UNTRR - amnistie fiscală privind diurna șoferilor profesioniști ^Recomandat

"Industria de transport rutier din România nu poate fi taxată de două ori - o dată pentru amnistie și o dată pentru directiva detașării.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii să închidă subiectul reîncadrării diurnei ca venit salarial prin adoptarea unei amnistii fiscale și să consulte industria de transport rutier cu privire la modul de transpunere în legislația românească a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier.
Potrivit prevederilor Pachetului Mobilitate 1, începând cu 2 februarie 2022 se va aplica directiva detașării pentru operațiunile de cabotaj și pentru cele de cross-trade peste numărul exceptat (2 operațiuni). Totodată, diurna va continua să fie utilizată pentru transporturile bilaterale dintre România și alte state membre UE, dar și pentru orice alte operațiuni de transport rutier internațional de mărfuri din afara UE.
UNTRR solicită autorităților române consultarea industriei transporturilor rutiere cu privire la modul de transpunere în legislația românească a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, pentru a stabili un mod de implementare realist al prevederilor europene, care să aibă în vedere menținerea competitivității transportatorilor rutieri români la nivel european, să nu aibă abordări legate de aspecte nerealizabile.
Variantele vehiculate în diferite medii ca ”soluție” pentru viitor, care să meargă la pachet cu amnistia fiscală, au fost reducerea plafonului sumei neimpozabile de la 2,5 la 1,5 ori suma aferentă fiecărei țări (conform HG 518/1995 este de 35 euro/zi), de la 87,5 euro/zi la 52,5 euro/zi (propunerea are doar aspecte negative, întrucât afectează diurna ca și concept general și nu aduce nicio garanție că istoria nu se va repeta iar aceste sume să fie din nou reîncadrate ca venit salarial), stabilirea unui minim de activitate ca procent din activitatea totală legată de România (propunerea are doar aspecte negative, întrucât România este un stat cu balanță comercială negativă de 30 de ani, iar măsura ar sacrifica o parte din industria românească de transport rutier și implicit ar duce la scăderea semnificativă a exportului de servicii de transport rutier. În plus, nu are legătură cu modul de aplicare al directivei detașării din februarie 2022) sau impozitarea diurnei ca venit de natură salarială pentru cea acordată peste valoarea a 3 salarii brute de încadrare (astăzi ar însemna că, la un salariu minim brut de 470 euro, diurna neimpozabilă neacordată poate fi până la 1410 euro. Diferența este foarte mare față de situația pieței din acest moment și nici măcar nu rezultă dacă satisface aplicarea directivei detașării din februarie 2022).
Aceste abordări nu sunt viabile pentru că nu țin cont de directiva detașării și nici de practicile altor state UE – Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria etc.
Reamintim că Pachetul Mobilitate 1, care a intrat în vigoare din 20 august 2020, va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români și asupra României, cu consecințe economice majore. Potrivit unui studiu KPMG, Pachetul Mobilitate 1 generează costuri anuale de aproape 1 miliard de euro pentru transportatorii rutieri români și o pierdere anuală de venituri de 524 milioane euro.
Transportul rutier este unul dintre cele mai competitive și mai importante sectoare economice ale României, doar în ultimii 4 ani având o contribuție la exportul de servicii de peste 22,3 miliarde euro. La nivel european, România este a opta piață de transport rutier din Uniunea Europeană și se poziționează pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8,2%), după Polonia și Lituania, deși suntem de-abia a 15-a economie ca mărime din UE. Transportul rutier generează circa 5% din PIB-ul României și angajează peste 350.000 de persoane.
În ultimele luni, UNTRR a solicitat intervenția de urgență a autorităților române pentru clarificarea controalelor fiscale pe diurnă, având în vedere verificările din ultimii 2 ani de la firmele de transport rutier, precum și emiterea unor procese verbale care au vizat reîncadrarea diurnei ca venit salarial și plata impozitelor și contribuțiilor aferente retroactiv pe 5 ani.
Directiva 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier face parte din cele 3 acte legislative cuprinse în Pachetul Mobilitate 1, ale căror prevederi aduc grave prejudicii transportatorilor români și estici. UNTRR a semnalat activ autorităților române și europene faptul că aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier (Directiva 1057/2020), pot genera o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici.
În acest context, amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia).
Pe 23.10.2020, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au informat cu privire la faptul că Guvernul României a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, printre care și acțiunea Guvernului României împotriva Directivei (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.
România ar trebui sa aplice directiva detașării din februarie 2022, dar nu ar fi prima si probabil nici ultima directivă care nu ar fi aplicată la timp, având în vedere că în momentul de față sunt deschise 112 proceduri de infringement împotriva României, din care 5 pe Mobilitate și Transport, 3 deschise în 2020 și una anul acesta.
În România, procentul contribuțiilor și taxelor față de suma netă plătită ca salariu este de aproximativ 75%. Astfel, pentru fiecare echivalent în lei a 1000 euro, contribuțiile, asigurările de sănătate, șomaj și impozitul reprezintă aproape 750 euro.
Autoritățile se uită la același lucru din alt unghi și, pentru a da senzația contribuabililor că taxele sunt mici în România, spun că per total contribuțiile, asigurările de sănătate, șomaj și impozitul reprezintă circa 42% din brut. Astfel, autoritățile, fără să greșească matematic, arată că 750 euro înseamnă doar 42% din 1.750 euro (1000 euro net și 750 euro taxe).
Măcar în fața partenerilor de dialog din Europa de Vest ar trebui să arate că taxele reprezintă 75% din suma netă plătită angajaților.
Industria de transport rutier din România nu poate fi taxată de două ori - o dată pentru amnistie și o dată pentru directiva detașării. Sectorul transporturilor rutiere va fi profund afectat de eventuala aplicare a prevederii întoarcerii acasă a camionului la 8 săptămâni începând cu februarie 2022, măsura care afectează industria tocmai pentru că România nu produce și nu exportă suficient în UE.
UNTRR solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Parlamentului să țină cont de toate aceste aspecte în transpunerea Directivei 1057/2020 și să se consulte cu industria de transport rutier din România, pentru a menține competitivitatea acesteia la nivel european, deja profund afectată de aplicarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului mobilitate 1. Totodată, UNTRR solicită aplicarea unei amnistii fiscale pe subiectul reîncadrării diurnei ca venit salarial.", se spune în comunicatul UNTRR din data de 19 august 2021.