Exclusiv. BUGET 2018: AUTOSTRĂZILE PRIMESC FONDURI INSUFICIENTE. BANII PENTRU ȘOSELE DE CENTURĂ AJUNG DOAR PENTRU PAZNICI

Exclusiv. BUGET 2018: AUTOSTRĂZILE PRIMESC FONDURI INSUFICIENTE. BANII PENTRU ȘOSELE DE CENTURĂ AJUNG DOAR PENTRU PAZNICI

Ministerul Transporturilor va avea, în 2018, un buget de 9,1 miliarde de lei, cu 0,85% mai mult decât alocarea din 2017, arată datele proiectului Legii bugetului de stat pe anul viitor postat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Sumele par împărțite pentru a junge câte ceva pentru fiecare proiect, fără o focalizare pentru o autostradă anume.
În 2017, bugetul MT a fost de 9.054.217, dar suma nu s-a văzut în finalizarea unor tronsoane de autostradă. Deși s-au promis nu mai puțin de 100 de kilometri pentru anul trecut, s-a finalizat abia a șaptea parte, adică 14 kilometri.
Cu un buget aproape similar, 9,1 miliarde pentru 2018, ca ordonator principal, Ministerul Transporturilor va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 30,9 miliarde de lei.
Pentru programul de autostrăzi şi variante ocolitoare în regim de autostradă, MT are un buget principal de 1,7 miliarde de lei (cu 300 de milioane de lei mai mult decât în 2017), la care poate adăuga credite de angajament de 15,6 miliarde de lei.
Pentru investiţiile în sectorul feroviar, MT are doar bugetul de bază de 3,4 miliarde de lei, în condiţiile în care pe 2017 nu au fost alocate fonduri bugetare la acest capitol. Nu sunt prevăzute credite de angajament pentru investiţiile în sectorul feroviar.
Pentru investiţiile la Metroul bucureştean, MT are un buget principal de 1,1 miliarde de lei (cu 150 de milioane de lei mai puţin decât în 2017), la care poate adăuga credite de angajament de 5,2 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal s-a dublat în doi ani
Am analizat cifrele aferente fiecărui domeniu din Bugetul pe acest an al Ministerului Transporturilor și am ajuns la concluzia că toate cheltuielile cu personalul din minister vor fi de 43 de milioane de lei, în creștere cu 6 milioane de lei față de anul trecut. Trebuie spus că bugetul de personal de la Ministerul Transporturilor va fi, în 2018, aproape dublu față de anul 2016. El va crește de la 22,6 milioane de lei în 2016, la 43,1 milioane de lei.
Aceste creșteri nu se reflectă nici pe departe în evoluția numărului de kilometri de autostradă finalizați. În anul 2016 s-au finalizat 18 kilometri, iar în 2017 contraperformanța a fost și mai mare – 14 kilometri.
Ce ne-a mai atras atenția parcugând cifrele seci ale bugetului Ministerului Transporturilor pentru anul 2018: se dau bani pentru următoarele domenii/lucrări: pentru bunuri și servicii- suma de 5,2 milioane de lei, pentru obicte de inventar–1,3 milioane de lei, un milion de lei pentru deplasări interne, 600 de mii pentru carburanți, 1,4 milione lei pentru încălzit, pentru pregătire profesională–2,5 milioane lei, iar pentru religie și recreere suma de 10 milioane de lei. Pentru dobânzi aferente creditelor externe au fost puși deoparte 46 de milioane de lei.
În ceea ce privește Proiectele cu finanțare externă, creditele bugetare sunt în valoare de 4 miliarde de lei, iar cele de angajament de 23 miliarde de lei.

Vom trece în revistă cele mai importante investiții în infrastructura rutieră și sumele alocate pentru anul 2018.

Notă preliminară – creditele de angajament, termen pe care îl veți vedea consemnat adesea mai jos, reprezintă sumele de bani ce ar putea fi atrase, într-un an, din surse externe și care urmează a fi plătite, plus dobânzile aferente, în anii următori de la bugetul de stat. Ca regulă, creditele angajate de către un guvern la începutul anului nu este obligatoriu să și fie atrase. Spre exemplu, în 2016, au fost anunțate credite de angajament de 15 miliarde de lei, dar au fost angajate doar 10 miliarde, adică 65% din prevederile inițiale.
De aceea, investițiile sigure în infrastructură sunt cele de la bugetul de stat. Cele trecute sub forma creditelor de angajament trebuie luate sub rezervă. Spre exemplu, în bugetul pentru anul 2018, la obiectivul Pod suspendat Brăila se poate observa o alocare bugetară (sigură) modestă de numai 23 de milioane de lei. La capitolul "credite de angajament" a fost trecută ca sumă întregul cost al Podului de la Brăila de aproximativ 500 milioane euro. Șansele ca acești bani să fie luați din surse externe de România, anul acesta, sunt discutabile.
În concluzie, când citiți alocările de mai jos, luați în considerare doar sumele de bani de la bugetul național. Creditele de angajament sunt posibile împrumuturi pe care România le va plăti cu vârf și îndesat în anii următori.

Revizuire/actualizare pentru Studiu de fezabilitate pentru autostrada Sibiu–Pitești
Bani de la bugetul național: zero.
Credite de angajament: zero.
Cum s-a ajuns la buget zero pentru cel mai important proiect de infrastructură din România? Pentru că, în lipsa banilor, Compania de Drumurui și Autostrăzi a decis să facă ea însăși schița pentru autostradă ajutându-se de documente mai vechi. În august anul trecut, Compania Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a reziliat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Pitești. Asocierea dintre firmele Spea (Italia) și Tecnic Consulting (România) a furnizat până acum studiul de fezabilitate pentru doar două tronsoane din cele cinci ale autostrăzii, respectiv cele mai simple: tronsonul 1 și 5.
Asocierea de firme a depășit cu mult termenul în care trebuia să furnizeze ceea ce își asumase prin contract, adică studiul pentru tronsoanele 2, 3 și 4, porțiunea care presupune străpungerea muntelui.
Reprezentanții CNAIR au declarat pentru presa centrală că au luat această decizie din cauza întârzierilor mari înregistrate. Din păcate, statul a arătat că este neputincios în gestionarea unor mari proiecte. Astfel încât, economia financiară făcută la un studiu de fezabilitate s-ar putea îndrepta ca un bumerang împotriva României.

Autostrada Sibiu–Pitești, secțiunile 1 și 5
Bani de la bugetul național: 32 milioane de lei
Credite de angajament: 3 miliarde de lei.
După sumele de bani alocate, 2018 este anul negru pentru această autostradă declarată vitală pentru România. Alocarea bugetară este infimă, iar finanțarea externă sau din partea UE incertă. Când treci în buget credite de angajament de 3 miliarde de lei, acest aspect nu înseamnă nimic, în condițiile în care nu avem studii de fezabilitate finalizate. Măcar avem o certitudine –guvernul nu va accelera finalizarea celui mai important proiect de infrastructură. Banii de la buget alocați au fost împărțiți pe mai mulți ani. În 2018 se vor aloca, pentru cel mai important proiect de infrastructură, doar 32 milioane de lei, în anul 2019–582 milioane de lei, în 2020–762 milioane lei, în 2021–1,1 miliarde lei, iar în 2022–624 milioane de lei. Iar numărătoare continuă, dar guvernul se oprește la anul 2022, pentru că planificarea bugetară este pe o perioadă de cinci ani.

Construcția autostrăzii Câmpia Turzii-Ogra-Târgu Mureș
Bani de la bugetul național: 447 milioane lei
Credite de angajament: 339 milioane de lei.
Întâlnim aceeași strategie a Ministerului Transporturilor de a împărți sumele de bani pe ani în șir. Astfel, aceeași bucată de autostradă va primi anul viitor suma de 258 milioane de lei, în 2020–194 milioane, în 2021 nu va primi aproape nici un ban, iar în 2022 suma alocată este de jumătate de miliard de lei. În noiembrie 2017, CNAIR ne anunța că, în calitate de Beneficiar, a elaborat și a depus Aplicația de Finanțare pentru proiectul ”Construcția autostrăzii Târgu Mureș-Ogra-Câmpia Turzii”, în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020.

Construcție Autostrada București-Brașov
Bani de la bugetul național: 20 milioane de lei
Credite de angajament: -.
O adevărată rușine națională să aloci 5 milioane de euro pentru o autostradă pe care ai licitat-o de trei ori. Media alocărilor anuale până în 2022 este de sub 100 de milioane de lei, în condițiile în care valoarea proiectului Comarnic-Brașov este estimată la o valoare între 3 și 6 miliarde de euro. După 2021, la rubrica "estimări ani ulteriori" stă scrisă suma de peste 5 miliarde de lei. Această alocare infimă arată că lucrările nu vor demara la capacitate maximă anul acesta, deși CNAIR a antamat lucrări. Anul trecut, Compania de Drumuri anunța că, la Ministerul Transporturilor, în prezenţa ministrului Răzvan Cuc, a fost semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 5 din Autostrada Comarnic-Braşov, sector Râşnov-Cristian, şi Drum de Legătură, lungime 6,3 km (autostrada) + 3,7 km (drum naţional la 4 benzi cu separator median). „Este un contract de 118 milioane de lei, pe care îl semnăm în faţa instituţiilor financiare internaţionale, BEI, BERD, Banca Mondială. Constructorul are la dispoziţie 24 de luni, 6 luni pentru proiectare şi 18 luni pentru execuţie, deci tronsonul se va finaliza în acest mandat. Atrag atenţia constructorului că nu mai tolerăm extensii de timp sau scuze de întârziere”, a declarat ministrul Transporturilor. Cu 5 milioane de euro, 2018 se anunță un an de privit, mai degrabă decât unul de lucrat efectiv.

Construcția autostrăzii Sebeș-Turda
Bani de la buget: 212 milioane lei
Credite de angajament: 49 milioane de lei.
În 2019, se vor mai aloca alte 87 milioane de lei, potrivit proiectului de buget pe acest an consultat de revista TIR. Acești bani sunt insuficienți pentru finalizarea lucrărilor la autostradă după cum au constat specialiștii. Pe loturile 1 și 2, stadiul fizic și financiar se ridică la aproximativ 40%. Pentru un avans rezonabil de 30%, considerând că proiectele sunt deblocate și vor avansa rapid în anul 2018, ar fi nevoie de 200 de milioane de lei pentru fiecare lot, 400 de milioane în total. Pentru loturile 3 și 4, chiar dacă fizic sunt aproape finalizate, există restanțe financiare de aproximativ 200 de milioane de lei, care vor fi plătite în anul 2018. Totalul necesar: 600 de milioane. Bugetată de guvern este suma de 212 milioane de lei, adică aproximativ 35% din necesar.

Construcție Autostrada Lugoj-Deva, sectorul Dumbrava-Deva
Bani de la bugetul național: 217 milioane lei
Credite de angajament: un miliard lei
“Pentru atingerea în anul 2018 a unui procent fizic și financiar de 100% pe loturile 3 și 4 ale acestei autostrăzi, CNAIR trebuie să facă plăți de aproximativ 180, respectiv 200 milioane lei pentru cele două tronsoane. În plus, mai sunt necesare plăți de 50 de milioane de lei și pentru ultimele lucrări executate de Salini pe lotul 2. Astfel, pentru o bună desfășurare a lucrărilor care să ducă la deschiderea traficului pe loturile 3 și 4, așa cum cei de la conducere au afirmat în nenumărate rânduri, ar fi necesare cam 430 de milioane de lei. Cât este prins în buget? 217 milioane de lei”, avertizează un ONG.

Sprijin pentru pregătirea documentației tehnice aferente proiectului de infrastructură rutieră pentru Modernizarea Centurii Sud București-4 benzi
Bani de la bugetul național: 191 mii lei
Credite de angajament: -.
Un proiect extrem de vag. Probabil de aceea i s-a acordat și o sumă de bani mai degrabă în glumă, cu care să plătească, eventual, paznicii ce păzesc utilajele.

Lărgire la 4 benzi centura București Sud între A2 km 23+600 și A1 km 55+520
Bani de la bugetul național: zero
Credite de angajament: 767 milioane lei.
Deși nu au fost alocați bani de la buget, în septembrie anul trecut, CNAIR anunța că s-a încheiat perioada de depunere în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a ofertelor din cadrul procedurii de achiziţie publică a contractului Proiectare şi execuţie "Lărgire la patru benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti Sud între A2, km 23+600 şi A1, km 55+520". Lucrarea a fost împărţită în două loturi: Lot 1-Amenajare nod rutier Centura Bucureşti–DN4 (Olteniţa) şi Lot 2-Amenajare nod rutier Centura Bucureşti–DJ 401 (Berceni). Valoarea acestui contract este de 216.682.448,01 lei, fără TVA. Valoarea estimată a Lotului II este 179.286.280,21 lei, fără TVA, valoarea estimată totală, fără TVA, fiind de 395.968.728,22 RON. Explicații pentru nealocarea bugetară pentru acest proiect pot fi: ori Compania este conștientă că anul acesta nu se vor termina contestațiile, deci nimeni nu se va putea apuca de lucru, ori se așeaptă bani europeni.

Modernizarea centurii rutiere a municipiului București între A1-DN 7 și DN 2-A2
Bani de la bugetul național: 98 milioane de lei
Credite de angajament: 410 milioane lei
O parte din acest proiect a fost finalizat. Anul trecut, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că a transmis pentru validare la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) documentaţia referitoare la proiectul de proiectare şi execuţie pentru pasajul de la Mogoșoaia. Termenul de realizare a proiectului este de 30 luni, din care 6 luni proiectare şi 24 de luni execuţie lucrări pasaj.

Autostrada București
Bani de la bugetul național: 6,7 milioane de lei
Credite de angajament: 0.
Alocarea bugetară pentru următorii ani este halucinantă. Dacă anul acesta este unul de doliu, guvernul ne promite accelerarea investițiilor în Autostrada București din 2019, când susține că va aloca 670 de milioane de lei și apoi câte un miliard de lei până în 2021, cu un vârf de 3 miliarde în anul 2022.
Revista TIR a scris pe larg despre absurditatea acestui proiect care va fi paralel și va canibaliza Șoseaua de Centură București, unde, de asemenea, sunt alocați bani de la buget. De ce e nevoie în acest moment de două drumuri în regim de autostradă care să înconjoare Capitala? Greu de spus.
După cum scriam în ediția din august 2017 a revistei, un proiect care a mai fost în atenția Ministerului Transporturilor, în urmă cu zece ani, numit Autostrada de Centură Sud București, a fost scos la licitație și va costa 580 milioane de euro. Autostrada de Centură Sud București va fi paralelă cu porțiunea sudică din Șoseaua de Centură a Capitalei care, de asemenea, nu este finalizată, deși lucrările au început în 2012. Astfel, urmează să plătim, în același timp, atât pentru Șoseaua de Centură, care se dorește modernizată la patru benzi, dar și pentru o autostradă care va înconjura Bucureștiul.

Sprijin pentru elaborarea documentației tehnico-economice aferente proiectului de infrastructură rutieră pentru Varianta ocolire Giurgiu
Bani de la bugetul național: 1,7 milioane lei
Credite de angajament: zero.
„Astăzi le-am dat o veste bună locuitorilor din Giurgiu! Am ținut să vin acasă anume pentru a anunța, într-o conferință de presă, că am transmis, de dimineață, documentația către Agenția Națională de Achiziții Publice pentru varianta de ocolire a orașului Giurgiu. Era mare nevoie de această Centură ocolitoare, care aduce numeroase beneficii, de la cele economice și până la cele de siguranță a traficului”, spunea fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, de loc fix din Giurgiu. Atât de mare e nevoia încât a alocat vreo 400 de mii de euro pentru acest proiect în anul 2018.

Varianta de ocolire Timișoara
Bani de la bugetul național: 12 milioane lei
Credite de angajament: 359 milioane lei
Proiectul nu va fi terminat decât, cel mai probabil, în 2023. Guvernul a anunțat că va da bani și în anii următori, insuficienți pentru finalizarea în timp decent: în 2019–80 milioane de lei, în 2020–110 milioane de lei, în 2021–36 milioane de lei și 2022–119 milioane de lei.
La începutul acestui an, firma câștigătoare a proiectului a amânat încă odată începerea lucrărilor. Lansarea licitației pentru stabilirea firmei care să construiască varianta sud a avut loc în luna aprilie a anului trecut. În ciuda promisiunilor permanente lansate de oficialii Ministerului Transporturilor și ai Companiei de Drumuri, termenul a fost amânat permanent din cauza a tot feluri de erori, erate, adăugări de informații. De această dată, au fost depuse solicitări pentru o serie de clarificări financiare, iar legea obligă la prelungirea termenului. Pentru 2018, Ministerul Transporturilor a alocat 3% din valoarea proiectului estimat la 381 milioane de lei.

Drum expres Craiova-Pitești
Bani de la bugetul național: 7 milioane de lei
Credite de angajament (sume ce pot fi atrase din finanțări europene, alte credite): 4,9 miliarde lei
Pentru unul dintre cele mai promise drumuri din România, alocarea a sub 2 milioane de euro este un mare eșec. De altfel, drumul se află în faza contestațiilor. În octombrie anul trecut au fost anunțate cele 20 de oferte pentru Craiova–Pitești.

Varianta de ocolire Carei
Bani de la bugetul național: 100 mii lei
Credite de angajament: zero
Investiția, în valoare de 760 de milioane de lei, trebuia finalizată în anul 2014. După cum se vede, încă se mai alocă fonduri.

Reabilitare DN5 București–Adunații Copaceni
Bani de la bugetul național: 100 mii lei
Credite de angajament: 100 mii lei
Proiectul a început în anul 2011. După șapte ani, proiectul nu este sută la sută finalizat.

Varianta de ocolire Târgu Mureș
Bani de la bugetul național: 17 milioane lei
Credite de angajament: zero.
Lucrările trebuiau finalizate în anul 2016, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ele au fost suspendate, de altfel, în anul 2015. Contractul pentru execuția variantei de ocolire Târgu Mureș a fost reziliat prin acordul părților între Compania de Drumuri și spaniolii de la Copisa, la finalul lunii decembrie. Lucrările au început de mai bine de trei ani, însă stadiul execuției a ajuns doar la 35%.

Varianta de ocolire Târgu Jiu
Bani de la bugetul național: 500 mii
Credite de angajament: 500 mii.
Potrivit CNAIR, s-a trecut la Faza a doua a construcției. Perioada de implementare a Proiectului este de 80 luni, respectiv între 01.01.2014 și 01.09.2020, la care se adaugă, după cum este cazul, și perioada de desfășurare a activităților proiectului înainte de semnarea Contractului de Finanțare, conform regulilor de eligibilitate a cheltuielilor. Valoarea totală a acestui contract este de 184.765.210,50 lei (fără TVA) și va fi finanțat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% F.E.D.R. din valoarea totală eligibilă aprobată- 116.752.232,32 lei, restul de 25% Guvernul României. În 2018 nu se va face mai nimic, dat fiind că partea română va pune la bătaie 500 de mii de euro.

Reabilitare DN 14 km 0+000-km 51+100, km 57+500-km 89+400 Sibiu-Mediaș-Sighișoara
Bani de la bugetul național: 4,8 milioane de lei
Credite de angajament: 4,8 milioane lei.
Valoarea totală a Proiectului este de 293.674.239,19 lei, din care valoarea totală eligibila este de 211.799.288 lei. Contribuția Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 180.029.394,80 lei (85% din valoarea totală eligibilă a proiectului), diferența de 113.644.844 lei (15% din valoarea totala eligibilă a proiectului+valoarea neeligibilă) fiind asigurată prin bugetul de stat.

Varianta de ocolire Mihăilești
Bani de la bugetul național: 36 milioane
Credite de angajament: 16 milioane de lei.
Proiectul, care are o lungime totală de 3,18 km de drum național configurat la 4 benzi, include construcția a două intersecții tip T și a unui sens giratoriu, care ar urma să asigure legături cu DN6 și DJ 412A. Lucrările au început în luna iulie 2016 și ar fi trebuit să fie încheiate în vara lui 2017. Ulterior, s-a estimat finalizarea lucrărilor în primul semestru din 2018. Date fiind sumele alocate, e greu de crezut că se va întâmpla întocmai.

Varianta de ocolire Bârlad
Bani de la bugetul național: 6 milioane
Credite de angajament: 185 milioane
Un proiect departe de finalizare. Abia în noiembrie anul trecut, cinci oferte au fost depuse pentru Centura ocolitoare a municipiului Bârlad, un proiect în valoare de peste 156 de milioane de lei, fără TVA, care prevede construirea unei şosele, între DN 24 (la intrare în Bârlad) şi DN 24 (la ieşire din Bârlad spre Vaslui), în lungime de 11,28 kilometri.

Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila
Bani de la bugetul național: 23 milioane lei
Credite de angajament: 2,4 miliarde lei.
E dificil de spus ce se va întâmpla cu acest proiect parafat de către fostul premier Mihai Tudose în ultima zi de mandat. O serie de politicieni din coaliția de guvernare dar și specialiști contestă oportunitatea de a investi jumătate de miliard de euro în acest proiect, într-un moment în care nu sunt suficienți bani pentru autostrăzi.

A1-Titu-Baldana-Târgoviște-Sinaia
Bani de la bugetul național: 17 milioane de lei
Credite de angajament: 250 milioane lei.
Un alt proiect care dă bine doar pe hârtie.

Sprijin pentru pregătirea documentației tehnice aferente proiectului de infrastructură rutieră pentru Varianta de Ocolire Sfântul Gheorghe
Bani de la bugetul național: 1,8 milioane.
Credite de angajament: 1,9 milioane.
Încă un proiect demarat, dar cu un termen de finalizare extrem de îndepărtat. În calitate de beneficiar, CNAIR a elaborat și a depus aplicația de finanțare pentru proiectul ”Elaborare Studiu de Fezabilitate, pentru proiectul ”Varianta de ocolire Sf. Gheorghe”, în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programului Operational Infrastructura Mare 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare "Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil si eficient", operațiunea "Creșterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globala". Valoarea totală a proiectului este de 1.563.769,83 lei (inclusiv TVA) și va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regionala -1.001.402 lei, 25%, contribuția națională (bugetul de stat) - 333.800 lei, iar restul de 228,566.81lei reprezintă valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Varianta de ocolire Beiuș-Stei
Bani de la bugetul național: 59 milioane lei
Credite de angajament: zero
Pentru acest proiect finanțarea se întinde până în anul 2022.

Varianta de ocolire Aleșd
Bani de la bugetul național: zero
Credite de angajament: 81 milioane
Pentru acest proiect finanțarea se întinde până în anul 2022.

Varianta de ocolire Satu Mare
Bani de la bugetul național: 86 milioane
Credite de angajament: -
Banii pentru acest proiect se dau cu pipeta, pentru 2022 alocându-se cea mai mare sumă de 165 miloane de lei.
În data de 26 iulie 2017, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj a predat amplasamentul obiectivului de investiție “varianta de ocolire a municipiului Satu Mare“ către firma care execută lucrările, Itinera S.p.A. Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare are o lungime totală de 13,572 km, din care drum cu două benzi 5,6 km, cu o lățime de 10 metri, iar drum cu patru benzi 7,972 km, cu o lățime de 18,5 metri. Acest proiect de infrastructură a început cu o întârizere de doi ani.

Elaborare studiu fezabilitate drum expres Buzău-Focșani
Bani de la bugetul național: 5 milioane lei
Credite de angajament: 29 milioane lei
Pentru acest proiect au mai fost alocate, în umă cu cinci ani, alte cinci milioane de euro. Probabil, ca în multe alte cazuri, studiul de fezabilitate a devenit caduc, fiind de nefolosit și trebuind a fi actualizat sau refăcut de la zero. Drumul nu va fi terminat nici măcar în anul 2022, când există alocate 5 milioane de euro.
În octombrie, pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectării, au depus deja oferte două firme, una din Spania, cealaltă din România. Proiectarea drumului expres Ploieşti-Buzău va costa peste 27 de milioane de lei. După cum se vede, Ministerul Transporturilor a alocat de cinci ori mai puțini bani pentru studiul de fezabilitate.

Elaborare studiu de fezabilitate drum expres Ploiești-Buzău
Bani de la bugetul național: 4,8 milioane lei
Credite de angajament: -
În urmă cu cinci ani s-a alocat pentru același proiect suma de 27 milioane de lei. Pentru că nu s-au început lucrările, studiul de fezabilitate trebuie reluat. Altfel, licitațiile pentru întreg studiul de fezabilitate și proiectarea drumului de mare viteză de aproape 330 de km -autostradă sau drum expres- pe ruta Ploiești–Buzău–Focșani–Bacău–Pașcani bat pasul pe loc, deși au fost lansate de un an.

Modernizare DN 73, Pitești-Câmpulung-Brașov
Bani de la bugetul național: 45 milioane lei
Credite de angajament: 82 milioane lei.
Un alt proiect care, în cel mai bun caz, se va termina în anul 2022. În anii următori, Ministerul Transporturilor va aloca bani cu țârâita: 40 de milioane în 2019, 61 milioane în 2020, zero în 2021 (o pauză binemeritată) și apoi suma cea mai mare 320 milioane de lei în 2022.

Varianta de ocolire Bacău
Bani de la bugetul național: 17 milioane lei
Credite de angajament: 420 milioane.
Abia în anul 2020, se vor aloca mai mulți bani–220 milioane, dar lucrările se vor finaliza, cel mai devreme, în 2023. Lucrările au debutat în anul 2015, când s-a semnat și contractul cu firma de construcții. După doi ani, contractul a fost reziliat, constructorul finalizând 3% din lucrare. Valoarea estimată a lucrărilor este de 1,19 miliarde lei. Pentru 2018 s-a alocat 1%.

Concluzie: Proiectele mari de autostrăzi: Sibiu–Pitești sau Comarnic–Brașov au primit sume mici în anul 2018 deoarece nu sunt pregătite pentru lucrările efective. Bucăți de autostradă precum Lugoj–Deva sau Turda–Sebeș au primit sume mai generoase de la buget dar insuficiente pentru finalizarea întregii lucrări. Pentru a da senzația că muncește în toată țara, Ministerul Transporturilor a alocat fonduri infime pentru drumuri expres, variante ocolitoare și studii de fezabilitate.

Magistrala 5 drumul Taberei-Pantelimon. Tronsonul Drumul Taberei-Universitate
Bani de la bugetul național: 615 milioane de lei
Credite de angajament: 399 milioane lei
Bani de la bugetul național: 7 milioane de lei
Unul dintre cele mai amânate proiecte de infrastructură este această porțiune de metrou. El ar fi trebuit inaugurat în anul 2015 dar, acum, e greu de spus dacă un termen realist este 2019 sau 2020.

Cele mai importante proiecte pe 2018
Proiectele prioritare ale MT pentru anul 2018 și perspectiva 2019-2021, sunt, potrivit Proiectului de buget din acest an:

Infrastructura rutieră:
-continuarea lucrărilor la autostrada Lugoj–Deva, autostrada Sebeș-Turda;
-revizuirea documentației tehnico-economice și începerea lucrărilor pentru autostrada Pitești-Sibiu;
-realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres;
-continuarea programului de construcție a variantelor de ocolire (ex: Târgu Mureș, Bacău, Carei, Craiova Sud, Târgu Jiu, Caracal, Comarnic, Bușteni, Câmpina, Mihăileşti, Săcuieni);
-reabilitare poduri și pasaje (ex: reabilitare pod Giurgiu peste Dunăre, pasaje supraterane peste drumul de centură al municipiului Oradea).

Infrastructura feroviară:
-modernizarea/reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera-Curtici-Arad-SimeriaCoslariu-Sighișoara;
-modernizarea stațiilor de cale ferată;
-modernizarea instalațiilor pentru creșterea siguranței circulației;
-reabilitarea liniei de cale ferata KM 614-Simeria.

Metrou:
-extinderea rețelei de metrou, prin execuția tronsoanelor 1 Mai-Otopeni, EroilorUniversitate-Piața Iancului, Parc Bazilescu-Străulești;
-reabilitarea rețelei de metrou pe tronsonul Berceni-Pipera;
-modernizarea instalațiilor de acces la metrou și a instalațiilor de ventilație.

Infrastructura aeriană:
-modernizarea aeroporturilor și aerodromurilor, conform prevederilor MPGT.

Infrastructura navală:
-lucrări de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate, în portul Constanța Sud-Mol 3S și 4S în portul Constanța;
-modernizarea infrastructurii portuare, prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța (S1);
-realizarea unei dane specializate, într-o zonă cu adâncimi mari (Dana D80) (ml) (S2) / ș.a.;
-platformă industrială în portul Constanța Sud;
-îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași şi Brăila, km 375-km 175;
-modernizare ecluze-echipamente și instalații la Canalul Dunăre-Marea Neagră și Poarta Albă Midia-Năvodari;
-modernizarea porturilor dunărene și dezvoltarea acestora.

Transport Intermodal: realizarea de centre intermodale, prin accesarea unor proiecte cu finanțare europeană (locații prioritare: Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca, Bacău).

Anul 2017, catastrofal pentru investiții
În anul trecut, au mers pentru investiţii în infrastruc¬tura rutieră doar 1,6 miliarde de lei, faţă de o medie de 6-7 miliarde de lei pe an, în perioada 2009-2013.
Dacă analizăm banii alocați la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri vom vedea același dezastru. În 2013, au fost 6,2 miliarde lei cheltuieli de capital făcute de către Compania de Drumuri, în 2014 doar 3,9 mld. lei, în 2015-2,4 mld. lei, pentru ca în 2016 să ajungă la doar 2 mld. lei. Pentru primele 11 luni din 2017, pentru care există date, investiţiile s-au ridicat la 1,6 mld. lei. Puţine şanse să treacă de 2 mld. lei când vor veni datele pentru decembrie.
2017 este astfel cel mai prost an pentru investiţiile în infrastructură, din 2006 până în prezent, de când există date defalcate publicate de Ministerul de Finanţe privind veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat.
În fiecare dintre anii din perioada 2009-2013, ponderea în totalul cheltuielilor a banilor alocaţi în investiţii pentru infrastructură a fost de peste 2%. Anul de vârf a fost 2011, cu 3,4% din banii cheltuiţi în România daţi pentru proiecte de autostrăzi şi drumuri naţionale. În 2016, a fost alocat 0,8% din buget pentru autostrăzi şi drumuri naţionale, iar în 2017, 0,7% din buget.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping