Ministerul Transporturilor vrea redeschiderea Vămii la Racovăț spre Ucraina

Guvernul României a aprobat Memorandumul privind preluarea acestor sectoare de drum judeţean şi încadrarea lor în categoria funcţională a drumurilor de interes public naţional. De asemenea, au fost decise şi investiţiile care urmează să fie făcute de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în aceste sectoare de drum.
Astfel, în următorii doi ani, CNAIR va disponibiliza aproximativ 62 de milioane de lei pentru modernizarea sectorului ce se întinde de la Punctul Vamal Racovăţ şi până la Dorohoi şi alte cinci milioane de lei pentru reparaţii pe sectorul de drum Punctul Vamal Racovăţ - Fundu Herţa - Cristineşti - Dragalina.
Investiții de milioane
Potrivit Memorandumului aprobat de Guvern, vor fi investite 1,5 milioane lei în platformele de staţionare şi dotările vamale de la Racovăţ.
"Punctul Vamal Racovăţ are o importanţă strategică pentru judeţul Botoşani, iar în actualul context geopolitic poate contribui la conturarea unui coridor pan-european umanitar şi economic pentru Ucraina. Pe parcursul anului am avut mai multe rânduri de întâlniri cu oficialii ucraineni şi cei de la Bucureşti în vederea redeschiderii Punctului vamal, care nu mai funcţionează din 2010. Totul depinde de partea ucraineană, cât de repede reuşeşte să aducă punctul vamal la standardele impuse de Schengen pentru a putea fi redeschis.
Preluarea drumurilor judeţene de către Ministerul Transporturilor şi asigurarea finanţării lucrărilor de modernizare şi reparaţii este o veste foarte bună pentru judeţul Botoşani. Urmează să fie emisă Hotărârea de Guvern prin care cele trei drumuri judeţene vor fi transformate în drumuri naţionale şi date în administrarea Ministerului Transporturilor", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Doina Federovici.

Bani și pentru întreținerea drumurilor

Prin Memorandumul aprobat de Guvern s-au estimat şi cheltuielile necesare pentru dotări Punctul vamal Rădăuţi-Prut şi lucrările ce se impun pe sectorul de drum naţional Rădăuţi-Prut - Dorohoi, în următorii doi ani. Investiţiile în Punctul vamal vor fi de aproximativ 1,1 milioane lei şi vizează cântare, platforme cântar, containere şi echipamente de calcul. De asemenea, vor fi alocate 3,5 milioane de lei pentru lărgirea părţii carosabile din incinta vămii şi aproximativ 6 milioane de lei pentru lărgirea sectorului de drum DN 29A, Vamă - Pod Rădăuţi-Prut.
Guvernul ia în calcul şi alocarea a 9,2 milioane de lei pentru întreţinerea sectorului de drum dintre Rădăuţi-Prut şi Dorohoi şi a 1,3 milioane de lei pentru amenajarea unei platforme de staţionare a vehiculelor grele în vederea controlului.
"Pentru Punctul de trecere de la Rădăuţi-Prut şi sectorul de drum naţional vorbim de aproximativ 21 de milioane de lei, bani care vor intra în următorii doi ani în judeţ. Prin acest Memorandum s-a stabilit ca investiţiile în punctele vamale din judeţ şi drumurile care le deservesc să se ridice la aproximativ 90 de milioane de lei. Vom continua demersurile pentru ca aceste investiţii aprobate de Guvern să devină cât mai repede realitate", a mai spus Doina Federovici.
Granița cu Ucraina, sufocată
Veste este foarte bună în contextul în care la granița cu Ucraina se așteaptă zile în șir. Cozile de camione la intrarea în România dinspre Ucraina au ajuns la 50 de kilometri, la punctul de trecere a frontierei Siret. Şoferii profesioniști români şi străini care transportă cereale, zahăr sau ulei sunt nevoiţi să aştepte la coadă peste o săptămână în condiţii grele. Ei se plâng de birocraţia românească şi de corupţia ucrainenilor.
În coada de camioane care încearcă să intre în România din Ucraina, erau mai mulți șoferi din Brăila și Prahova, potrivit unui reportaj realizat la final de noiembrie. Pregăteau ceva de mâncare și s-au bucurat că au avut cui să își verse amarul. Și șoferii străini se plâng de condițiile în care sunt nevoiți să aștepte.
„Sunt gruzin din Gruzia. Duşuri, toalete nu sunt. Uitaţi-vă, nu există nicio toaletă nicăieri. Nici sălbaticii din Papuasia nu umblă aşa. Nu este bine aşa, băieţi.”
Directorul Centrului de afaceri ucraineano-român din Cernăuți spune că soluția ar fi suplimentarea numărului de funcționari vamali. Atoritățile române și ucrainene susțin că au luat măsuri pentru fluidizarea importurilor de cereale pe cale terestră din Ucraina. În urmă cu șase săptămâni premierii celor două țări au deschis un nou punct de trecere a frontierei cu Ucraina între Vicovu de sus și Crasna, dar pe acolo nu pot trece camioane încărcate întrucât nu există infrastructura necesară.

Șeful județeului Suceava zice că e bine

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că Suceava şi gestionarea zonei de frontieră cu Ucraina reprezintă un exemplu de bune practici pentru aderarea României la Spaţiul Schengen.
"Suceava, şi în special zona de frontieră cu Ucraina, a fost şi este un exemplu de bune practici şi o carte de vizită pe care România a folosit-o şi o foloseşte în vederea aderării la Schengen", a spus Flutur.
El a menţionat că, în ceea ce priveşte gestionarea crizei refugiaţilor, doar prin Vama Siret au trecut peste un milion de persoane de la declanşarea războiului în Ucraina fără a se înregistra probleme, refugiaţii beneficiind de tot sprijinul.
"Se ştie că au fost zile cu -10°C, în februarie şi martie, şi când s-au înregistrat câteva sute de refugiaţi pe oră. Autorităţile din frontieră - Autoritatea Vamală, ISU, autorităţi locale, autorităţi judeţene, ONG-uri, Biserica şi persoane fizice, au depus cu toţii toate eforturile pentru amenajare spaţii de cazare, transport, masă caldă, preluare copii în şcoli, translatori şi legătura cu familiile, transport de ajutoare, crearea de evenimente şi emisiuni în limba maternă. Acestea sunt doar câteva exemple care au făcut ocolul lumii", a spus Flutur. "Trebuie să subliniez şi alte domenii de implicare a noastră a sucevenilor, a autorităţilor, cum ar fi realizarea hub-ului de la Suceava, prin punerea la dispoziţie a celor necesare de către Consiliul Judeţean, reluarea proiectului de 10 milioane de euro pentru reabilitarea Vămii Siret, amenajare spaţii şi dotare, solicitarea şi obţinerea de fonduri pentru spaţii de parcare şi consolidarea drumurilor", a spus Flutur.
Totodată, el a subliniat implicarea autorităţilor sucevene în deschiderea Punctului de Trecere a Frontierei şi a Biroului Vamal de Frontieră de la Vicovu de Sus.
"Consiliul Judeţean Suceava a modernizat 34 de kilometri de drumuri care leagă Siretul şi Rădăuţi de Vicovu de Sus, în zona de frontieră, a modernizat drumurile judeţene spre Climăuţi, au început lucrările la Izvoarele Sucevei şi a fost modernizat întregul tronson Pojorâta - Fundu Moldovei - Izvoarele Sucevei, începe modernizarea drumului Valea Brodinei şi Ulma. De asemenea, au fost accesate fonduri europene de peste 15 milioane de euro pentru infrastructura rutieră, pentru învăţământ, sănătate, cultura şi situaţii de urgenţă. A fost dezvoltat parteneriatul între judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi, vechi de peste 25 de ani, iniţierea de înfrăţire în zona de frontieră între localităţi din România şi Ucraina, schimburi de experienţă pentru reacţia în caz de dezastre. (...) Toate acestea sunt dovezi clare că aici există colaborare şi că judeţul Suceava este un exemplu de bune practici, care, sunt convins, va fi avut în vedere în aceste zile când se decide aderarea României la Spaţiul Schengen", a spus Flutur.

Transportatorii cer prioritate

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită autorităţilor să acorde prioritate camioanelor cu documente vamale procesate - TIR în condiţiile în care la frontiera României cu Ucraina sunt cozi de zeci de kilometri şi timpi foarte mari de aşteptare.
Prin stimularea utilizării sistemului TIR, timpul necesar formalităţilor vamale în punctele de trecere a frontierei este redus la minimum şi astfel capacitatea de procesare poate creşte semnificativ, arată UNTRR. Acordând prioritate camioanelor cu documente vamale procesate - TIR, numărul zilnic de astfel de vehicule care pot trece frontiera României cu Ucraina poate creşte de 2-3 ori în 24 de ore.
"Peste 40 kilometri coadă de camioane pe partea ucraineană în punctul de trecere a frontierei Siret (România) - Porubne (Ucraina). Peste 10 km coadă de camioane pe partea română. (...) De la izbucnirea conflictului, s-au înregistrat, frecvent, timpi de aşteptare foarte mari la frontiera dintre România şi Ucraina, ajungându-se chiar şi la o săptămână de aşteptare pentru trecerea frontierei dintr-o ţară în alta, fapt care afectează fluxul de mărfuri pe rutele comerciale şi activitatea conducătorilor auto profesionişti. Firmele de transport rutier se plâng că situaţia se înrăutăţeşte pe zi ce trece, iar conducătorii auto profesionişti nu au condiţii adecvate de aşteptare", se arată într-un comunicat al transportatorilor.

Potrivit sursei citate, obiectivul Convenţiei vamale privind transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Convenţia TIR) este de a facilita tranzitul internaţional printr-o procedură simplificată de tranzit vamal, utilizată cu succes în ultimii 70 de ani la nivel global. Întrucât măsurile de control vamal sunt luate în ţara de plecare şi sunt acceptate de toate ţările de tranzit şi de destinaţie, nu este nevoie de controale fizice la frontieră; vama trebuie să inspecteze doar sigiliile TIR, fiind demonstrat faptul că utilizarea TIR reduce timpii de transport cu până la 80%. România şi Ucraina sunt părţi contractante ale Convenţiei TIR.
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează şi apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise - operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.