OMUL TOXIC DE LA AUTOSTRĂZI REVINE. CINE ESTE NARCIS NEAGA, NOUL DIRECTOR AL CNAIR ^Recomandat

Probabil că aceasta este culmea tupeului în materie de infrastructură rutieră și nu faptul că România are cei mai puțini kilometri de autostradă între statele membre ale Uniunii Europene. Este o jignire mai mare decât faptul că autostrada Sibiu-Pitești sau autostrada Comarnic-Brașov ar fi trebuit să fie deja funcționale, așa cum a promis Narcis Neaga anii trecuți.
Narcis Neaga este, probabil, cel mai toxic personaj din istoria post revoluționară a infrastructurii rutiere: a prăbușit o autostradă, a întârziat nenumărate altele, s-a implicat activ în jocurile politice ale PSD, a făcut drumuri pe la DNA și este menționat în numeroase rapoarte de control ale Corpului de Control al Ministrului Transporturilor ori ale Curții de Conturi. La modul negativ.
Narcis Neaga a condus Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale timp de trei ani, între 2013 și 2015. Dar scandalurile încep un an mai devreme.

2012. A cerut o atenție de 30 de mii euro
Narcis Neaga era, la acea dată, doar directorul Direcţiei Concesiuni din companie. Pe 2 octombrie 2012, Compania de drumuri l-a suspendat din funcţie pentru că a trecut, într-un caiet de sarcini pentru o licitaţie, un autoturism de 30.000 de euro pe care urma să îl folosească personal.
Urmare: CNADNR comunica, la 1 octombrie 2012, ca l-a suspendat din funcție și că îl cercetează disciplinar pe directorul Direcției Concesiuni, Narcis Neaga, după ce în documentația de selecție a consultantului pentru autostrada Comarnic-Brasov au fost trecute printre cerințe un autoturism în valoare de 25-30.000 euro și 30-40.000 euro pentru instruirea angajaților CNADNR.
"În urma modificării documentației de licitație pentru realizarea autostrăzii Comarnic–Brașov și a introducerii unor cerințe în caietul de sarcini, pe care va trebui să le îndeplineasca firma de consultanță căreia i se va atribui contractul pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Brasov (58 km), respectiv un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro și 30.000 de euro și o sumă între 30.000 euro și 40.000 euro pentru sesiuni de instruire oficială în țară/străinătate, conducerea CNADNR a dispus cercetarea disciplinară a domnului Narcis Neaga, director Direcția Concesiuni.
Pe perioada cercetării disciplinare s-a dispus suspendarea din funcție a domnului Narcis Neaga, urmând ca măsurile să fie luate în urma raportului emis de Comisia de Disciplină", se menționa într-un comunicat transmis la acea dată de CNADNR.

2013
Narcis Neaga, director în CNADNR suspendat din funcție și cercetat disciplinar în toamna anului trecut, a fost avansat în poziția de director general, acesta fiind numit în locul lui Mircea Pop.
Premierul Victor Ponta declara că Narcis Neaga, director adjunct al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, responsabil pentru concesiuni, va prelua conducerea CNADNR în locul lui Mircea Pop, demis din funcție.
"Este director adjunct, este cel de la Concesiuni, și obiectivul fundamental pentru acest an este să semnăm contractul Comarnic-Brasov, centura sud Bucuresti și Pitești-Craiova. Așa încât, am spus că directorul de la Concesiuni să fie director general ca să finalizeze lucrările", a spus Ponta.
Ce a făcut Neaga din sarcinile trasate de Ponta? Un uriaș dezastru în toate cele trei proiecte.

Comarnic-Brașov, abia în 2017, Guvernul a adoptat un memorandum prin care îşi dă acordul de principiu pentru contractarea unui împrumut în valoare de 35 de milioane de euro de la Banca Mondială pentru finanţarea activităţilor preliminare construirii autostrăzii Ploieşti-Braşov. La începutul anului 2018, a avut loc Prima dezbatere publică referitoare la impactul de mediu și social al autostrăzii despre care se tot vorbește de un deceniu, care să lege Ploieștiul de Brașov, a avut loc, zilele trecute, la Bușteni. Mergând de acum pe ideea primirii unei finanțări de la Banca Mondială pentru elaborarea acestui proiect, reprezentanții Ministerului Transporturilor au prezentat termenii de referință pentru elaborarea documentațiilor necesare evaluării impactului de mediu și impactului social, așa cum a fost convenit în urma discuțiilor avute la nivel guvernamental cu prezumtivul finanțator.
La cinci ani de la data la care i s-a încredințat acest proiect, Narcis Neaga va participa la dezbateri. Mai mult, iată ce aberații debita Narcis Neaga în 2013: “Există trei ofertanți, Vinci-Strabag-Aktor, Impregilo-Salini şi UMB-Tehnostrade. Evaluarea va dura maximum până la sfârşitul lunii, când vom ști cine este câștigătorul. Deschiderea traficului este preconizată pentru anul 2016, iar noutatea este că nu acceptăm revizuirea prețului în sus, pentru că ne trezim cu surprize. Am pus la dispoziție studiul de fezabilitate, numai că s-a schimbat traseul în zona orașelor Sinaia, Bușteni și Predeal. Studiul de fezabilitate presupunea ca autostrada să treacă prin mijlocul orașului Bușteni, un oraş turistic recent renovat. Aşa că am decis să facem tunel de 10 kilometri, pe porţiuni –va fi o parte de tunel la Sinaia, alta la Bușteni și alta la Predeal, iar acest nou traseu scade timpul de parcurgere a autostrăzii cu 12-15 minute”. Vă dați seama – noul șef al CNADR a promis că va deschide autostrada spre Brașov în 2016. În acest moment, nu s-a organizat nici măcar o licitație.

Centura sud București
“Lărgirea la 4 benzi a Centurii de Sud a Bucureştiului este foarte importantă pentru asigurarea accesibilităţii traficului din DN 4, DN 5, DN 6 şi drumurile judeţene care converg către A1 şi A2. În acest sens, în noul SF sunt prevăzute atât 4 benzi, cât şi separatoare de sens pe toată lungimea şi mai ales denivelarea şi sistematizarea prin soluţii moderne a tuturor intersecţiilor cu drumurile principale”, declara, acum patru ani, Narcis Neaga, directorul general al CNADNR SA.“Practic, pe Centura de Sud toate relaţiile stânga se vor realiza prin viraj dreapta denivelat sau în sens giratoriu. Aceste soluţii, discutate şi dezbătute atât cu specialişti, cât şi cu societatea civilă, propuse de către proiectanţi, vor determina creşterea fluenţei traficului şi a siguranţei circulaţiei, reducând substanţial timpii de parcurs”, adaugă el. Abia anul acesta, Centura Sud are un constructor.

Pitești-Craiova.
La începutul mandatului lui Neaga, toată lumea era sigură că Autostrada Craiova–Sibiu va demara în scurt timp. „Autostrada Pitești-Craiova se află în procedura de negociere competitivă și va avea un câștigător stabilit în luna februarie sau martie”, spunea Dan Șova, fost ministru al Transporturilor și șeful de atunci al lui Neaga.
Cinci consorţii internaţionale au depus, la acea vreme, oferte pentru construcţia autostrăzii Craiova-Piteşti, cu o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro. Finanţarea urma a fi asigurată de constructor.
În 2018, însă, am aflat că licitațiile pentru cele două tronsoane de la Slatina la Pitești ale drumului expres Pitești-Craiova cel mai probabil vor trebui anulate și relansate, după ce justiția a decis definitiv că CNAIR trebuie să modifice documentația în urma unor contestații. Licitația a fost lansată, în iulie 2017 și pe baza documentației scoase la licitație au apărut contestații, însă Compania de Drumuri nu a așteptat soluționarea lor și, în octombrie, a decis să deschidă ofertele depuse. Ulterior, în noiembrie, justiția a admis contestațiile și a obligat CNAIR să schimbe documentația, fapt imposibil odată ce ofertele au fost depuse. Au trecut aproape patru luni de atunci, timp în care procedura a rămas în aer.
În 2013, circa 108 km noi de autostradă au fost deschiși circulației, un rezultat destul de bun comparativ cu alți ani, dar cu mult mai puțin față de cei 230 de km estimați de autorități la finele anului trecut. Meritele nu sunt ale lui Neaga, el a fost un simplu beneficiar. Chiar și așa, toate autostrăzile deschise anul acesta sunt pe tronsoane începute de fostele guvernări. De fapt, în 2013, autoritățile au bifat un record negativ: au semnat practic primele lor contracte de autostrăzi, la mai bine de un an și jumătate de când au fost lansate licitațiile de către foștii guvernanți.

2014
A fost anul în care Neaga a făcut pact cu diavolul. Lotul trei al autostrăzii Sebeș-Deva, între Sălişte şi Cunţa, inaugurat cu mare pompă electorală de Victor Ponta şi Ioan Rus, în noiembrie 2014, a fost închis la începutul lunii septembrie 2015, din cauza unor crăpături în asfalt. Şeful CNADNR Narcis Neaga a spus iniţial că sunt nişte crăpături minore, fără importanţă, atingându-şi nivelul de incompetenţă şi, contrazis de realitate, a întors-o cum că problemele ar fi fost cauzate de infiltraţii de apă la 10 metri sub autostradă. După care, contrar celei mai elementare logici, a dat vina pe alunecările de teren, iar ulterior a invocat vicii ascunse pentru lucrările de terasamente (constructorii înţeleg aberaţia), sfârşind prin a spune că problemele au apărut din cauza "execuţiei necorespunzătoare a lucrărilor" realizate de compania italiană Salini Impregilo. Vina a purtat-o exclusiv Narcis Neaga care a decis deschiderea în totalitate a autostrăzii Sibiu-Orăştie, înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, pentru ca Victor Ponta să nu îl dea afară din poziția de director general interimar al CNADNR.
În anul 2014 au fost deschiși doar 50 de kilometri de autostradă.

2015
Consecința directă a jocului lui Narcis Neaga, pe atunci încă director general al CNADNR (CNAIR): în septembrie 2015, o porțiune din Autostrada Sibiu-Deva s-a prăbușit. O porțiune de 20 de kilometri între Cunța și Săliște a fost închisă pentru lucrări ample de reparații. Abia, în octombrie 2016, autostrada a fost redată circulație.
Neaga a fost artizanul unei uluitoare contraaperformanțe. România a avut neșansa ca, în 2015, să doboare un record rușinos la capitolul infrastructură: minus 9 kilometri de autostradă. Da, ați auzit bine, pentru prima dată în istorie se raportează nu kilometri dați în folosință, ci kilometri pierduți. Autoritățile au inaugurat în acest an doar 13 kilometri de autostradă, dar au închis alți 22 pentru că au fost făcuți prost. Este vorba de tronsonul dintre Orăștie și Sibiu, afectat de alunecările de teren. Harta rușinii ne arată că autoritățile din România construiesc autostrăzi în ritm de un pas înainte, doi înapoi. Membrii societății civile, care monitorizează construcția de autostrăzi, au numărat doar 13 kilometri de autostrăzi noi deschise în 2015: 10 între Arad și Pecica, 3 de la Nădlac până la Frontieră. În schimb, responsabilii au închis 22 de kilometri între Orăștie și Sibiu.
Pe 24 decembrie 2015, Narcis Neaga a fost audiat, timp de peste şase ore, de procurorii anticorupţie în dosarul privind autostrada Sibiu-Orăştie, în care era acuzat de abuz în serviciu. Pentru modul în care a gestionat contractul autostrăzii Sebeş-Sibiu, Narcis Neaga a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. El a fost obligat să plătească o cauţiune de peste 70.000 de euro.
O zi mai târziu, noul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, l-a demis pe şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Narcis Neaga, şi a anunţat că societatea de administrare a reţelei de drumuri va fi reformată şi va avea management privat.
Bianțul lui Neaga este zero într-o privință. Nu a demarat în mandatul său niciun proiect de autostradă. România avea, în 2015, în momentul de faţă circa 690 de km funcţionali de autostradă, aproape 300 din aceştia fiind inauguraţi în ultimii trei ani, în timpul guvernărilor Ponta. Cu toate acestea, toţi aceşti kilometri de autostradă au fost demaraţi de guvernările anterioare, iar, în trei ani de guvernare, cuplul Ponta şi Neaga nu au inaugurat niciun kilometru început de la zero.

2016
Neaga e cu adevărat greu de îndepărtat din CNADNR. Deşi este cercetat de DNA pentru dezastrul de la autostrada Cunţa-Sălişte, fostul şef al CNADNR Narcis Neaga a fost mutat pe altă funcție și plătit cu o sumă colosală.
20.000 de mii de lei pe lună a primit Neaga, din nou director al Direcţiei de Concesiuni.

2017
Deși obligat să facă dese drumuri la poliție, urmare a faptului că era pus sub control judiciar, Narcis Neaga nu s-a putut abține să nu încerce revenirea în Ministerul Transporturilor. În martie, Narcis Neaga a fost numit consilier pe probleme de aviație al fostului ministrul al Transporturilor Răzvan Cuc. Probabil, pe ideea că avioanele nu au legătură cu autostrăzile prăbușite sau că lui Neaga îi va fi greu să prăbușească chiar avioane. Nu e prea clar!

2018
La finalul lunii februarie 2018, Narcis Neaga a reușit să scape de sub urmărirea penală, beneficiind de o controversată decizie a Curții Constituționale din 2016, prin care a fost dezincriminat parțial abuzul în serviciu. DNA a decis clasarea dosarului care îl privea pe fostul director CNADNR Narcis Neaga, în care acesta a fost cercetat pentru abuz în serviciu, referitor la un contract privind autostrada Sibiu-Orăştie, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute în legea penală.
Acuzațiile în dosarul lui Neaga au fost clasate la începutul anului ca urmare a deciziei CCR din 2016, privind dezincriminarea abuzului în serviciu.
Curtea Constituţională arată în motivarea deciziei privind abuzul în serviciu că sintagma ''îndeplineşte în mod defectuos'' și nu poate fi interpretată decât ''prin încălcarea legii'', iar prin ''lege'' se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă). Cum însă rechizitoriul DNA în cazul lui Neaga se baza pe încălcarea legislației secundare, acesta a scăpat de acuzații.

Faptele de haiducie a lui Narcis
-Echipa de la Ministerul de Finanţe, care a efectuat controlul la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR (moştenitoarea CNADNR), a constatat că, "în perioada 2011-2014 (care acoperă o parte şi din mandatul lui Neaga, n.red.), bugetul companiei a fost prejudiciat după ce directorii generali au decis să acorde sporuri nejustificate. Sporurile au fost luate de persoane nominalizate prin decizia Directorului General să facă parte din fiecare unitate de implementare a proiectelor cu asistenţă şi finanţare externă. Aceşti angajaţi au putut beneficia de o majorare a salariului de bază cu 75%... proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.
Pe baza acestor prevederi, Compania a acordat majorarea salariului de bază cu până la 75%, fără a întocmi documente justificative, respectiv, rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru fiecare activitate pentru care au fost acordate majorări ale salariului de bază cu până la 75% şi din care să rezulte că beneficiarii au lucrat efectiv, precum şi timpul efectiv lucrat.

-Un alt raport, întocmit de data aceasta de către Corpul de Control al Ministrului Transporturilor la CNADNR, arată că aceste practici au continuat şi în anul 2015 (ultimul al lui Neaga în funcţia de şef al CNAIR). Astfel, s-a constatat că, potrivit Raportului de venituri şi de cheltuieli numărul 349/2015, câştigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile trebuia să fie de 2.483 de lei. Dar, în realitate, el s-a situat la 3.057 de lei (o creştere de 123%). La indicativul câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, a fost prognozată suma de 2.707 lei, dar, în realitate, s-a plătit cu 121% mai mult, ajungându-se la un salariu mediu lunar de 3.302 lei. La capitolul „Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru semestrul I al anului 2015”, se arată că „bugetul de venituri şi cheltuieli al semestrului I pe anul 2015 are înscris în cadrul indicatorului o valoare preliminară de 559 de milioane de lei, faţă de valoarea realizată de 1,29 miliarde de lei. În acest caz, procentul de îndeplinire a acestui indicator bugetar este de 230%, respectiv, o depăşire a unităţii valorice a indicatorului cu suma de 732 de milioane de lei”, potrivit documentului. Altfel zis, în prima jumătate a anului trecut, s-au cheltuit cu peste 150 milioane de euro mai mult decât fusese prefigurat în buget. Cheltuieli mai mari decât au fost prevăzute s-au înregistrat în domenii precum: stocurile (112%), energia şi apa (131%), servicii executate de terţi (155%), cheltuieli cu diurna externă (183%), alte cheltuieli (184%). La un capitol, procentul este de 2.803,35%. Persoane responsabile au fost indicate: Narcis Neaga – director General 22.08.2013–prezent (demis în decembrie 2015, n.redacţiei), Ionuţ Maşala–director general adjunct economic 20.06.2012–prezent.

-Narcis Neaga a păstorit un sistem de angajare în CNAIR bazat pe pile. În lipsa unor condiţii minime de pregătire şi vechime care să oglindească capacităţile intelectuale ale potenţialilor candidaţi pentru diverse domenii de activitate, există suspiciunea rezonabilă că anumite posturi au fost create în funcţie de profilul candidatului şi nu de cerinţele postului. Revista TIR a prezentat cazul Ralucăi Şandru, director Direcţia Relaţia Publice, care a fost angajată, la data de 22 octombrie 2013, fără concurs, în funcţia de şef serviciu la Serviciul Relaţii Publice din cadrul Direcţiei Relaţii Publice, în baza unei cereri adresate conducerii CNADNR, fiind încheiat, pe o perioadă nedeterminată, contractul de muncă 34/21.10.2013. Cererea de angajare a fost redactată de către Raluca Şandru la data de 21.10.2013, cu aceeaşi dată fiind aprobată de către Narcis Neaga, în calitate de Director General. Prin Decizia Directorului General din 11.12.2013, a fost numită în funcţia de Director al Direcţiei Relaţii Publice, fiind încheiat un act adiţional prin care se modifică felul muncii, locul de muncă, atribuţiile postului şi salariul. Absolventă a Academiei de Studii Economice Bucureşti, facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Raluca Şandru, de profesie economist, a ocupat postul de director al Direcţiei Relaţii Publice până la reorganizarea din 26.05.2015, când direcţia pe care o coordona a fost reorganizată la nivel de serviciu, angajatorul oferindu-i postul de şef Serviciu Relaţii Publice, dar pe care ea l-a refuzat. Fişa de post a Ralucăi Şandru a fost întocmită în funcţie de nivelul studiilor absolvite de aceasta -profil economic-, iar în ceea ce priveşte experienţa atât de necesară ocupării poziţiei respective se menţionează că este conform CCM, adică zero experienţă atât timp cât CCM-ul nu prevede un astfel de criteriu. La dosarul personal al Ralucăi Şandru nu există fişa de evaluare profesională aferentă anilor 2013 şi 2014.
În perioada 1 ianuarie 2015-1 octombrie 2015, ea a lucrat doar 14 zile, fiind mai mult în concediu medical şi concediu de odihnă, astfel: concediu medical din 9 ianuarie până pe 10 iulie şi din 15 iulie până în 21 iulie. A avut 42 de zile concediu de odihnă, 19 zile concediu restant din 2014 şi 23 concediu de drept pe anul 2015.

- Acum doi ani, revista TIR publica în exclusivitate faptul că împotriva Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale existau în acel moment deschise 32 de proceduri, care se judecau în ţară şi la Paris, potrivit unui document intern al CNADNR. Cele mai multe acţiuni în care s-a cerut arbitrajul unei instanţe din afara României vizează plăţi şi facturi neplătite de CNADNR, divergenţe financiare, nepunerea în aplicare a unor decizii. “În acest moment, un număr de 32 de arbitraje se află în derulare, toate iniţiate împotriva CNADNR SA de către antreprenori sau consultanți, iar valoarea acestor revendicari se ridică la 837.983.137,33 lei şi 165.555.062,65 euro (355 milioane de euro). În acest moment, peste 60% dintre arbitraje se derulează la Înalta Curte de Arbitraj de la Paris şi doar 40% în ţară. Însă, în 40% dintre arbitrajele derulate în afara graniţelor ţării, nu există încheiate contracte de reprezentare juridică, urmare a expirării contractelor subsecvente încheiate în baza acordului cadru numărul 51/4.12.2013 (derulat de Ministerul Fondurilor Europene). În acest sens, DSDC a întreprins, începând cu luna octombrie 2015, demersuri pentru clarificarea şi soluţionarea acestei situaţii de fapt. Până în acest moment însă, nu s-a ajuns la un consens între direcţiile funcţionale ale Companiei”, se arată în documentul CNADNR. O parte din litigii au fost generate în mandatul lui Neaga.

-Vă amintiți imaginile cu drumurile închise din cauza ninsorilor și unde nu se reușea intervenția la timp a utilajelor? Sau unde nu existau utilaje pentru că Narcis Neaga avea obiceiul de a organiza licitații pentru deszăpezire în mijlocul iernii? Sau nu le mai organiza pentru a putea, ulterior, să le încredințeze direct –sub amenințare de cod roșu –unor firme agreate? Revista TIR a descoperit, în iarna anul 2015, faptul că Neaga a fost atât de indolent (sau mânat de interese obscure) încât a organizat licitații de deszăpezire pentru acea iarnă fix în mijlocul iernii și chiar cu două zile înaintea Anului Nou (dacă atunci a fost nevoie, nu-i așa?! De parcă nu se știa, din vară și dintotdeauna, că iarna ninge!). Ceea ce arată că, după depunerea și soluționarea contestațiilor, câștigătorii licitațiilor pentru întreținerea drumurilor din acea iarnă au fost anunțați prin februarie-martie. Un exemplu la întâmplare: Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, una dintre cele șapte direcții regionale din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a organizat, abia pe data de 2 decembrie 2015, licitația pentru "Întreținere pe timp de iarnă 2015-2016, pentru trei loturi de drum național din județul Buzău".