BUCUREȘTIUL „A UITAT” SĂ TRIMITĂ PROIECTELE PENTRU FINANȚAREA AUTOSTRĂZILOR CU BANI EUROPENI ^Recomandat

Oameni politici de vârf, care ar trebui să lucreze ca niște frați dat fiind că provin din același partid politic, se acuză ca niște precupețe de faptul că, din cauza unuia sau a altuia, România nu are autostrăzi. S-au spus atât de multe minciuni despre stadiul lucrărilor la Autostrada Sibiu-Pitești, Șoseaua de Centură a Bucureștiului dar și despre autostrada care trebuie să lege Ardealul de Moldova încât am ajuns să ne rușinăm noi de liderii politici de azi. Piesa de teatru se desfășoară, în linii mari, cam așa.

Să intre în scenă actorii
Comisarul European pentru Politici Regionale, Corina Crețu, propus de partidul de guvernare, acuză guvernul de la București că nu a depus niciun proiect pentru obținerea de finanțare europeană nerambursabilă pentru marile proiecte de infrastructură (vom reveni în partea a doua a articolului cu o analiză asupra fiecăruia din cele trei proiecte)
Premierul Viorica Dăncilă îi impune șefului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Narcis Neaga, un termen extrem de ferm pentru ca aceste dosare de infrastructură mare să fie depuse la Comisia Europeană pentru a deveni eligible spre a fi finanțate din fonduri europene.
Câteva zile mai târziu, Narcis Neaga anunță triumfalist că proiectul Șoselei de Centură, dar și Pitești-Sibiu au fost trimise la Comisia Europeană spre analiză și finanțare.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, din același partid politic intervine în dispută și susține că Narcis Neaga minte deoarece Centura Capitalei nu a se află în analiza UE pentru a primi fonduri europene. Gabriela Firea încearcă, de peste un an, să treacă Centura București de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei. Ea spune că este exasperată de lentoarea cu care nu se construiește Șoseaua.
Narcis Neaga intervine și, într-un comunicat de presă pe care îl vom detalia mai jos, spune că, teoretic, proiectul este trimis doar că mai urmează niște evaluări birocratice.
Vasilica Dăncilă simte că Narcis Neaga a dus-o de nas și nu a respectat termenul pe care i l-a impus pentru trimiterea documentației. Premierul mai bănuiește că probleme de natură birocratică sunt la CNAIR și nicidecum la Bruxelles. Surse spun că Viorica Dăncilă ar fi forțat o debarcare a lui Neaga, dar șeful partidului, Liviu Dragnea, s-a opus.
Într-un final, comisarul European Corina Crețu face lumină și transmite de la fața locului (Bruxelles) că nu a fost depus niciun proiect de infrastructcură.
Cu țâfnă, la București, diverși reprezentanți ai Guvernului și ai PSD anunță că preferă să joace o carte –cea a parteneriatului public privat– care, în materie de autostrăzi nu a funcționat niciodată. Licitația pentru PPP pentru Comarnic-Brașov s-a dovedit un eșec în trei rânduri. Corina Crețu se simte jignită și amenință cu tribunalul.

Preludiu pe infrastructură
Ianuarie 2017. Se publică Programul de guvernare al coalițiie care a câștigat alegerile în România. La capitolul „Infrastructură” regăsim următoarea promisiune: „Guvernul susține dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi, drumuri expres, şosele care să facă legătura între regiunile României, precum şi între România şi alte state, prin continuarea proiectelor, în special a proiectelor susţinute prin Master Plan, aferente coridoarelor rutiere de legătură 113 strategică, a inter-coridoarelor, a şoselelor de centură, a transportului turistic, de interes naţional. Dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare şi întreţinere a tuturor drumurilor naţionale sunt esențiale pentru dezvoltarea transportului rutier. În vederea dezvoltării transportului rutier, Guvernul susține următoarele investiții:
-Finalizarea Variantei Ocolitoare a Bucureştiului la profil de autostradă (Inel Bucureşti (A0) care va face legătura între autostrada A1 cu autostrada A2 în primă fază; în faza a doua, închiderea inelului centură în regim de autostradă de jur împrejurul Bucureştiului).
-Autostrada Sibiu-Piteşti.
-Tronsonul Tg. Mureş-Tg. Neamţ (Val. estimată: 2942 mil. Euro, FEN+BS); Perioadă realizare SF + PT: 2017-2019. 114
-Tronsonul Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni (Val. estimată: 1.129 mil. Euro. Perioadă realizare SF + PT: 2017-2019. Perioadă execuție lucrări: 2019-2022.

Premier: Vom face 125 km pe an. Bruxelles: nu am primit proiectele
Februarie 2018. Prim-ministrul, Viorica Dăncilă, a declarat că actualul Guvern „susţine dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi, drumuri expres, şosele care să facă legătura între regiunile României, precum şi între România şi alte state, prin continuarea proiectelor, în special a proiectelor susţinute prin MasterPlan, aferente coridoarelor rutiere de legătură strategică, a inter-coridoarelor, a şoselelor de centură, a transportului turistic, de interes național. În acest an se vor finaliza 60 km de autostradă, până la sfârşitul anului 2020 urmând să fie gata alţi 290 kilometri”.
Până în acest moment, pentru acest an, s-au finalizat 37 de kilometri (două tronsonae Sebeș-Turda și porțiunea Gilău-Nădășelu).
A rămas ca, în numai doi ani, guvernul să finalizeze restul de aproximativ 250 de kilometri promiși. Adică, până în 2020 se vor da drumul la 125 de kilometri pe an, de aproape trei ori mai mulți decât în 2018.
De ce este imposbil? Pentru că, în acest moment, principalele tronsoane (șantiere) de autostradă care ar fi trebuit deschise: Autostrăzile spre Moldova, Centura București și Autostrada Sibiu-Pitești sunt niște fantezii.

Filmul pe larg
Executivul promite sute de kilometri, iar Comisarul European propus de România iese public și, exasperat, spune: nu vă putem da bani pentru autostrăzi deoarece nu ați depus proiectele.
Filmul pare o combinație de comedie neagră, horror și tragedie.

11 octombrie. "Am făcut progrese importante în ceea ce priveşte asigurarea finanţării investiţiilor care vizează Centura existentă a municipiului Bucureşti, dar şi infrastructura nouă la profil de autostradă. Dosarul prin care solicităm finanţarea din bani europeni este gata şi luni va fi transmis Comisiei Europene. Solicităm finanţarea din bani europeni, mai exact din Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru acest proiect deosebit de important. Vorbim despre fonduri estimate la peste 1,3 miliarde de euro, fără TVA. Guvernul va oferi tot sprijinul pentru atragerea finanţării europene necesare realizării acestui proiect”, declara premierul Viorica Dăncilă.

18 octombrie. „Viorica Dăncilă a fost dezinformată de domnul Neaga, șeful CNAIR, care a spus că luni va depune cereri de finanțare pentru fonduri nerambursabile europene pentru centura Bucureștiului. Totul e fals, România e departe de a primi aceste fonduri. Nimeni nu a plătit. Mie mi se părea normal ca în secunda doi, Neaga să își dea demisia, că se laudă că are susținerea președintelui Liviu Dragnea. CNAIR a depus o adresă la Ministerul Fondurilor Europene că va cere, cândva, fonduri de finanțare. Nu există intabulare pentru terenul de la Centură, ca să vedeți cât de departe e. Neaga a dezinformat-o pe doamna premier ca să arate că lucrează, ca să nu se transfere Centura la Primărie.”, a declarat Gabriela Firea.

19 octombrie. Premierul Viorica Dăncilă a fost corect informată și a spus adevărul atunci când a afirmat că dosarul prin care România solicită finanțare din bani europeni pentru Centura Capitalei se află în pregătire și urmează să fie transmis la Bruxelles, susține Narcis Neaga: „În data de 15 octombrie 2018, CNAIR a depus aplicația de finanțare în sistemul MYSMIS 2014+, pentru a accesa fondurile necesare proiectului Infrastructura Integrată pentru Zona orbitală a Municipiului București. Fondurile solicitate sunt destinate construcției noii autostrăzi de Centura București Sud, pasajelor Mogoșoaia, Domnești, Berceni și Oltenița și lărgirii la 4 benzi a secțiunilor dintre A1 și DN7,DN2 și A2 și A1 și DN5 pe actuala Centură a Capitalei. În contextul prezentat, putem concluziona că afirmațiile privind absența Cererii de finanțare, pornesc dintr-o necunoaștere a procedurilor de accesare a fondurilor europene. Trebuie să precizăm că toate datele prezentate de CNAIR sunt corecte, deoarece această companie nu își permite să vehiculeze informații false în ceea ce privește obiective de interes național și european. De asemenea, subliniem că, în ceea ce privește obiectivele promovate, CNAIR își respectă cu onestitate angajamentele pe care și le asumă”.

23 octombrie. Șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Narcis Neaga, a intrat în dizgrația premierului Viorica Dăncilă. Aceasta ar vrea să îl schimbe din funcție, dar Neaga speră să fie salvat de Liviu Dragnea. Premierul îi reproșează lui Neaga că nu a transmis documentația la Comisia Europeană pentru obținerea finanțării pentru Centura Bucureștiului, deși Dăncilă promisese că documentele vor ajunge la Bruxelles la jumătatea lunii octombrie.
În aceeași zi, Narcis Neaga a declarat pentru presa centrală că a trimis documentele pentru finanțare la Comisia Europeană încă de pe 15 octombrie: „Cum să nu trimit documentele la Comisie? Sunt în sistem deja din 15 octombrie".

23 octombrie. Comisia Europeană nu a primit încă o cerere formală pentru finanțarea lucrărilor la centura Bucureștiului, după ce s-a scurs o săptămână de la termenul avansat de premierul Viorica Dăncilă pentru transmiterea dosarului prin care România ar fi trebuit să ceară banii europeni pentru șantier. Comisia nu a primit încă o cerere formală pentru centura bucureșteană, însă serviciile Comisiei se află în contact constant cu autoritățile române. Autoritățile române au informat serviciile Comisiei că CNAIR, beneficiarul proiectului, a trimis cererea de proiect la Ministerul Transporturilor, în calitatea acestuia de Organism Intermediar al Programului de Infrastructură Mare 2014-2020, se arată într-un răspuns oficial de la Bruxelles.

24 octombrie. Surse din Ministerul Transporturilor spun că pentru Șoseaua de Centură nu se vor putea trimite documentele la Comisia Europeană înainte de luna noiembrie. Documentația întocmită de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere se află în analiză la Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Transport.

3 noiembrie. Comisarul European Corina Crețu a anunțat că va da în judecată reprezentanții partidului de guvernământ (din care face parte). Aceștia au acuzat-o că acționează mânată de interese obscure. Adevărul rămâne neschimbat: Centura București, autostrada care ar trebui să lege Ardealul de Moldova și Sibiu-Pitești nu sunt eligible pentru finanțare europeană deoarece nu au fost depuse dosarele la Bruxelles.

De ce se amână construcția de drumuri în România
Cele trei autostrăzi despre care Corina Crețu spune că Bucureștiul nu a depus documentație de finanțare din fonduri europene sunt esențiale pentru România. Istoria lor ne arată că ar fi trebuit finalizate de mulți ani.
Din capul locului trebuie spus că ele se află în capul listei de proiecte de infrastructură în Master Planul de Transport, document oficial pe care Bucureștiul s-a obligat să îl respecte în fața Comisiei Europene.

Sibiu-Pitești a fost promisă de nenumărate ori, prima oară pentru anul 2009, când la guvernare era premierul Tăriceanu. Anterior, Adrian Năstase a declarat, la preluarea mandatului, că are în plan un „Program de reabilitare, construcții autostrăzi și modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor paneuropene IV și IX".
În acest moment, nu există niciun termen plauzibil de finalizare pentru Sibiu-Pitești. Segmentul de autostradă ar trebui să aibă o lungime de 122 km. Loturile 1 și 5 sunt în licitație. Loturile 2,3 și 4 nu au studiu de fezabilitate. Haios și trist, în același timp, este că CNAIR s-a zgârcit la câteva milioane de euro și, după ce a primit studiile de fezabilitate pentru cele două tronsoane mai sus menționate, a decis să rupă contractul. În criză de timp, CNAIR a anunțat că va construi cele 3 loturi rămase fără SF după niște proiecte de dinainte de 1989 și pe baza studiului de fezabilitate incomplet din 2008. Lipsa unor SF-uri serioase pot determina Bruxelles-ul să refuze finanțarea autostrăzii.

Centura minciunilor
„Centura Bucureştiului se află în diferite faze de execuţie, fiind parţial recepționată. Secţiunile A1-DN2, DN 2-A2 şi centura de sud beneficiază de finanţare din fonduri europene nerambursabile pentru care se aplică principiul asigurării durabilităţii proiectelor cu finanţare europeană, respectiv, monitorizarea pe parcursul implementării lor şi ulterior, pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea acestuia”, anunță CNAIR.
Dacă nu ați fost pe acest tronson de drum, suntem în măsură să vă spunem că, pe tot parcursul lui, din câțiva metri în câțiva metri, găsiți indicatoare care spun: drum în lucru. Pe acest tronson nu există niciun pod suspendat atât de necesar, intersecția cu drumurile făcându-se prin sensuri giratorii improvizate. Mai mult, podul de la Chiajna a intrat în reparații la un an de la darea în folosință a centurii modernizate.
În harta pe care o publicăm alăturat se poate vedea o nouă minciună: CNAIR pretindea că, în anul 2016, va fi lansată procedura de proiectare și execuție pentru lărgirea la patru benzi a Centurii Sud București. CNAIR promitea că, în 2017, vor începe efectiv lucrările. Ce s-a întâmplat în realitate? Nimic. La această oră, pe Centura Sud a Bucureștiului se cârpește asfaltul astfel încât șoferii așteaptă ore în șir pentru a traversa cei 22 de kilometri.
În fapt, doar 20 de kilometri din Centura București au fost modernizați. Chiar și pe această porțiune există numeroase improvizații care îngreunează circulația: în locul podurilor care ar fi trebuit construite peste șoseaua de centură au fost montate sensuri giratorii din plastic. Acest fapt face ca viteza medie pe Centura Capitalei, pentru vehiculele comerciale, să fie de sub 20 kilometri pe oră. Primele încercări de lărgire a Centurii au început în anul 2007. În zece ani s-au modernizat 20 de kilometri, de unde rezultă că Bucureștiul își modernizează centura cu 2 kilometri pe an.

Cum a crescut prețul la Autostrada Ungheni-Târgu Mureș cu 50%
Situația autostrăzii care ar trebui să lege Ardealul de Moldova este extrem de complicată (sau a fost intenționat complicată).
În anul 2007, în vederea alegerii traseului optim, a fost realizat unui Studiu de Prefezabilitate, în valoare de 0,8 milioane de euro. Doi ani mai târziu, în 2009, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a dispus realizarea Studiului de Fezabilitate propriu-zis, pe trei tronsoane distincte: Târgu Mureș-Ditrău, Ditrău-Târgu Neamț și Târgu Neamț-Iași-Ungheni (la un cost total de 4 milioane de euro).
Comisia Europeană a acceptat, în martie 2012, includerea în noua rețea trans-europeană centrală de transport TEN-T Core a traseului Timișoara-Sebeș-Turda-Târgu-Mureș-Iași-Ungheni.
Până în acest moment, nu s-a dat drumul la niciun șantier. Mai mult, la peste un deceniu de la întocmirea primelor documente oficiale, autoritățiile au decis că e cazul să schimbe traseul.
Cu toate acestea, comisarul European Corina Crețu le-a oferit o variantă: măcar SF-ul poate fi realizat acum pe bani europeni, iar proiectul pregătit pentru următorul ciclu financiar european de după 2020.
Haios este și un ultim aspect. Documente mai vechi ale CNAIR spun că autostrada ar costa 6 miliarde de euro. Astăzi, Ministerul Transporturilor vorbește de 9 miliarde, adică o creștere a prețului cu 50%.