Reportaj de la „frontierele groazei” dintre România și Bulgaria și România - Ungaria ^Recomandat

Atunci când Bulgaria și România au aderat parțial la spațiul Schengen al Europei după mai mult de un deceniu de negocieri, sute de șoferi obosiți care fac curse lungi, precum Anton Antonov, nu vor avea prea multe de sărbătorit, deoarece controalele la frontierele terestre nu vor dispărea, scrie AFP

Bulgarul în vârstă de 48 de ani și alți șoferi vor continua să se confrunte cu cozi lungi la postul de frontieră aglomerat Vidin-Calafat, care separă cele două țări balcanice, care deschid călătoriile pe calea aerului și pe mare doar cu țările din Schengen.

"La acest punct de trecere, este întotdeauna o așteptare de cel puțin șapte-opt ore" înainte ca camionagiii să poată traversa Dunărea prin podul "Noua Europă", a declarat Antonov pentru AFP în zori, după ce și-a petrecut noaptea dormind în cabina sa în timp ce aștepta în coada kilometrică de pe partea bulgară.

Lipsa locurilor de parcare, a toaletelor și a dușurilor adecvate transformă aceste așteptări lungi în chinuri nervoase pentru șoferii de camioane și încetinește comerțul cu restul Europei.

Veto-ul Austriei -

Speranțele Bulgariei și României, membre ale UE, de a adera pe deplin la spațiul Schengen au fost zădărnicite de Austria, care a cedat în cele din urmă, în decembrie, în privința permiterii aderării lor pe cale aeriană și maritimă începând cu 31 martie.

Croația, care a aderat la UE după România și Bulgaria, le-a devansat chiar în ianuarie 2023, devenind cel de-al 27-lea membru al spațiului Schengen.

Creată în 1985, această vastă zonă fără vize include 23 dintre cele 27 de state membre ale UE, precum și Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

Austria continuă să se opună extinderii depline a spațiului Schengen la Bulgaria și România, deși nu are o frontieră terestră cu acestea. Aceasta se teme că migranții care ar intra în cele două țări ar putea apoi să călătorească nestingheriți pentru a solicita azil în alte țări.

Însă unii experți spun că preocupările Austriei ar putea fi determinate de motive politice, deoarece țara alpină se va confrunta cu alegeri în toamnă, partidul de extremă dreapta FPOe fiind în prezent lider în sondaje.

Țările de Jos, care au zădărnicit și ele candidatura Sofiei la Schengen, au renunțat la obiecția lor în decembrie, aprobând "candidatura deplină a Bulgariei" la această zonă.

Atât Bulgaria, cât și România speră să se integreze pe deplin în Schengen până la sfârșitul anului, deși ultima criză politică de la Sofia ar putea să deraieze șansele sale și să zădărnicească, de asemenea, speranțele sale de a adopta euro anul viitor.

Pentru șoferul leton de camion Gediminas Gostautas, intrarea deplină în Schengen nu a putut veni prea curând.

"Schengen parțial nu îmi ușurează deloc viața", a spus el, mormăind în timp ce își pregătea prânzul pe o sobă cu gaz în cabina camionului său pentru a se adăposti de vântul rece de afară.

"Pierzi minim 24 de ore de așteptare la cele două puncte de trecere a frontierei dintre Bulgaria-România și România-Ungaria", a spus Gostautas, în vârstă de 42 de ani.

Potrivit asociațiilor internaționale de transportatori, 92% din exporturile bulgare către UE tranzitează pe cale terestră, în principal prin camioane și, într-o măsură mai mică, pe calea ferată. Încetarea controalelor la frontierele terestre nu numai că ar accelera tranzitul, dar ar reduce costurile de transport cu camioanele, oferind un impuls economic atât de necesar.

De asemenea, va accelera tranzitul de mărfuri către și dinspre Turcia, un partener comercial important al UE.

Sfaturi și vigilență 

Măsuri precum călătoria pe timp de noapte, când majoritatea șoferilor dorm, consultarea frecventă a Google Maps sau consultarea colegilor care se află deja la coadă pot reduce orele de așteptare, dar timpul economisit este marginal.

În plus, camionagiii trebuie să respecte în continuare perioadele de odihnă obligatorii după nouă ore pe zi la volan.

Deoarece șoferilor le este interzis să își miște vehiculele în timpul perioadelor de odihnă, mulți își pun o vestă de înaltă vizibilitate pe partea din spate a camioanelor pentru a le da de înțeles celorlalți că pot depăși, ceea ce îngreunează și mai mult fluxul de trafic, a explicat Gostautas.

Iar șoferii trebuie să rămână vigilenți în timpul pauzelor pe drum, deoarece migranții ar putea încerca să profite de o oprire pentru a se ascunde în compartimentele camioanelor.

"Sper ca mai târziu în acest an, cu voia lui Dumnezeu, să aderăm (la Schengen) și pe cale terestră și să trecem frontierele ca în Europa de Vest, văzând doar semne de bun venit", a declarat Antonov în timp ce urca înapoi în cabina sa.

Între timp, coada a avansat cu aproximativ 20 de metri înainte de a se opri din nou.