România nu a mai mărit amenzile de 5 ani. Suntem campioni în UE la decese pe drumuri

De la 1 ianuarie 2023, salariul minim ar urma să crească la 3.000 de lei în România, iar punctul de amendă, care, teoretic, e 10% din salariul minim, ar trebui să ajungă 300 de lei. Acesta este plafonat însă la 145 de lei din 2017 și ministrul Finanțelor a asigurat că așa rămâne.

România înregistrează 2.000 de decese în accidente rutiere anual, un record pentru UE.

Modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină, conform legii, creşterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim.
Codul Rutier prevede că punctul de amendă are o valoare de 10% din salariul minim brut pe economie. Prin urmare, acum ar trebui să fie 255 de lei, având în vedere că salariul minim este de 2.550 de lei, iar de la 1 ianuarie 2023 ar trebui să urce la 300 de lei, odată cu creșterea salariului minim la 3.000 de lei.
Dar punctul de amendă este înghețat la 145 de lei din 2017, când salariu minim era de 1.450 de lei. Iar ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat, într-un interviu la Digi24, că a acesta va rămâne 145 de lei și în 2023.
„Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022, 1.45 de lei”, a precizat Adrian Câciu.

Amenzi pentru depășirea vitezei în România

10-20 km/h: 2-3 puncte-amendă, adică între 290 lei și 435 lei, respectiv 58 € - 87 € (+2 puncte penalizare)
21-30 km/h: 4-5 puncte-amendă, adică între 580 lei și 725 lei, respectiv 116 € - 145 € (+ 3 puncte penalizare)
31-40 km/h: 6-8 puncte-amendă, adică între 870 lei și 1.160 lei, respectiv 174 € - 232 € (+ 4 puncte penalizare)
41-50 km/h: 9-20 de puncte-amendă, adică între 1.305 lei și 2.900 lei, respectiv 261 € - 580 € (+ 6 puncte penalizare)
Peste 50 km/h: 9-20 de puncte-amendă, adică între 1.305 lei și 2.900 lei, respectiv 261 € - 580 € (+ permis suspendat 3 luni).
În România, valoarea unui punct de amendă în 2022 este de 145 de lei. Aceasta este valabilă de la începutul anului 2017, când salariul minim brut pe economie era de 1.450 de lei, și va fi valabilă până la data de 31 decembrie anul curent, în lipsa altor modificări exprese.

Conform prevederilor legale, amenzile de circulație luate în România pot fi reduse cu 50% dacă sunt plătite într-un interval de 15 zile.

România, lider UE la accidente rutiere cu victime
În primele 8 luni ale acestui an au avut loc aproape 3.000 de accidente soldate cu răniți și pierderi de vieți.
În perioada 1 ianuarie – 30 august 2022, în toată țara, au fost înregistrate 2.878 de accidente, soldate cu decesul a 1.029 de persoane și rănirea gravă a altor 2.258.
Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, au fost înregistrate cu 253 mai puține accidente (-8%), cu 88 mai puține persoane decedate (-7,9%) și cu 185 mai puține persoane rănite grav (-7,6%) .
Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave au fost indisciplina pietonilor (18%), fiind înregistrate 517 accidente, soldate cu decesul a 215 persoane şi rănirea gravă a altor 307, nerespectarea regimului legal de viteză (18%), fiind înregistrate 517 accidente, soldate cu decesul a 201 persoane şi rănirea gravă a altor 431.
De asemenea, printre principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave sunt și abaterile bicicliștilor (11,2%), rezultând 323 de accidente, soldate cu decesul a 86 de persoane şi rănirea gravă a altor 237, neacordarea priorității de trecere vehiculelor (8,2%), fiind înregistrate 237 de accidente, soldate cu decesul a 52 de persoane şi rănirea gravă a altor 209 și neacordarea priorității de trecere pietonilor (8,2%), fiind înregistrate 237 de accidente, soldate cu decesul a 43 de persoane şi rănirea gravă a altor 198.
„Deși statistica ne arată că numărul și consecințele accidentelor rutiere sunt în scădere, dramele care se întâmplă pe drumurile din țară ne cutremură de fiecare dată. De aceea, facem un apel la toți participanții la trafic să circule cu respectarea legii – doar așa putem fii cu toții în siguranță”, a transmis Poliția Română.
Totodată, cele cinci cauze menționate anterior au generat 58,1% din totalul deceselor, 20,9% reprezentând indisciplina pietonilor, 19,5% nerespectarea regimului legal de viteză, 8,4% indisciplina bicicliștilor, 5,1% neacordarea priorității de trecere vehiculelor și 4,2% neacordarea priorității de trecere pietonilor.

Mii și mii de morți

Comparația cu UE este menită, de asemenea, să ne îngrozească. Aproximativ 19.900 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul anului trecut în Uniunea Europeană, o creştere cu 6% faţă de 2020, arată datele publicate luni de Comisia Europeană.
În perioada 2019 - 2020, numărul deceselor rutiere s-a diminuat cu 17%, în urma nivelului de trafic mai scăzut, ca urmare a restricţiilor impuse în pandemie.
Media UE a fost în 2021 de 45 de decese la un milion de locuitori.
În 2021, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (20 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori) şi Danemarca (22 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori), în timp ce România (cu 92 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori) şi Bulgaria (cu 81 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori) au înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii.
Datele preliminare pentru primele şapte luni din 2022 arată o creştere de peste 10% a numărului de decese cauzate de accidente rutiere în UE, faţă de perioada similară din 2021, dar tendinţa încă este sub nivelul de dinaintea pandemiei.
Comisia Europeană a anunţat în iulie că va fi aplicat noul regulament privind siguranţa generală a vehiculelor. Acesta introduce o serie de sisteme avansate obligatorii de asistenţă pentru conducătorul auto, cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa rutieră, şi stabileşte cadrul juridic pentru omologarea vehiculelor automatizate şi complet autonome în UE.
Noile măsuri de siguranţă vor contribui la o mai bună protecţie a pasagerilor, a pietonilor şi a bicicliştilor din întreaga UE, salvând, potrivit estimărilor, peste 25.000 de vieţi şi evitând cel puţin 140.000 de vătămări grave până în 2038.