Vameșii de la Siret, acuzați că strângeau șpaga cu găleata au fost achitați Recomandat
- Scris de tirmagazin3
- Imprimare
Înfrângere neaşteptată în instanţă pentru procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) într-un megadosar care a vizat corupţia din Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret. După un proces care a durat mai bine de opt ani, magistraţii Curții de Apel Suceava i-au achitat pe majoritatea inculpaţilor. Din cele 35 de persoane trimise în judecată, doar una singură, Cornelia Grumeza, a primit o condamnare de 5 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru dare de mită.
În acest caz, avocații femeii vor face o contestație în anulare, pe motiv că faptele s-ar fi prescris. Pentru un alt inculpat din dosar, comisarul-şef Nelu Fediuc, fostul şef al Punctului de Trecere a Frontierei Siret, procesul a încetat deoarece a survenit decesul, dar probabil și în cazul său soluția ar fi fost de achitare. Interesant este și motivul achitării. Asta pentru că magistrații au reținut în final că „faptele nu există”. Pronunțată marți, pe 8 noiembrie 2022, decizia Curții de Apel Suceava este definitivă.
Preot botoşănean achitat de procurori
Printre cei care au fost achitaţi se află şi preotul botoşănean Dumitru Horga, din comuna Cândeşti, acuzat de procurorii DNA că ar fi coordonat întreaga grupare. În momentul trimiterii în judecată, anchetatorii susţineau că a fost vorba de fapt de o grupare infracţională organizată, pusă pe picioare de Dumitru Horga, reţea din care ar mai fi făcut parte Dumitru Daniel Sofronie, dascăl la parohia din Cândeşti, fiul preotului Horga, Bogdan Iulian Horga, dar şi un apropiat al acestora, Paul Constantin Ciorneschi, Cornelia Grumeza, precum și 16 vameşi şi 14 poliţişti de frontieră.
Gruparea, arătau procurorii anticorupție, ar fi acţionat în perioada 19 august 2008 – 3 martie 2009, când ar fi introdus în ţară aproape 300.000 de pachete de ţigări, cu sprijinul nemijlocit al comisarului şef Nelu Fediuc, care devenise cumătru cu dascălul Dumitru Daniel Sofronie, după ce ofițerul i-a botezat unul dintre copii. Aşa se face că grupul ajunsese să fie cunoscut de cei care lucrau în vamă că <>. Transporturile de ţigări, care ar fi fost 35 la număr, s-ar fi făcut prin PTF Siret, în funcţie de poliţiştii de frontieră şi vameşii care erau de serviciu, preferaţii fiind cei 16 vameşi şi 14 poliţişti de frontieră, care ar fi primit diverse şpăgi.
Astfel, potrivit DNA, traficul se făcea doar pe anumite ture, contra unor sume plătite la intrarea în ţară – 50 de lei poliţistului de frontieră şi 100 de lei vameşului. În urma anchetei, Dumitru Horga a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, dar şi de 21 de infracţiuni de dare de mită, în timp ce ceilalţi membrii ai reţelei, de la Nelu Fediuc la ceilalţi, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu sau instigare la abuz, luare de mită, trafic de influenţă sau complicitate la aceste fapte, ori alte infracţiuni adiacente.
Interceptările telefonice au fost anulate
După ancheta DNA, care a ţinut până în iulie 2014, dosarul a ajuns pe rolul instanţei de judecată, procesul derulându-se pe rolul Tribunalului Suceava. Asta pentru că faptele s-ar fi petrecut pe raza judeţului vecin. Bătălia cu avocaţii a fost însă una destul de acerbă, iar în timpul confruntărilor apărătorii inculpaţilor au reuşit să obţină anularea tuturor interceptărilor telefonice, care fuseseră realizate în baza protocoalelor încheiate de Parchetul General cu serviciile de informaţii. Prin urmare, cum ancheta nu se baza pe constatări flagrante, la finalul dezbaterior judecătorii au considerat că faptele descrise de procurori nu pot fi dovedite. În schimb, în cazul unor infracţiuni a intervenit prescripţia.
Prejudiciu de 1.581.302 lei adus bugetului de stat
În dosar se făcea trimitere şi la un prejudiciu adus bugetului de stat, de 1.581.302 lei, rezultat în principal din neplata obligaţiilor fiscale pentru ţigările aduse ilegal în ţară, iar încă din momentul cercetărilor au fost aplicate o serie de măsuri asiguratorii pe bunurie inculpaţilor. Cum magistraţii au considerat că faptele nu există, instanţa a revocat toate sechestrele aplicate. Prin urmare, întreg dosarul instrumentat de procurorii DNA a fost desființat în timpul procesului, fie pentru că nu s-a putut dovedi comiterea infracțiunilor, fie pentru că faptele s-au prescris.
Cum se strângea şpaga
Potrivit datelor preliminare din dosar, printre „cotizanţi” s-au numărat şi sute de botoşăneni care, după închiderea vămii Racovăţ, au plecat în Ucraina prin punctul de la Siret. Banii erau primiţi în paşaport, după care erau colectaţi şi ascunşi în diverse locuri din incinta vămii. Pentru a trece cu 30 de cartuşe de ţigări, o persoană oferea vameşului aproximativ 150 de lei, iar poliţistului 50 de lei. La finalul turei, banii erau puşi într-o găleată şi se făcea împărţeala în funcţie de riscul asumat şi de „încasări”.
