DOCUMENT. 10 măsuri pentru creșterea gradului de pregătire pentru situații de criză în sectorul transporturilor ^Recomandat

Setul de măsuri ar trebui utilizat în conformitate cu principiile enumerate mai sus. Măsurile variază de la acțiuni pregătitoare pe termen mai lung la instrumente care pot fi utilizate pentru măsuri imediate. Obiectivul comun este o mai bună pregătire pentru o reacție rapidă la orice accident sau eveniment care poate provoca perturbări grave ale sistemului de transport al UE. Această perturbare ar putea fi cauzată de dezastre naturale, pandemii, atacuri teroriste, atacuri cibernetice, ransomware, conflicte militare, defecțiuni ale infrastructurii (cum ar fi prăbușirea podurilor sau tunelurilor) sau întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

1) Adaptarea legislației UE în domeniul transporturilor la situațiile de criză

Unele acte legislative din domeniul transporturilor conțin deja clauze de urgență. Printre exemple se numără articolul 21 din Regulamentul privind serviciile aeriene52 , articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul privind atribuirea contractelor de servicii publice de transport rutier53 , articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul privind serviciile portuare54 și articolul 10 din Regulamentul privind accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri55 . Unele dintre actele legislative actuale menționează deja obligația de a elabora planuri de urgență. În temeiul celui de al patrulea pachet feroviar56 , societățile feroviare trebuie să întocmească planuri de urgență având ca scop să ofere protecție și asistență călătorilor în cazul unor perturbări majore ale transporturilor57 . Dacă este cazul, actele legislative ale UE în domeniul transporturilor trebuie modificate prin introducerea unor dispoziții care să consolideze capacitatea de răspuns la o situație de criză majoră. Totuși, aceste dispoziții nu ar trebui să conducă la exceptări nejustificate de la aplicarea legislației UE. Prin urmare, introducerea unor astfel de clauze ar trebui analizată cu atenție înainte de modificarea sau adoptarea unui anumit regulament sau a unei anumite directive. Evaluările impactului ar trebui să analizeze necesitatea introducerii unor clauze de urgență și modul în care acestea ar trebui concepute. Ca urmare a acestei abordări, Comisia a propus anumite dispoziții în cadrul revizuirilor recente ale legislației privind rețeaua TEN-T și sistemele de transport inteligente58 . Printre exemplele de acțiuni pe termen mai lung necesare pentru creșterea gradului de pregătire se numără consolidarea tronsoanelor transfrontaliere ale rețelei TEN–T, sporirea multimodalității prin intermediul terminalelor și reorientarea către moduri de transport durabile. Comisia intenționează să analizeze oportunitatea de a oferi o flexibilitate temporară suplimentară în aplicarea normelor privind transportul rutier în ceea ce privește restricțiile de conducere și perioadele de conducere, garantând totodată siguranța operațiunilor de transport.

Aceste dispoziții permanente ar putea reflecta măsurile temporare introduse ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, cum ar fi cele introduse în temeiul Directivelor Omnibus I și II sau în temeiul modificărilor aduse Regulamentului privind serviciile aeriene și Regulamentului privind sloturile orare59 (a se vedea secțiunea 2.4). În mod similar, învățămintele desprinse în urma pandemiei de COVID-19 ar trebui să relanseze discuțiile îndelung așteptate cu privire la revizuirea Regulamentului (CE) nr. 261/2004 în ceea ce privește drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, pentru a-l adapta la crizele viitoare. Introducerea unor planuri de urgență va face parte, de asemenea, din evaluarea în curs a legislației UE privind drepturile pasagerilor

. 2) Asigurarea unui sprijin adecvat pentru sectorul transporturilor

Consolidarea rezilienței sectorului transporturilor este însoțită de îmbunătățirea conectivității și a durabilității sistemului de transport al UE. Comisia va continua să urmărească îndeaproape și să sprijine punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), care va contribui la creșterea rezilienței sectorului transporturilor pentru toate modurile de transport. Pentru a beneficia de investiții în cadrul instrumentului NextGenerationEU, statele membre intenționează să dedice părți semnificative din MRR sectorului transporturilor, plasându-l printre principalele sectoare ale economiei. În cadrul celor 24 de planuri naționale de redresare și reziliență aprobate de Consiliu, o sumă semnificativă va fi alocată îmbunătățirii durabilității sistemului european de mobilitate. Statele membre vor cheltui în total 70,7 miliarde EUR pentru investiții și reforme legate de tranziția verde a transporturilor, aproximativ 15,7 % din pachetul financiar alocat. Investițiile și reformele suplimentare din sectorul transporturilor abordează alte priorități, cum ar fi transformarea digitală a sectorului și coeziunea socială și teritorială. Fiecare plan național direcționează o parte din suma alocată către acest domeniu. În contextul geopolitic actual, afectat considerabil de agresiunea militară rusă din Ucraina, reducerea dependenței UE de combustibilii fosili este și mai imperioasă.

Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia a publicat, la 18 mai 2022, un plan REPowerEU60 de stabilire a unor acțiuni europene comune în acest domeniu. MRR va juca un rol central în mobilizarea și implementarea resurselor disponibile la nivel european și național pentru a atinge obiectivele planului REPowerEU. În plus, instrumentele financiare, cum ar fi Mecanismul pentru interconectarea Europei, inclusiv componenta sa digitală, MIE – Digital, Fondul de coeziune, Fondul european de dezvoltare regională și programul InvestEU, sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezilienței pieței unice prin investiții în conectivitate, digitalizare, infrastructurile de conectivitate digitală și multimodalitatea sistemului de transport al UE, precum și pentru reducerea dependenței acestuia de combustibilii fosili. Pentru a răspunde rapid unei crize viitoare, Comisia și statele membre ar trebui să mobilizeze alte fonduri, după caz, în funcție de natura crizei. Răspunsul ar putea lua, de asemenea, forma unei asistențe financiare, prin scutirea temporară de obligațiile de plată. De asemenea, Comisia ar putea analiza posibilitatea introducerii unor măsuri legislative care să ofere sprijin financiar sectorului transporturilor. Aceste măsuri ar putea permite organismului de administrare al unui port sau autorității responsabile să elimine, să reducă sau să amâne plata taxelor de utilizare a infrastructurii porturilor maritime sau să permită administratorilor de infrastructură feroviară să stabilească taxe de acces sub nivelul costurilor de exploatare (a se vedea secțiunea 2.4). Având în vedere că fiecare criză este diferită și poate necesita acțiuni diferite, nevoia de ajutoare de stat temporare va fi analizată de la caz la caz, mai degrabă decât instituirea unui cadru permanent și inflexibil pentru viitor.

3) Asigurarea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor

Sistemul culoarelor verzi, care a fost pus în aplicare cu succes în timpul pandemiei de COVID-19, poate fi reactivat atunci când va fi necesar pentru a aborda orice nouă criză care afectează transporturile din UE. Pentru a se asigura că controalele la frontierele interne rămân o măsură de ultimă instanță, propunerea Comisiei privind Codul frontierelor Schengen61 a clarificat și a extins lista pe care un stat membru trebuie să o evalueze atunci când decide reintroducerea temporară a controalelor la frontiere. Prin noile norme se introduc, de asemenea, instrumente comune pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe în cazul unei crize în domeniul sănătății publice, pe baza învățămintelor desprinse în urma pandemiei de COVID-19. Comisia intenționează să propună în 2022 un instrument pentru situații de urgență al pieței unice. Acesta va oferi un cadru pentru punerea în aplicare a măsurilor de răspuns în situații de criză, importante pentru sectorul transporturilor, în special libera circulație a mărfurilor, a serviciilor și a persoanelor, disponibilitatea produselor și a serviciilor, precum și transparența și coordonarea. Comisia a invitat statele membre să se asigure că principiile privind situațiile de urgență sunt respectate și să reducă la minimum verificările, controalele de securitate și alte formalități pentru a reduce timpul de așteptare la trecerea frontierei pe culoarele verzi și pentru a respecta intervalul de 15 minute.

De asemenea, statele membre pot lua în considerare suspendarea tuturor restricțiilor privind accesul la rețeaua rutieră pe teritoriul lor (interdicții de weekend, interdicții pe timpul nopții, interdicții privind anumite sectoare de transport pentru reducerea zgomotului etc.) pentru a facilita transportul rutier de mărfuri și libera circulație necesară a lucrătorilor din sectorul transporturilor. Acestea ar trebui, de asemenea, să se asigure că transmiterea/afișarea electronică a documentelor este considerată suficientă și încurajată. Statele membre ar trebui, de asemenea, să recunoască în continuare certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaționale care prestează servicii transfrontaliere, astfel cum se propune în anexa 3 la Comunicarea privind culoarele verzi.

Acest certificat a fost deja adăugat în Manualul practic al UE pentru polițiștii de frontieră63 . În cazul în care va apărea o criză similară cu cea provocată de pandemia de COVID-19, Comisia și statele membre ar trebui să se bazeze pe experiența dobândită în ceea ce privește elaborarea unui model comun pentru formularele digitale ale UE de localizare a pasagerilor64 și a unei platforme pentru schimbul de date privind pasagerii pentru depistarea transfrontalieră a contacților. Instrumentele dezvoltate la nivelul UE ar trebui reactivate rapid și ușor, dacă este necesar

4) Gestionarea fluxurilor de refugiați și repatrierea pasagerilor și a lucrătorilor din sectorul transporturilor blocați

În țările din afara UE, delegațiile UE și statele membre cu ambasade sau consulate ar trebui să își sporească în continuare gradul de pregătire pentru situații de criză cu repercusiuni asupra activităților consulare, în special prin intermediul unor planuri locale de urgență. Ar trebui avute în vedere și înființate echipe consulare comune ale UE de răspuns la situații de criză cu repercusiuni asupra activităților consulare, inclusiv posibila participare a statelor membre nereprezentate. SEAE și-a consolidat gradul de pregătire și capacitatea de răspuns prin intermediul consulatelor prin înființarea unei echipe consulare pentru situații de criză, pregătită să acționeze și să coordoneze, împreună cu rețeaua delegațiilor UE, eforturile de repatriere organizate de statele membre (sponsorizată sau nu prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii). Mecanismul de protecție civilă al Uniunii și rezerva rescEU vor fi mobilizate în funcție de necesități. Pasagerii sau lucrătorii pot ajunge blocați în interiorul sau în afara teritoriului UE. SEAE va continua să contribuie la cooperarea și coordonarea în situații de criză, în strânsă colaborare cu statele membre, în scopul pregătirii pentru viitoarele situații de criză și răspunsului la acestea. În situațiile viitoare de criză, mecanismul de protecție civilă al Uniunii va sprijini repatrierea cetățenilor UE blocați în afara UE. Mecanismul trebuie să fie activat rapid de către guvernele cetățenilor afectați. Un stat membru care coordonează asistența pentru toți cetățenii UE afectați poate trimite, de asemenea, o cerere către Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei. Evacuarea poate fi efectuată de statele membre și/sau de statele participante66 la mecanism, în mod voluntar, iar Comisia poate cofinanța până la 75 % din costurile de transport. Legislația revizuită privind mecanismul prevede posibilitatea de a dezvolta aeronave multifuncționale pentru rezerva rescEU în scop de evacuare medicală. În viitor, Comisia ar putea utiliza aceste aeronave, în ultimă instanță, pentru a răspunde cererilor de asistență ale statelor membre în materie de evacuare consulară. În caz de criză sanitară, evacuarea medicală a pasagerilor și a lucrătorilor din sectorul transporturilor din UE poate fi activată ca parte a operațiunii de evacuare medicală și prin intermediul sistemului UE de alertă precoce și răspuns rapid, în coordonare cu Comisia. Comisia și SEAE vor coordona și vor monitoriza instituirea unor coridoare de tranzit în condiții de siguranță pentru pasageri. În conformitate cu Comunicarea privind culoarele verzi din martie 2020, statele membre ar trebui să instituie coridoare de tranzit pentru conducătorii auto privați și pasagerii acestora (indiferent de naționalitatea acestora) și pentru toți cetățenii UE care sunt repatriați68 . Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că cel puțin un aeroport este dedicat zborurilor de repatriere și zborurilor internaționale în scopuri umanitare si de ajutorare. Aceste coridoare ar trebui să facă parte din planurile naționale de urgență.

5) Asigurarea conectivității minime a transporturilor și a protecției pasagerilor

Atunci când serviciile de transport se află sub presiune, este important să se mențină un transport public colectiv adecvat în interiorul orașelor și al regiunilor și între acestea. Acest lucru ar putea fi deosebit de dificil pentru zonele de frontieră, în care furnizarea de servicii esențiale poate depinde de lucrătorii transfrontalieri. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia în considerare atribuirea de urgență de contracte de servicii publice pentru servicii de transport colectiv sau modificarea contractelor existente în funcție de nevoile de călătorie ale publicului.

Normele UE privind transportul public pentru transportul feroviar, rutier și maritim prevăd deja o procedură de urgență în anumite condiții. În cadrul revizuirii Regulamentului privind serviciile aeriene, Comisia va lua în considerare opțiuni de facilitare a atribuirii de urgență de către statele membre a contractelor de servicii publice pentru a asigura conectivitatea de bază în situații de criză.

6) Schimbul de informații în sectorul transporturilor

Schimbul de informații între principalii actori este esențial. Comisia, autoritățile statelor membre (inclusiv cele de la nivel subnațional), agențiile UE, alte instituții ale UE (inclusiv Parlamentul și Consiliul), societățile de transport, călătorii, lucrătorii, întreprinderile, organizațiile și asociațiile din sectorul transporturilor ar trebui să facă schimb de informații și să aibă acces la informații actualizate, astfel încât să poată fi parteneri în soluționarea problemelor. Discuțiile periodice și cooperarea la nivel internațional (de exemplu, Organizația Aviației Civile Internaționale, Organizația Maritimă Internațională și Organizația Mondială a Sănătății) sunt, de asemenea, importante pentru un răspuns eficace în situații de criză. În scopul pregătirii pentru toate situațiile posibile de criză (de exemplu, de la întreruperi ale conexiunii la internet la pierderea comunicării prin satelit), vor trebui stabilite protocoale privind cel mai adecvat canal de comunicare/diseminare și aspectele conexe în cadrul lucrărilor privind scenariile de criză. În cazul în care sunt atacate principalele sisteme de comunicare, ar trebui create sisteme alternative și de rezervă împreună cu autoritățile statelor membre pentru a asigura o comunicare eficientă între părțile interesate. Se vor lua în considerare modalități alternative de comunicare și colectare a informațiilor pentru a oferi acces la informații în timp real în cazul în care există o întrerupere a canalelor obișnuite.

7) Consolidarea coordonării politicilor în domeniul transporturilor

Rețeaua punctelor de contact naționale în domeniul transporturilor va fi în continuare punctul central al discuțiilor privind criza din sectorul transporturilor. Rețeaua va contribui la evitarea proceselor decizionale paralele și va permite o reacție rapidă și abordarea caracteristicilor specifice ale sectorului transporturilor în cadrul unui forum cu cunoștințe tehnice în acest sector. În urma experienței pozitive dobândite în urma colaborării cu rețeaua și în conformitate cu opiniile părților interesate cu privire la necesitatea unei mai bune coordonări a măsurilor naționale și reducerii timpului de reacție, Comisia propune consolidarea rolului rețelei, transformând-o într-o rețea permanentă cu o gamă mai largă de sarcini, pregătită să reacționeze rapid în orice moment. Rețeaua ar trebui să continue să își desfășoare activitatea într-un mod flexibil și informal pentru a răspunde rapid la o situație de criză care provoacă perturbări grave și de durată ale sistemului de transport al UE. Rețeaua ar trebui să servească drept forum pentru discutarea și punerea în aplicare a măsurilor de urgență și a dezactivării acestora. Comisia va prezida rețeaua, care va reuni reprezentanți ai ministerelor și agențiilor de transport din statele membre și ai agențiilor UE din domeniul transporturilor. Alte părți, cum ar fi alte agenții și organisme ale UE, reprezentanți ai altor ministere din statele membre și părți interesate din domeniul transporturilor, ar putea fi invitate să participe la discuții de la caz la caz.

8) Consolidarea securității cibernetice Comisia va intensifica cooperarea în materie de securitate cibernetică cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA), cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), cu Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), cu Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție și cu ENISA. Legislația actuală a UE în domeniul aviației și al transportului maritim obligă autoritățile și părțile interesate să efectueze evaluări ale riscurilor care să identifice datele și sistemele critice și să pună în aplicare măsuri adecvate care să abordeze orice risc rezidual. Aceste măsuri ar trebui dezvoltate în continuare pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare în domeniul cibernetic, reziliența cibernetică, formarea și schimbul de informații. În conformitate cu Acțiunea 3, viitoarele revizuiri ale legislației UE în domeniul transporturilor ar trebui să țină seama de riscurile de atacuri cibernetice și să le abordeze după caz.

9) Teste vizând situații de urgență în domeniul transporturilor

Comisia, împreună cu agențiile relevante sau cu alți actori, pe baza proceselor existente, propune efectuarea unor teste vizând situații de urgență pentru a evalua gradul de pregătire pentru situații de criză în conformitate cu acest plan. Aceste teste ar trebui să fie integrate în sistemul general de gestionare a crizelor al Comisiei și, pe cât posibil, să facă parte din exercițiile UE existente, pentru a maximiza resursele și rezultatele. Un exemplu este Exercițiul paralel și coordonat din 2022, care va include o componentă de transport. Astfel de teste s-ar putea baza pe scenarii posibile care ar afecta sistemul de transport al UE, cum ar fi o pandemie, un dezastru natural, un atac terorist, o penurie de energie, un atac cibernetic de mare amploare (inclusiv de tip ransomware) sau o întrerupere gravă a telecomunicațiilor. În funcție de context, ar trebui depuse eforturi pentru a implica actori relevanți care pot contribui în mod semnificativ la teste, cum ar fi ENISA, EMSA, AESA, administratorul de rețea EUROCONTROL și ERA. Celula Europeană de Coordonare a Crizelor din Aviație, gestionată de administratorul de rețea al EUROCONTROL, poate juca un rol esențial în abordarea provocărilor din sectorul aviației, cum ar fi restricțiile impuse din motive sanitare, restricțiile de la punctele de trecere a frontierei și cele de călătorie.

10) Cooperarea cu partenerii internaționali

Orice criză care afectează sistemul de transport al UE ar putea avea o dimensiune globală. Feedbackul primit în urma unei consultări publice79 arată necesitatea de a consolida mecanismele de coordonare internațională, deoarece pandemia de COVID-19 a scos la iveală deficiențe în ceea ce privește capacitatea de armonizare a răspunsului la nivel global. Prin urmare, intensificarea gradului de pregătire pentru situații de criză ar trebui discutată periodic cu principalii parteneri internaționali ai UE, în special cu cei cu legături mai strânse în materie de conectivitate și cu cei cu experiență specifică în materie de situații de criză, în conformitate cu strategia Global Gateway. Pandemia de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia au evidențiat importanța cooperării cu țările din regiunea Balcanilor de Vest, prin intermediul Comunității transporturilor, pentru ca culoarele verzi să funcționeze în mod eficient în afara UE, precum și a extinderii rețelei TEN-T. În mod similar, crizele recente au demonstrat, de asemenea, că este important să se acorde o atenție deosebită regiunii Asiei Centrale, precum și zonelor îndepărtate și teritoriilor de peste mări, având în vedere nevoile lor specifice în materie de transport. Comisia și SEAE vor continua să promoveze pregătirea pentru situații de criză în cadrul tuturor forurile și organizațiilor internaționale relevante, cum ar fi OACI și OMI. În plus, modificarea planificată a Codului frontierelor Schengen în vederea simplificării procedurii de adoptare a restricțiilor de călătorie neesențiale, evidențiază, de asemenea, necesitatea unei bune cooperări cu țările din afara UE. Amenințările hibride se află deja în centrul cooperării dintre UE și NATO, conform declarațiilor comune de la Varșovia și Bruxelles din 2016 și 2018.