CNAIR: CUM SĂ FACI DIN CONSTRUCȚIA A ZERO KILOMETRI DE AUTOSTRADA UN MARE TRIUMF ^Recomandat

Realitatea
Anul 2017 a fost dezastruos pentru construcția de autostrăzi: în mod real s-au finalizat zero kilometri de autostradă. Cei 15 kilometri deschiși erau gata din 2016, 30 de kilometri pe porțiune Turda-Deva au fost finalizați, dar nefolosiți din cauza slabei administrări din partea autorităților. CNAIR se mai poate lăuda cu o multitudine de licitații organizate care nu se știe dacă vor ajunge nici măcar în faza de anunțare a unui câștigător.
În afara sectorului de 15 km dintre Dumbrava și Margina, deschis pe 6 martie 2017, tronson care face parte din Autostrada A1 Lugoj-Deva și care a fost finalizat încă din decembrie 2016, CNAIR nu a reușit să deshidă traficul nici măcar pe segmente de drum noi, perfect circulabile, la finalul lui 2017, precum Autostrada A10 Sebeș-Turda, loturile 3 și 4. Aceste tronsoane au putut fi deschise abia după mai bine de jumătate de an, în iulie 2017.

CNAIR. Colaborăm excelent. Firea: grupurile de lucru durează șapte ani
Rupți total de realitate, reprezentanții CNAIR, au publicat un raport de 14 pagini numit CNAIR 2017 „Decizii pentru investiții, Proiecte”.
Raportul CNAIR începe furibund: „Anul 2017, pentru CNAIR, a fost marcat de deciziile importante cu privire la continuarea proiectelor de infrastructură rutieră începute, fazarea și finalizarea acestora. Trecerea de la Programul Operațional de Transport 2007-2013 la Programul Operațional de Infrastructură Mare 2014-2020 s-a efectuat concomitent cu o analiză riguroasă a stadiului realizării proiectelor și mai ales a capacității de continuare și de finalizare a acestora. În perioada care a trecut, s-au făcut eforturi substanțiale pentru recuperarea termenelor depășite din diverse motive, pentru ajustarea legislației în vederea asigurării unui cadru legislativ mai bun și mai rapid. Totodată, s-a îmbunătățit colaborarea interministerială și cu organele locale implicate în derularea proiectelor de infrastructură”.
Realitate: Iată ce spunea Gabriela Firea, primarul celui mai mare oraș din România, despre modul în care colaborează cu Ministerul Transporturilor. "Noi mergem în continuare, în ciuda tuturor blocajelor, de obicei de la nivelurile doi și trei din ministere, pentru că, cu miniștrii, întotdeauna am colaborat bine, dar sub ei sunt oameni care frânează, care sunt în aceste instituții de peste 20 de ani, mulți dintre ei, și care consider că ministrul vine și pleacă, dar că ei acolo stăpânesc. Așa s-a întâmplat cu centura București. Bineînțeles, din Minister (al Transporturilor, n.red.), din CNAIR, (...) oameni care au spus: am invitat-o pe doamna Firea la grupul de lucru, care poate să dureze șapte ani acest grup de lucru, pentru că îi adormim puțin vigilența, o anesteziem, dar noi facem ce trebuie. Noi ne ocupăm cu licitații, cu băieții deștepți, cu constructorii, noi ne vedem de treaba noastră. Pe doamna Firea o liniștim că o chemăm la grupul de lucru. Ca să vedeți cum se lucrează", a precizat Gabriela Firea.
Ciotul de autostradă de la intrarea în București, de numai trei kilometri, nu se face pentru că Ministerul Transporturilor nu colaborează cu primăriile București, Voluntari și cu Consiliul Județean Ilfov.
Cât despre recuperarea termenelor, dăm două exemple: două loturi de pe Autostrada Turda–Sebeș au fost blocate peste șase luni de CNAIR deși erau finalizate. Proiectul a totalizat întârzieri de 30 de luni. Pe de altă parte, unul din loturile de pe Autostrada Lugoj-Deva este la un pas de reziliere deși lucrarea este 92% terminată. Recuperăm, prin reziliere.

Aceeași rețetă. Greaua moștenire
Raport CNAIR: „Având în vedere așteptările societății civile, ale populației, ținând cont și de creșterea foarte mare a numărului de autovehicule, CNAIR a fost deseori pusă în situația de a-și asuma unele nereușite în ceea ce privește infrastructura rutieră. Dacă țările vecine României au început construcția autostrăzilor imediat după 1990, la noi acest program vital a demarat substanțial odată cu accesarea fondurilor europene, adică din 2007. În aceste condiții, evident că suntem în urma vecinilor la capitolul infrastructură rutieră. Însă, pentru dezvoltarea economico-socială și financiară a țării, este foarte important procesul actual de construcție de autostrăzi și reabilitare drumuri naționale cuprins și legiferat în Master Planul General de Transport (MPGT) acceptat și confirmat și de către Comisia Europeană”.
Realitate: A existat viață și înainte de anul 2007. Arunci s-a dat cel mai mare tun din istoria construcțiilor de autostrăzi. În 2003, premierul Adrian Năstase semna cu firma americană Bechtel un contract pentru construcția autostrăzii Transilvania (deși lumea cerea Austostrada Pitești-Sibiu-Timișoara-Nădlac). Astăzi, după 15 ani, Bechtel a construit 55 de kilometri din 450, pe aproape 200 nu se lucrează deloc. În schimb, s-au plătit nu mai puțin de 1,5 miliarde de euro, adică 27 de milioane euro pe kilometru de autostradă.
Pe de altă parte, să nu uităm că, în 1990, statele comuniste au plecat de la aproape același nivel. Astăzi România are 770 de kilometri de autostradă, cam cât Bulgaria, dar care este o țară de două ori mai mică. Polonia are 3000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, iar Ungaria în jur de 1.350 de kilometri de autostradă.

Patru ani de amânări pentru zece lilieci
Raport CNAIR: Întârzierile înregistrate la contractele de construcție de drumuri naționale, variante de ocolire și autostrăzi au fost generate, în multe cazuri, de imposibilitatea obținerii tuturor avizelor, autorizațiilor necesare acordurilor de mediu și autorizațiilor de construcție, considerate blocaje. Armonizarea si perfecționarea legislației în domeniul construcțiilor de drumuri a fost și este în continuare un deziderat pentru asigurarea în timp real a condițiilor pentru deschiderea și desfășurarea șantierelor.
Realitate. Din anul 2012, cu o singură sincopă de un an, un singur partid –PSD– a condus România și Ministerul Transporturilor. Astfel încât, scuza că nu s-a comunicat între ministere nu stă în picioare. Fie interesele personale au primat înaintea celor de partid, fie a fost, pur și simplu, dezinteres și incompetență. Acest blocaj la nivel administrativ, este excelent reprezentat de blocarea construirii autostrăzii Deva-Lugoj. Patru ani a durat până Ministerul Mediului și cel al Transporturilor au găsit o soluție pentru cei zece lilieci care au blocat construcția drumului. Iată ce se scria în 2017: „La aproape patru ani după ce pe traseul lotului 4 din autostrada Lugoj Deva s-a descoperit o grotă în care se adăposteau cel mult zece lilieci, fapt care a frânat realizarea proiectului, s-a descoperit și soluția. Liliecii vor fi mutați, au decis marți autoritățile, Agenția de Protecția Mediului Hunedoara dându-și un acord în acest sens. Agenția a dat un acord pentru ”recoltarea și capturarea” exemplarelor de lilieci și relocarea lor din peștera Tunel din localitatea hunedoreană Șoimuș, în județul Timișoara în peștera Românești”.
Perfecționarea legislației în domeniul infrastructurii rutiere este o glumă, din moment ce partidul care conduce România de șase ani nu este în stare să treacă o lege a achizițiilor publice onestă și care să nu mai permită ca licitațiile să dureze ani de zile.

Autostrăzi de hârtie fără număr
Raport CNAIR: Cu siguranță, activitatea CNAIR în anul 2017 poate fi caracterizată cel mai bine prin demararea procedurilor de achiziție pentru noi proiecte de infrastructură rutieră, implicit, proiecte de investiții, care se transpun în progres național și infuzie de fonduri europene într-o infrastructură deficitară. Proiecte postate de CNAIR S.A. în SEAP, în 2017, sunt finanțate din POIM 2014-2020 și însumează peste 16 miliarde de lei, fără TVA. Proiecte de circa 4 miliarde de euro lansate anul acesta în licitație publică de CNAIR SA și care reprezintă o premieră în domeniu, în ultimii 27 de ani.
Realitate: Atunci când nu te poți lăuda cu inaugurarea de autostrăzi, este la îndemână să spui că ai pregătit terenul și ai făcut lumină în contractele pe care, oricum, tu le-ai gestionat din moment ce aceași formațiune politică conduce țara din 2012. În decembrie anul trecut, revista TIR prezenta exact o analiză în acest sens pe care o numea: „Autostrăzi de hârtie. CNAIR se laudă cu licitații de 4 miliarde de euro”. Desigur, fără termene, fără anunțarea câștigătorilor.

Managementul incompetent se întoarce
Raport CNAIR: Prin lansarea unor licitații anul acesta, se deschide practic front de lucru pentru sute de kilometri de infrastructură modernă, care va fi construită în următorii ani. De altfel, în anul 2017 nu au putut începe lucrări la proiecte de anvergură, în principal din cauză că în anii anteriori nu au fost promovate în licitație publică astfel de obiective, atât din cauza absenței unei strategii coerente, cât și ca urmare a lipsei de asumare a unor decizii la nivel de management al companiei.
Realitate: Asta e prea mult. Prea mult tupeu. Cum să spui că nu ai putut face autostrăzi „în principal din cauză că în anii anteriori nu au fost promovate în licitație publică astfel de obiective, atât din cauza absenței unei strategii coerente, cât și ca urmare a lipsei de asumare a unor decizii la nivel de management al companiei”. Păi managerul care nu a făcut autostrăzi între 2013 și 2015 este același chemat azi să facă autostrăzi, adică Narcis Neaga.