit. Considerăm că CNADNR a renunţat nejustificat la două dintre revendicările sale în valoare de 2,1 milioane de lei fiecare, respectiv la perceperea de penalităţi pentru neîndeplinirea tuturor punctelor de referinţă, dând astfel antreprenorului un avantaj major în cazul ajungerii la arbitraj a disputelor pe tema întârzierilor înregistrate…. Pin aprobarea Procesului verbal de predare-preluare de către Directorul General al CNADNR Narcis Neaga, au fost preluate lucrările executate la tronsonul de autostradă Orăştie-Sibiu, lot 3, km 43-km 65, iar ulterior, la data de 14.11.2014, a fost dechisă circulaţia rutieră pe acest tronson… Procesul Verbal de recepţie finală: îndeplinirea obligaţiilor antreprenorului nu se consideră a fi încheiată până când inginerul nu a emis antreprenorului Certificatul de recepţie finală, precizând data la care antreprenorul şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în contract.
Potrivit contractului privind recepţia unor părţi de lucrări: Inginerul poate, la latitudinea exclusivă a Beneficiarului, emite un Certificat de recepţie la terminarea lucrărilor, până când Inginerul emite un certificat de recepţie la terminarea lucrărilor pentru acea parte. Dacă Beneficiarul foloseşte totuşi orice parte a lucrărilor înainte de emiterea Certificatului de recepţie la terminarea lucrărilor, antreprenorul va înceta să mai aibă responsabilitatea îngrijirii acelei părţi începând cu acea dată, moment în care răspunderea va cădea în sarcina beneficiarului. Aceste prevederi ale Contractului NU au fost respectate de către CNADNR”, se arată în Raportul Corpului de Control.
-Narcis Neaga a păstorit un sistem de angajare în CNAIR bazat pe pile. În lipsa unor condiţii minime de pregătire şi vechime care să oglindească capacităţile intelectuale ale potenţialilor candidaţi pentru diverse domenii de activitate, există suspiciunea rezonabilă că anumite posturi au fost create în funcţie de profilul candidatului şi nu de cerinţele postului. Revista TIR a prezentat cazul Ralucăi Şandru, director Direcţia Relaţia Publice, care a fost angajată, la data de 22 octombrie 2013, fără concurs, în funcţia de şef serviciu la Serviciul Relaţii Publice din cadrul Direcţiei Relaţii Publice, în baza unei cereri adresată conducerii CNADNR, fiind încheiat, pe o perioadă nedeterminată, contractul de muncă 34/21.10.2013. Cererea de angajare a fost redactată de către Raluca Şandru la data de 21.10.2013, cu aceeaşi dată fiind aprobată de către Narcis Neaga, în calitate de Director General. Prin Decizia Directorului General din 11.12.2013, a fost numită în funcţia de Director al Direcţiei Relaţii Publice, fiind încheiat un act adiţional prin care se modifică felul muncii, locul de muncă, atribuţiile postului şi salariul. Absolventă a Academiei de Studii Economice Bucureşti, facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Raluca Şandru, de profesie economist, a ocupat postul de director al Direcţiei Relaţii Publice până la reorganizarea din 26.05.2015, când direcţia pe care o coordona a fost reorganizată la nivel de serviciu, angajatorul oferindu-i postul de şef Serviciu Relaţii Publice, dar pe care ea l-a refuzat. Fişa de post a Ralucăi Şandru a fost întocmită în funcţie de nivelul studiilor absolvite de aceasta –profil economic-, iar în ceea ce priveşte experienţa atât de necesară ocupării poziţiei respective se menţionează că este conform CCM, adică zero experienţă atât timp cât CCM-ul nu prevede un astfel de criteriu. La dosarul personal al Ralucăi Şandru nu există fişa de evaluare profesională aferentă anilor 2013 şi 2014.
În perioada 1 ianuarie 2015-1 octombrie 2015, ea a lucrat doar 14 zile, fiind mai mult în concediu medical şi concediu de odihnă, astfel: concediu medical din 9 ianuarie până pe 10 iulie şi din 15 iulie până în 21 iulie. A avut 42 de zile concediu de odihnă, 19 zile concediu restant din 2014 şi 23 concediu de drept pe anul 2015.
-Acum doi ani, revista TIR publica în exclusivitate faptul că împotriva Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale existau în acel moment deschise 32 de proceduri, care se judecau în ţară şi la Paris, potrivit unui document intern al CNADNR. Cele mai multe acţiuni în care s-a cerut arbitrajul unei instanţe din afara României vizează plăţi şi facturi neplătite de CNADNR, divergenţe financiare, nepunerea în aplicare a unor decizii. “În acest moment, un număr de 32 de arbitraje se află în derulare, toate iniţiate împotriva CNADNR SA de către antreprenori sau consultant, iar valoarea acestor revendicari se ridică la 837.983.137,33 lei şi 165.555.062,65 euro (355 milioane de euro). În acest moment, peste 60% dintre arbitraje se derulează la Înalta Curte de Arbitraj de la Paris şi doar 40% în ţară. Însă, în 40% dintre arbitrajele derulate în afara graniţelor ţării, nu există încheiate contracte de reprezentare juridică, urmare a expirării contractelor subsecvente încheiate în baza acordului cadru numărul 51/4.12.2013 (derulat de Ministerul Fondurilor Europene). În acest sens, DSDC a întreprins, începând cu luna octombrie 2015, demersuri pentru clarificarea şi soluţionarea acestei situaţii de fapt. Până în acest moment însă, nu s-a ajuns la un consens între direcţiile funcţionale ale Companiei”, se arată în documentul CNADNR. O parte din litigii au fost generate în mandatul lui Neaga.
-Vă amintiți imaginile cu drumurile închise din cauza ninsorilor și unde nu se reușea intervenția la timp a utilajelor? Sau unde nu existau utilaje pentru că Narcis Neaga avea obiceiul de a organiza licitații pentru deszăpezire în mijlocul iernii? Sau nu le mai organiza pentru a putea, ulterior, să le încredințeze direct –sub amenințare de cod roșu –unor firme agreate? Revista TIR a descoperit, în iarna anul 2015, faptul că Neaga a fost atât de indolent (sau mânat de interese obscure) încât a organizat licitații de deszăpezire pentru acea iarnă, fix în mijlocul iernii și chiar cu două zile înaintea Anului Nou (Dacă atunci a fost nevoie, nu-i așa?! De parcă nu se știa, din vară și dintotdeauna, că iarna ninge!). Ceea ce arată că, după depunerea și soluționarea contestațiilor, câștigătorii licitațiilor pentru întreținerea drumurilor din acea iarnă au fost anunțați prin februarie-martie. Un exemplu la întâmplare: Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, una dintre cele șapte direcții regionale din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a organizat, abia pe data de 2 decembrie 2015, licitația pentru "Întreținere pe timp de iarnă 2015-2016, pentru trei loturi de drum național din județul Buzău".

Capitolul VII. Dezastrul în materie de autostrăzi, complet
În perioada în care Neaga a condus CNADNR (2012-2015) au fost sacrificate, la propriu, marile proiecte de infrastructură, nereușind să se finalizeze nici măcar unul din cele promise. Unele nici măcar nu au demarat. Venit la CNAIR o dată cu înscăunarea lui Ponta în fruntea guvernului, Neaga nu s-a putut lăuda cu niciunul din cele șapte mari proiecte de infrastructură promise.
Spre exemplu, s-a promis realizarea Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti-Braşov, prin finalizarea tronsonului Braşov-Predeal-Comarnic. Eșec total. Pentru acest tronson de autostradă au existat trei licitați, iar după aflarea câștigătorilor, aceștia au anunțat că renunță la proiect ca urmare a lipsei finanțării. În iunie 2015, CNADNR anunța -după un an şi jumătate de amânări- că a elaborat un raport prin care anulează construcţia prin concesiune a şoselei de mare viteză. Motivul: asocierea condusă de francezii de la Vinci nu a reuşit să convingă instituţiile financiare internaţionale, precum BEI şi BERD, să finanţeze proiectul. 1,8 miliarde de euro ar fi costat construcţia autostrăzii. Autostrada Bechtel a înmărmurit, iar pe Sibiu-Pitești nu s-a întâmplat nimic. CNADNR a estimat că centura Capitalei va fi lărgită la patru benzi pe toată lungimea ei de 72 de kilometri. Acum, un termen optimist este anul 2021. A fost promisă demararea proiectului Autostrăzii de Sud București-Alexandria-Craiova-Drobeta-Tr.Severin-Timișoara, dar nu s-a întâmplat nimic concret. Demararea lucrărilor la Autostrada Vest-Est, Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, a fost bifată doar pe hârtie.

Capitolul VIII: Epilog
Cele mai mari bile negre din mandatul lui Narcis Neaga în materie de infrastructură rutieră:
- S-a închis şi demolat un lot de autostradă deschis traficului în urmă cu mai puţin un an, Sibiu-Orăştie, Lot 3.
- S-a prelungit extrem de mult reluarea procedurilor şi contractarea studiilor la Sibiu-Piteşti.
- Ce-a de-a treia tentativă de concesionare a autostrăzii Comarnic-Braşov a picat.
- Au fost lansate licitaţii în contradicţie cu Master Planul de Transport.
- Autostrăzile şi drumurile naţionale pe care nu le-a putut termina la timp au cheltuit cel puţin un miliard de euro din cei 2,7 miliarde de euro disponibili pentru infrastructura rutieră în exerciţiul financiar european 2014-2020.
- Întârzierea uriaşă a ciotului de autostradă care să lege A3 de Bucureşti.
-Întârzieri pe A1, Lugoj-Deva, unde licitaţia separată pentru tunelurile pentru urşi nu a fost lansată până la finalul mandatului său, deşi situaţia era cunoscută din 2013.
- Licitaţia pentru Studiul de Fezabilitate a drumului expres spre Moldova nu a fost începută până la finalul mandatului său, deşi fusese asumată.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping