Radu Dinescu, Secretarul General UNTRR: directiva europeană cu privire la muncitorii detaşaţi este o formă de neoprotecționsm ^Recomandat

"Este o formă de neo-protecţionism", susţine Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) citat de Agerpres.

Preşedintele Franţei începe miercuri în Austria un mini-turneu în Europa Centrală şi de Est în cursul căruia va pleda pentru o înăsprire a directivei europene cu privire la muncitorii detaşaţi. Autorităţile de la Paris, Berlin şi Viena sunt nemulţumite de faptul că această directivă permite ocolirea legislaţiei lor în domeniul muncii.

Însă pentru cei aproximativ 200.000 de transportatori români şi bulgari care străbat drumurile Europei, iniţiativa lui Emmanuel Macron le pune în pericol activitatea companiilor lor.

În timp ce Bruxelles-ul analizează posibilitatea de a-i considera pe şoferi drept muncitori detaşaţi, care beneficiază de un salariu local, dacă au mai mult de trei zile de lucru pe lună într-o altă ţară, Franţa ar dori ca acest tarif să se aplice începând chiar din prima zi.

"Dacă şoferi bulgari internaţionali ar fi consideraţi drept muncitori detaşaţi, aceasta ar aduce prejudicii companiilor de transport. O astfel de măsură ar elimina avantajul concurenţial de care dispun transportatorii din Europa Centrală şi de Est graţie structurii lor de cheltuieli diferite", susţine Madleine Kavrakova, avocatul Uniunii transportatorilor internaţionali din Bulgaria.

"Noi plătim unui şofer 50 de euro pe zi. Dacă ar trebui să plătim 80 de euro pe zi cum este în Franţa, am da faliment, iar şoferii noştri ar merge să muncească în altă parte", susţine la rândul său Gueorgui Tsanov, directorul unei companii bulgare de transport rutier.

În pofida progreselor realizate în ultimii ani, România şi Bulgaria rămân cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană.

Radu Dinescu subliniază că "salariul minim din România este proporţional cu nivelul de dezvoltare al ţării. Am dori să fie de patru ori mai mare, dar mai avem multe de făcut pentru a acoperi acest decalaj".

Datând din 1996, directiva europeană cu privire la muncitori detaşaţi permite unei companii din UE să trimită, temporar, într-o altă ţară membră salariaţi care plătesc contribuţii sociale în ţara de origine. Destinată să faciliteze schimburile între state cu un nivel al vieţii comparabil, sistemul s-a transformat însă într-un instrument de dumping social odată cu extinderea UE spre Europa Centrală şi de Est, unde salariile sunt mult mai mici, susţin partizanii reformării acestei directive. În replică, oponenţii subliniază că firmele occidentale sunt cele care profită cel mai mult de pe urma salariilor scăzute plătite de partenerii români şi bulgari, care le permit firmelor occidentale să îşi maximizeze beneficiile.

În plus, situaţia nu se regăseşte doar în sectorul transporturilor: cu zeci de mii de muncitori detaşaţi în Vestul Europei, sectorul construcţiilor din România se consideră şi el direct vizat.

"Atunci când Belgia, Germania sau Franţa au nevoie de mână de lucru, antreprenorii lor vin să facă recrutări direct în Europa de Est", afirmă preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, care acuză aceste ţări că utilizeze un dublu standard în funcţie de interesele lor. "Cine doreşte această reformă? Cu siguranţă nu antreprenorii francezi care realizează profituri importante prin sub-contractarea lucrărilor către companiile est-europene" susţine Laurentiu Plosceanu.

Această opinie este împărtăşită şi de Radu Dinescu: "Nimic nu împiedică companiile franceze să utilizeze în exclusivitate şoferii francezi. Dacă fac apel la români este pentru că aceştia muncesc la fel de bine ca şi francezii"