Obligată de UE, România trebuie să crească siguranța rutieră ^Recomandat

Astfel, a apărut Ordonanța nr. 3 din 27 ianuarie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră.

Ordonanța a apărut după ce UE ne-a somat să facem acest lucru.

„Având în vedere Directiva (UE) 2019/1.936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, al cărei termen-limită de transpunere a fost data de 17 decembrie 2021… cu scopul sporirii gradului de siguranță rutieră și al reducerii pierderilor umane, materiale și financiare cauzate de accidentele rutiere, în vederea îndeplinirii obligațiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene de implementare la nivel național a legislației Uniunii Europene, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. VI.1 din Legea nr. 311/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță”, se arată în expunerea de motive.

Revista TIR vă prezintă cele mai importante prevederi:

 Inspecția de siguranță rutieră specifică se efectuează de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. prin echipe formate din personalul de specialitate angajat în cadrul Autorității Rutiere Române - A.R.R., cel puțin unul dintre membrii echipei fiind atestat ca auditor de siguranța rutieră, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Drumurile trebuie inspectate din 3 în 3 ani

(1) Evaluarea de impact asupra siguranței rutiere este parte integrantă a studiului de prefezabilitate al unui proiect de infrastructură rutieră care se construiește sau se modifică substanțial, se realizează potrivit anexei nr. 1 și se concretizează într-un raport de evaluare de impact asupra siguranței rutiere.

(2) Raportul de evaluare de impact asupra siguranței rutiere trebuie să indice considerentele în materie de siguranță rutieră care contribuie la alegerea soluției propuse și să furnizeze toate informațiile relevante necesare realizării unei analize costuri-beneficii a diverselor opțiuni evaluate.

(3) Auditul de siguranță rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră și se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător pentru fiecare dintre următoarele stadii, cu respectarea prescripțiilor prevăzute în anexa nr. 2:

1. a) studiul de fezabilitate/documentația de avizare a lucrărilor de intervenții;
2. b) proiect tehnic și detalii de execuție;
3. c) anterior recepției la terminarea lucrărilor la drumul public;
4. d) imediat după darea în exploatare a drumului public, în trafic.

(4) În cazul identificării unor deficiențe, pentru remedierea acestora, raportul rezultat în urma evaluării de impact/auditului de siguranță rutieră conține un set de măsuri de remediere.

(5) Inspecția de siguranță rutieră periodică se realizează obligatoriu pentru drumurile publice ale rețelei rutiere care fac obiectul prezentei legi, din 3 în 3 ani, și se concretizează într-un raport de inspecție de siguranță rutieră.

(6) Raportul rezultat în urma inspecției de siguranță rutieră periodică are anexat un set de dispoziții pentru remedierea eventualelor deficiențe constatate prin dispunerea unor lucrări de întreținere…

(7) Administratorul drumului inspectat are obligația ca, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor dispuse pentru remedierea deficiențelor constatate prin raportul de inspecție de siguranță rutieră periodică, să transmită Autorității Rutiere Române - A.R.R. gradul de implementare a planului de remediere a deficiențelor.

(8) Evaluarea de impact asupra siguranței rutiere sau auditul de siguranță rutieră se realizează de un auditor sau de o echipă de auditori, după caz, în funcție de complexitatea lucrărilor.

Inspectorii ARR, scoși pe teren

• Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. efectuează inspecții de siguranță rutieră specifică cu prioritate pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute de siguranță, rezultate din evaluarea rețelei rutiere și care oferă posibilități pentru punerea în aplicare a unor măsuri cu potențial ridicat de îmbunătățire a siguranței și de reducere a costurilor legate de accidente.
• Inspecțiile de siguranță rutieră specific sunt efectuate pe tronsoanele cu gradul de siguranță cel mai scăzut rezultat în urma evaluării siguranței rețelei rutiere.
• Raportul rezultat în urma efectuării inspecției de siguranță specifică conține în anexă un set de măsuri de remediere cu potențial ridicat de îmbunătățire a siguranței rutiere și de reducere a costurilor legate de accidente.
• Administratorul drumului inspectat are obligația ca, în maximum 30 de zile de la expirarea fiecărui termen dispus pentru remedierea deficiențelor constatate prin raportul de inspecție de siguranță rutieră specifică, să transmită Autorității Rutiere Române - A.R.R. dovada implementării măsurii dispuse prin raport.
• Investitorul are obligația de a întreprinde demersurile necesare pentru a asigura ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere înainte de finalizarea stadiului supus auditării sau imediat după rămânerea definitivă a concluziilor raportului, sau, după caz, poate contesta la Comisie prevederile unora sau tuturor măsurilor de remediere, transmițând în acest sens obiecțiuni în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului de audit de siguranță rutieră/evaluare de impact asupra siguranței rutiere.

Ce bani încasează ARR

1. Tarifele practicate de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. pentru efectuarea evaluării de impact, a auditului de siguranță rutieră și a inspecției de siguranță rutieră periodică, onorariile cuvenite auditorilor de siguranță rutieră pentru activitatea prestată, precum și tarifele percepute pentru activitățile prevăzute la art. 6 alin. (2) și (5) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii și nu vor depăși 3% din valoarea prețului studiilor de prefezabilitate sau fezabilitate ori din valoarea investiției.

2. Sumele încasate potrivit prevederilor ordinului emis în temeiul art. 15 constituie venit la bugetul Autorității Rutiere Române - A.R.R. și se utilizează pentru plata onorariilor auditorilor pentru activitățile desfășurate, plata indemnizațiilor membrilor și secretariatului Comisiei, realizarea evaluării siguranței rețelei rutiere, efectuarea inspecțiilor de siguranță rutieră specifice, precum și pentru finanțarea activităților proprii ale Autorității Rutiere Române - A.R.R. stabilite prin ordinul respectiv.

ARR este obligată să clasifice drumurile în funcței de siguranța lor

1. Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. efectuează evaluarea siguranței rețelei rutiere pe categorii, pe care o actualizează cel puțin o dată la 5 ani.
2. Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. realizează prima evaluare a siguranței rețelei rutiere, pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până la 31 decembrie 2024.
3. Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. elaborează un raport privind clasificarea referitoare la siguranța rețelei rutiere evaluată conform alin. (2), care va fi înaintat Comisiei Europene până la 31 octombrie 2025. Raportul va include, dacă este cazul, și lista de dispoziții ale orientărilor naționale actualizate, inclusiv îmbunătățirile în ceea ce privește progresul tehnologic și protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.
4. Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va elabora raportul prevăzut la alin. (3) din 5 în 5 ani, după data de 31 octombrie 2025.

Șoferii trebuie informați unde sunt accidente frecvent

1. Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. este singura instituție competentă să realizeze evaluarea siguranței rețelei rutiere, să efectueze inspecția de siguranță rutieră specifică și să gestioneze efectuarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere, a auditului de siguranță rutieră, a inspecției de siguranță rutieră periodică, precum și desfășurarea activităților de formare, atestare și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră.
2. Poliția Română din cadrul Ministerului Afacerilor Interne are obligația să transmită semestrial către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. situația cu privire la accidentele rutiere grave produse pe drumurile publice.
3. Semnalizarea în vederea avertizării utilizatorilor drumurilor cu privire la tronsoanele pe care se execută lucrări de reparații și care, astfel, pot periclita siguranța circulației se va face corespunzător, cu elemente de semnalizare conforme cu legislația privind circulația pe drumurile publice, vizibile atât ziua, cât și noaptea, și care sunt instalate la o distanță de siguranță, conform normelor în vigoare.
4. Utilizatorii drumurilor sunt informați permanent de către administratorul drumului de existența unui tronson cu o concentrație mare de accidente sau pe care se execută lucrările prevăzute la alin. (6), prin intermediul unor mijloace adecvate și/sau sisteme de semnalizare conforme cu legislația privind circulația pe drumurile publice.

Ce pedepse se dau

50. g) amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, aplicată administratorului drumului pentru refuzul nejustificat al semnării contractului de prestări servicii pentru realizarea inspecției de siguranță rutieră periodică sau pentru nerespectarea termenelor.
51. h) cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, aplicată administratorului drumului pentru neimplementarea măsurilor de remediere în termenele stabilite în planul de remediere din raportul de inspecție de siguranță rutieră periodică/specifică.

CONTEXT

18.800 de persoane și-au pierdut viața într-un accident rutier produs în Uniunea Europeană anul trecut, ceea ce reprezintă o scădere anuală fără precedent, de 17%, față de 2019, arată statisticile finale privind siguranța rutieră pentru anul 2020, publicate de Comisia Europeană. Scăderea se datorează restricțiilor impuse de pandemie, care au redus mobilitatea oamenilor. Aproape o zecime dintre victimele accidentelor au fost în România: țara noastră are cel mai mare număr de morți din UE la un milion de locuitori.

În cazul României, în 2020, 1.646 de persoane și-au pierdut viața într-un accident rutier, ceea ce reprezintă o scădere de 12% față de 2019, menționează Comisia Europeană într-un comunicat. Cel mai mare număr de morți în accidente rutiere anul trecut s-a înregistrat în Germania - 2.719 (la o populație de 83,1 milioane de locuitori), urmată de Franța - 2.538 (la o populație de 67,4 milioane de locuitori), Polonia - 2.491 (la o populație de 37,8 milioane de locuitori), Italia - 2.395 (la o populație de 59,2 milioane de locuitori, potrivit datelor Comisiei Europene. Spania, cu o populație de 47,3 milioane de locuitori, a avut mai puține victime decât România: 1.370. De altfel, România, cu o populație de 19,1 milioane de locuitori, are cel mai mare număr de morți în accidente rutiere raportat la populație: 85 de morți la un milion de locuitori. Pe locul 2 se află Letonia - 73 de morți la un milion de locuitori, iar pe 3 Bulgaria - 67 de morți la un milion de locuitori.