OFICIAL Ce bani ne dă UE și ce autostrăzi și căi ferate se vor realiza ^Recomandat

Principalul obiectiv adus de Programul Transport este recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în acelaşi timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon şi transferul spre o mobilitate durabilă şi sigură.

Ce aduce Programul Transport

Prin investiţiile Programului Transport se au în vedere următoarele rezultate majore:
- peste 305 km drumuri noi sau reabilitate – Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN‑T)
- 164 Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)
- 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră
- 92 de puncte negre rutiere vizate din motive de siguranţă prin proiecte finanţate din PT
- peste 184 km de căi ferate noi sau reabilitate – TEN‑T
- 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate – TEN‑T
- 16 gări şi halte feroviare noi sau modernizate
- 40 trenuri achiziţionate
- 12 km linii noi de tramvai şi metrou
- 66 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate (FC)
- 150 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate (FEDR)
- 70 km căil navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate – TEN‑T
- 8 Conexiuni intermodale noi sau modernizate

Oportunităţi strategice aduse de Programul Transport
Proiecte fazate din perioada 2014–2020:
- Autostrada Sibiu-Piteşti (loturile 1,4,5) – 926,4 milioane euro
- Inel Bucureşti Sud – 507,3 milioane euro
- Drum de mare viteză Piteşti-Craiova – 775,2 milioane euro
- Autostrada Transilvania
Proiecte noi de investiţii:
- Autostrada Piteşti-Sibiu (loturile 2,3) – 1,847 miliarde euro
- Sectorul Paşcani – Suceava – Siret (101,5 km) – 638.8 milioane de euro (sectorul Paşcani – Suceava la profil de autostradă pe cu o lungime de 60.5 km şi un cost estimat de 423.8 milioane euro, iar sectorul Suceava – Siret la profil de autostradă/drum expres cu o lungime de 41 km şi un cost estimat de 215 milioane euro)
- Inel Bucureşti Nord plus drumuri radiale – 1,112 miliarde euro
- Autostrada Tg. Neamţ- Iaşi – Ungheni – 875,5 milioane euro
- Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov – 1,570 miliarde euro
- Autostrada Sibiu – Braşov – 1,479 miliarde euro
- Legătura rutieră rapidă Arad – Oradea;- 522,6 milioane euro
- Legătura rutieră rapidă Bucureşti – Alexandria (faza 1 din Bucureşti – Craiova) – 367,5 milioane euro
- Autostrada Braşov – Bacău (inclusiv Bypass Braşov Nord) – 2,364 miliarde euro
- Legătura rutieră rapidă Craiova – Filiaşi – Dr.Tr.Severin (faza 1); 300 milioane euro
- Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin – Caransebeş – Lugoj (faza 1); 800 milioane euro.

Urmare a Masterplanului de Transport

„Coerenţa în care au fost stabilite finanţările se datorează Masterplanului general de transport. Un exemplu este proiectul de Autostradă A7, eram secretar de stat în Ministerul Transporturilor când acesta a fost introdus la finanţare pentru pregătirea documentaţiilor în cadrul POIM 2014–2020. Astfel astăzi, avem perspectiva unor proiecte mature în cadrul PNRR şi Programul de Transport 2021–2027 – finanţarea legăturii întregii regiuni a Moldovei cu Bucureştiul fiind asigurată prin proiectul de autostradă A7 Ploieşti-Buzău-Focşani-Paşcani, finanţare aferentă PNRR, şi continuarea până la Siret, via Suceava prin Programul de Transport 2021–2027. Acelaşi lucru se întâmpla şi în cazul Autostrăzii Târgu Mureş-Tg Neamţ-Ungheni, unde finanţarea capetelor: Tg. Mureş – Miercurea Nirajului (25 km) Leghin – Tg. Neamţ (Moţca) (34 km) au finanţarea asigurată prin PNRR, în timp ce restul autostrăzii are sursa fondurilor la nivelul Programului Transport 2021–2027”, a mai transmis ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloş.

Feroviar
Proiecte fazate
Radna – Gurasada – Simeria- 1,888 miliarde euro
Proiecte noi de investiţii:
Proiecte prioritare pentru finalizarea coridoarelor:
- Craiova – Dr. Tr. Severin – Caransebeş – 2,110 miliarde euro
- Craiova-Bucureşti ‑1,254 miliarde euro
- Predeal – Braşov – 1,400 miliarde euro;

Ce spun oficialii

„În 2019, aflat într‑o vizită de lucru la Bruxelles, la recomandarea Comisiei Europene pe fondul specificului sectorului de transport, am decis ca Programul Transport 2021–2027 să fie unul separat, iar ca Autoritate de Management să fie desemnat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. În decembrie 2020 când am plecat de la minister, viziunea asupra finanţărilor din PNRR şi Programul Transport 2021–2027 erau complementare şi propuneau o alocare de aproximativ 19 miliarde de euro.
Mă declar foarte fericit că inclusiv în forma finală a PNRR-ului sectorul de transport are importanţa cuvenită cu cea mai semnificativă alocare sectorială de peste 7,6 miliarde euro şi că reuşim astăzi să completăm aceasta alocare cu una semnificativă de 9,6 miliarde euro, ajungând împreună la peste 17 mld euro dedicate infrastructurii de transport. Acest lucru confirmă viziunea guvernului şi societăţii, calea dezvoltării fiind asumată de România prin toate documentele strategice din domeniul finanţărilor europene. Acest program a fost conceput pornind de la principiul că sectorul transporturilor nu este doar un pilon de sprijin pentru alte sectoare, ci vine cu o contribuţie majoră la rezilienţa întregii economii, oferind o bază solidă pentru redresare. În discuţiile pe care le-am avut în noiembrie cu reprezentaţii Comisiei Europene au reuşit să punem la punct toate aspectele pentru ca acum România să vorbească în adevăratul sens al cuvântului despre proiecte de ţară. Iar Programul Transport este emblematic în acest sens”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Pe ce se duc banii

Prin Programul Transport sprijinul financiar este direcţionat către: îmbunătăţirea conectivităţii primare rutiere (Fondul de Coeziune: 1.451,55 milioane euro, Fondul European de Dezvoltare Regională: 333,45 milioane euro), îmbunătăţirea conectivităţii secundare rutiere (FEDR: 300,00 milioane euro), creşterea siguranţei rutiere (FEDR: 100 milioane euro), creşterea eficienţei căilor ferate române (FC: 596,32 milioane euro, FEDR: 678,19 milioane euro), creşterea atractivităţii transportului feroviar de călători (FEDR: 250,00 milioane euro), dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane (FC: 271,00 milioane euro, FEDR: 350,00 milioane euro), dezvoltarea transportului naval şi multimodal (FC: 245,00 milioane euro), asistenţă tehnică (FC: 75,00 milioane euro).

Ce este Programul Transport
Principalul obiectiv adus de Programul Transport este recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în același timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură.
Prin Programul Transport sprijinul financiar este direcționat către:
- îmbunătățirea conectivității primare rutiere (Fondul de Coeziune: 1.451,55 milioane euro, Fondul European de Dezvoltare Regională: 333,45 milioane euro);
- îmbunătățirea conectivității secundare rutiere (FEDR: 300,00 milioane euro);
- creșterea siguranței rutiere (FEDR: 100 milioane euro);
- creșterea eficienței căilor ferate române (FC: 596,32 milioane euro, FEDR: 678,19 milioane euro);
- creșterea atractivității transportului feroviar de călători (FEDR: 250,00 milioane euro);
- dezvoltarea mobilității sustenabile în nodurile urbane (FC: 271,00 milioane euro, FEDR: 350,00 milioane euro);
- dezvoltarea transportului naval și multimodal (FC: 245,00 milioane euro);
- asistență tehnică (FC: 75,00 milioane euro).

Ce este Masterplanul de Transport
Prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030. Totodată, stabilește obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervențiile specifice și scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă și armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul țării noastre.
Master Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică.
Nu în ultimul rând, adoptarea Mater Planului reprezintă și o condiționalitate a finanțărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operațional Infrastructura Mare.