Orașul din România, sufocat de camioane ^Recomandat

În lipsa unei parcări amenajate, TIR-urile aglomerează atât drumul spre Mănăstirea Cocoş din comuna Niculiţel, dar şi spre cariera de piatră de la marginea oraşului şi staţionează inclusiv în incinta sitului arheologic Noviodunum, unul dintre cele mai importante din judeţul Tulcea.

Oamenii care locuiesc în apropierea locurilor stabilite pentru staţionarea autovehiculelor de mare tonaj sunt nemulţumiţi din cauza zgomotului făcute de unităţile frigorifice ale camioanelor.

De asemenea, responsabilul şantierului arheologic Noviodunum, Aurel Stănică, reprezentant al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale, doreşte ca şoferii să nu mai arunce gunoaie în sit, iar accesul turiştilor la baza arheologică să nu mai fie îngrădit din cauza camioanelor.

Pe drumul spre cariera de piatră din imediata apropiere a oraşului Isaccea începe un prim rând de camioane cu numere de Ucraina, care așteaptă câte trei zile să ajungă în vamă, iar în cariera din oraş, sunt alte autovehicule parcate pe marginea drumului E 87.

„La ora 3,00, parchează frigorificele, pornesc toate motoarele alea şi nu mai pot să dorm. Nu lasă deşeuri în urmă, dar nici nu au condiţii, nu au o toaletă”, spune o fameie din Isaccea.

Drumul spre vamă este şi el aglomerat de autovehicule de mare tonaj, iar cele două bacuri ale societăţii Navrom Galaţi SA, care fac transferul călătorilor de pe un mal pe altul al Dunării circulă după programul normal. E perioada vacanţelor şi, spre deosebire de alte perioade ale anului, la început de august a crescut şi numărul autoturismelor mici care tranzitează punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene, aşa că TIR-urile au mai mult de aşteptat.

„De trei zile, stau în oraş sau în apropiere. Ce ne lipseşte aici? O toaletă, un duş şi mâncare locală caldă”’, spune unul dintre şoferii care urmează să intre în vamă.

Şi drumul judeţean din incinta sitului arheologic Noviodunum este plin de TIR-uri, aşa încât accesul în baza Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” se face cu dificultate şi doar pe un singur sens.

„Am făcut o cerere către autorităţi pentru crearea unei zone de protecţie, să ne putem desfăşura şi noi activitatea între turnul de colţ şi turnul mare. Sunt multe agregate frigorifice, există poluare fonică, gaze de eşapament, iar toate astea ne împiedică să ne desfăşurăm activitatea. Autorităţile locale ar trebui ajutate şi găsite soluţii”, a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul ICEM, Aurel Stănică.

Cetatea Noviodunum nu este monitorizată video, aşa că deșeurile pot fi aruncate în sit fără riscul de a se aplica amenzi.

„Anul acesta am făcut trei campanii de ecologizare. Când am strâns gunoaiele, unii şoferi de TIR ni s-au alăturat, semn că au înţeles că nu este în regulă ce fac. Dar după ce pleacă, o să vă îngroziţi de cantitatea mare de resturi menajere. Nu vrem să acuzăm. TIR-urile astea sunt de vineri, de la ora 23,00, aici. Când am vrut să ieşim din baza arheologică, nu aveam cum. Ei au făcut manevre, dar şi pentru noi este o situaţie nu tocmai plăcută şi nu prezintă siguranţă”, a mai spus reprezentantul ICEM.

La 5 kilometri distanţă de oraşul Isaccea, pe drumul care duce spre Mănăstirea Cocoşu, începe un alt rând de camioane, toate așteptând să ajungă în vama româno-ucraineană şi să treacă Dunărea cu bacul, varianta de transport mai scurtă și mai ieftină decât tranzitarea vămii Giurgiuleşti, din judeţul Galaţi.

Noviodunum este una dintre cele mai importante cetăţi antice de la Dunăre, fiind ultimul vad al fluviului până la Marea Neagră, iar oraşul Isaccea face parte din Rezervaţia Biosfera Delta Dunării, inclusă în patrimoniul UNESCO.