Exclusiv. TOATE PROIECTELE DIN INFRASTRUCTURĂ AU FOST DEFAZATE CU UN AN. NICIO INVESTIȚIE NU A FOST FINALIZATĂ ÎN 2017 ^Recomandat

Coaliția PSD-ALDE a venit cu un al treilea program de guvernare în 13 luni. Am comparat Programul de Guvernare a lui Sorin Grindeanu (pentru perioada 2017-2020) cu Programul de guvernare al noului premier Viorica Dăncilă (2018-2020) pentru a vedea dacă se păstrează aceeași linie sau avem de-a face cu o revoluție în materie de infrastructură rutieră. Dar și pentru a vedea dacă promisiunile de la începutul lui 2017 (din Programul de guvernare a lui Sorin Grindeanu) se regăsesc în Programul de guvernare Dăncilă (ianuarie 2018). Măsurile din domeniul infrastructurii, care se regăsesc covârșitor și în noul Program de guvernare din ianuarie 2018, reprezintă tot atâtea promisiuni neîndeplinite.

Primul semn descurajator
În ambele programe de guvernare întâlnim aceeași frază: “Guvernul alocă 13 miliarde euro, pentru sectorul transporturi care vor avea ca rezultat modernizarea a 400 km de căi ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou și durate medii mai reduse ale călătoriei pe cale rutieră (cu 42%) și pe cale ferată (cu 55%). Detaliile sunt prezentate în capitolul Transporturi”. Distanța dintre scrierea celor două programe de guvernare arată că în întregul an 2017 nu s-a realizat nimic. Iar promisiunile au fost reportate pentru 2018-2020.
Politicienii își aduc aminte că a mai trecut un an și fac o modificare de o cifră:
“Programul este eșalonat în 4 ani, împreună cu Ministerul Transporturilor, MDRAP și în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: creșterea numărului de turiști și a încasărilor pentru zonele/obiectivele respective și reducerea semnificativă a costurilor de întreținere a mijloacelor de transport. Sursa de finanțare: fonduri europene sau/și bugetul statului, impact calculat la MDRAP si MT” (Programul din ianuarie 2017), respectiv “Durata: eșalonat în 3 ani, împreună cu Ministerul Transporturilor, MDRAP și în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: creșterea numărului de turiști și a încasărilor pentru zonele/obiectivele respective, reducerea semnificativă a costurilor de întreținere a mijloacelor de transport” (Program de guvernare 2018).

Obiectivele rămân neschimbate
Și în anul 2017 (premier Grindeanu) dar și în ianuarie 2018 (premier Dăncilă), politicienii de la guvernare știu foarte bine ce au de făcut. De altfel, intențiile apar în scris identic în ambele programe de guvernare: “Obiectivul principal al Strategiei Guvernului în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum: creşterea competivităţii între modurile de transport, îmbunătăţirea serviciilor de transport prin investiţii în materiale rulante, modernizarea staţiilor de cale ferată, modernizarea porturilor şi aeroporturilor, infrastructură rutieră de înaltă calitate, extinderea transportului multimodal”.

14 kilometri care nu ies la socoteală
Ajungem la capitolul care ne interesează – “Politici pentru infrastructura de transport”. Am analizat, comparativ, cele două “Programe de guvernare”, propoziție cu propoziție, cuvânt cu cuvânt. Desigur, pentru a vedea ce obiective nu se mai regăsesc în Programul Dăncilă (și astfel, au fost realizat în anul 2017) și ce se promite, din nou –ce proiecte au fost reportate. “Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice şi sociale a ţării, este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid (autostrăzi şi drumuri expres). România are în acest moment puţin peste 500 de kilometri de autostradă în operare şi aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcţie, este fraza care deschide acest capitol”, scrie în ambele programe de guvernare, elaborate la 12 luni distanță.
Două erori. Prima o reprezintă faptul că România are 748 de kilometri de autostradă funcționali. A doua, celor de la PSD le-a fost lene, când au făcut Programul de guvernare Dăncilă (2018), să adauge cei 14 kilometri de autostradă pe care i-au finalizat în anul 2017.
Ajungem la capitolul “măsuri”, care începe, în ambele programe de guvernare cu aceleași cuvinte goale: “Guvernul susține dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi, drumuri expres, şosele care să facă legătura între regiunile României, precum şi între România şi alte state, prin continuarea proiectelor, în special a proiectelor susţinute prin Master Plan, aferente coridoarelor rutiere de legătură strategică, a inter-coridoarelor, a şoselelor de centură, a transportului turistic, de interes naţional”.

Monitorizând comparativ angajamente în materie de infrastructură rutieră observăm că 20 de promisiuni făcute în ianuarie 2017 nu s-a materializat. Una singură apare ca fiind bifată sau, mai degrabă, s-a renunțat la ea. O singură nouă promisiune în materie de drumuri a fost asumată pentru perioada 2018-2020.

Ce promisiuni NU s-au realizat în anul 2017
(se regăsesc în ambele Programe de guvernare Grindeanu, respectiv Dăncilă)
-Finalizarea, modernizarea şi reabilitarea coridoarelor strategice (coridorul IV), a inter-coridoarelor, a drumurilor TransRegio şi Euro-Trans.
-Finalizarea cu prioritate a axei: Constanţa-Nădlac (Coridor IV).
-Finalizarea autostrăzii Lugoj-Deva. O mențiune. În Programul de Guvernare Grindeanu apare menționat faptul că această autostradă va fi finalizată în anul 2017.
Mențiune: În Programul de guvernare Dăncilă nu mai are niciun termen.
-Autostrada Sibiu-Piteşti.
-Realizarea și finalizarea Variantei Ocolitoare a Bucureştiului la profil de autostradă (Inel Bucureşti (A0), care va face legătura între autostrada A1 cu autostrada A2 în primă fază; în faza a două, închiderea inelului centură în regim de autostradă de jur împrejurul Bucureştiului).
Mențiune: aceste detalii există, la virgulă, în ambele programe de guvernare.
-Constanţa-Vama Veche-Trans-Regio–(36, 7 mil Euro, FEN+BS).
-Realizarea Autostrăzii Transilvania: Comarnic-Braşov (997,75 mil. Euro). Perioada: 2018-2022. Sibiu-Braşov (737,22 mil Euro). Perioada: 2018-2022. Suplacu de Barcău-Borş (+Oradea). (304,43 mil. Euro) Perioada: 2018-2020 Nădăşelu-Suplacu de Barcău (1002,55 mil. Euro). Perioada: 2018-2022. Obsevație: În Programul de Guvernare Grideanu era o simplă mențiune: Autostrada Transilvania.
-Finalizarea autostrăzii Sebeş-Turda. Perioada: 2019-2020.
Mențiune: În Programul de guvernare al lui Sorin Grindeanu scria: “Finalizarea autostrăzii Sebeş-Turda. Perioada: 2017”. Un eșec admis negru pe alb de PSD.
-Finalizarea Secţiunii Bucureşti-Ploieşti, sector 1, km 0+000-km 3+325; nod Centura Bucureşti km 6+500 şi nod Moara Vlăsiei km 19+500.
Mențiune: În Programul de guvernare Grindeanu, această investiție avea termenul de finalizare 2017.
-Autostrada est-vest (Montana): Tronsonul Tg. Mureş-Tg. Neamţ (Val. estimată: 2942 mil. Euro, FEN+BS); Perioadă realizare SF+PT: 2018-2019. Tronsonul Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni (Val. estimată: 1.129 mil. Euro. Perioadă realizare SF+PT: 2018-2019. Perioadă execuție lucrări: 2019-2022. Câmpia Turzii-Târgu Mureş–la nivel de autostradă (224,94 mil Euro,FEN+BS). Perioada: 2018-2021.
Mențiune: anul trecut, termenele erau mult mai apropiate.
-Modernizare Centură Bucureşti (A1-DN7, A2-DN2) (53,80 mil Euro, FEN+BS). Perioada: 2018-2020. Mențiune. Anul trecut, termenul de finalizare era 2019.
-Drumuri expres: Ploieşti-Buzău (254,800 mil Euro), Buzău-Focşani (282,36 mil. Euro), Focşani-Bacău (428,3 mil Euro), Bacău-Paşcani (388,95 mil Euro)-FEN+BS; Perioada SF și PT: 2018-2019. Execuție lucrări: 2019-2022. Mențiune: inițial aceste drumuri ne-au fost promise pentru, cel mai târziu, 2021.
-Drumuri expres: Paşcani-Suceava (289, 99 mil Euro), Suceava-Siret (196,20 mil.Euro)-FEN+BS;
-Legătura A3-Aeroport Henri Coandă (43,11 mil Euro, FEN+BS) Perioada: 2018-2019.
-Constanţa-Tulcea-Brăila (+pod peste Dunăre) (1141,88 mil. Euro, FEN+BS) Termen SF și PT 2018, execuţie lucrări 2019-2022. Începerea lucrărilor la Pod Brăila-2018, finalizare-2021.
Mențiune: inițial nu avea termen de începere a lucrărilor.
-Autostradă: Pitești-Craiova. Execuție lucrări: 2018-2021 (908 mil euro)ț
-Bucureşti-Giurgiu (41,25 mil. Euro, FEN+BS). Mențiune: inițial a avut termen de finalizare 2019.
-Varianta ocolitoare a Sucevei-Proiect fazat (8,65 mil. Euro, FEN+BS) termen 2019, Varianta ocolitoare Tg. Jiu-Proiect fazat (36,69 mil. Euro, FEN+BS). termen 2019, Varianta ocolitoare Bacău-(83,57 mil Euro, FEN+BS). Termen 2020.
-Varianta ocolitoare Târgu Mureş (23,29 mil Euro, FEN+BS), termen 2020. Mențiune: acum un an lipsea orice referire la termene.
-Modernizare Transfăgăraşan (31,95 mil Euro)-termen 2020.

Ce promisiuni s-au realizat în viziunea guvernaților (nu se mai regăsesc în Programul de guvernare Dăncilă, iar aceasta înseamnă că e posibil ca ele să fi fost abandonate)
-Modernizare Transfăgăraşan (31,95 mil Euro).

Care sunt noile promisiuni în materie de infrastructură rutieră (nu apar în programul de guvernare Grindeanu, apar în programul de Guvernare Dăncilă)
-Tronsonul Ploieşti-Comarnic (306,77 mil. Euro, FEN+BS) termen 2019-2022.

Răsfoind Programul de guvernare am aflat și când se va finaliza metroul Universitate-Drumul Taberei, unul dintre cele mai întârziate proiecte de infrastructură din România. „Linia de metrou Magistrala 5-Secțiunea Râul Doamnei-Eroilor, inclusiv Valea Ialomiței-Proiect fazat (413, 69 mil Euro, FEN +BS). Perioada: 2018-2020”. În anul 2011, se anunța că acest tronson de metrou ar fi trebuit finalizat în anul 2015. Astfel, vom avea o întârziere de minimum 5 ani.

Prevederi importante din noul Program de guvernare Dăncilă (ianuarie 2018):
“Începând cu 2019 propunem extinderea neimpozitării venitului şi pentru medici.
-Începând cu 1 ianuarie 2019 numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50.
-Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%.
Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.
-Salariul minim net va creşte anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net.
-Creşterea indemnizației sociale minime la 640 lei, de la 1 iulie 2018.
-De aceea, punctul de pensie va creşte în următorii 3 ani, astfel: 27 în 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, în 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, în 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei.
-Pentru vârstnici propunem creşterea alocării de bani la 1.400 lei/lună/persoană pentru cazarea în locuinţe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019. Începând cu 2020 această sumă va fi egală cu valoarea punctului de pensie, dar nu mai mică de 1400 lei.
-Rezultatul aplicării reducerii impozitului pe dividende de la 16% la 5% a dus la creşterea veniturilor din impozitul pe profit cu 7% şi de aceea vom continua în aceeaşi direcţie şi vom elimina impozitul pe dividende.
- Familiile vor fi încurajate să aibă şi să crească cât mai mulţi copii prin acordarea a 1.600-1.800 lei/an pentru fiecare copil. Acești bani vor fi daţi doar pentru copiii care au cel mult 10% absenţe nemotivat.
-Vom majora plafonul pentru plata TVA de la 220.000 lei, în prezent, la 300.000 lei.
-Vom analiza oportunitatea reintroducerii impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat, organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. În cadrul acestui impozit, veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite şi, totodată, se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investiţiile şi creşterea standardelor de sănătate şi educaţie pentru populaţie.
-Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum şi reducerea numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiţii obligatorii. Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României” şi va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.
-reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului. Până la 1 iulie 2018, vor fi făcute publice strategia de reorganizare a instituţiilor statului şi calendarul de implementare a acestei strategii.
-impunerea şi urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online- Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul şi modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administraţia publică din România
-Introducerea obligativităţii pentru autorităţile statului de a oferi posibilitatea plăţii online a taxelor va fi însoţită şi de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar şi de reducerea numărului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente şi 5 formulare pe an pentru IMM-uri.
-Vom adopta, în 2018, un nou Statut al Funcţionarului Public.
-În ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii considerăm noi că reprezintă continuarea impozitării suplimentare a profiturilor obţinute din extracţia de gaze şi prin adoptarea noii legi a redevenţelor;
-În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv”, se arată în programul de Guvernare pentru 2018-2020.