Cum vrea Timișoara să devină un oraș mobil

"Nu ştiu dacă Timişoara este un model de succes în privinţa mobilităţii, dar încercăm să-l transformăm într-un model de succes. Prima strategie de transport a Timişoarei datează din 2017 şi se întinde până în 2030. Asta ne-a permis să abordăm câteva proiecte, de la bike-sharing până la marea managementul traficului. Suntem şi noi, însă, într-o situaţie nu tocmai fericită: numărul de maşini a crescut considerabil, iar zilnic intră prin Timişoara 150.000 de maşini. Lucrurile încep să se rezolve, iar esenţial ar fi pe partea de infrastructură, închiderea inelelor rutiere. Principalele obstacole pe care Timişoara le are ca mobilitate sunt Canalul Bega şi calea ferată, care traversează oraşul", a spus Diaconu. 

Asociaţia Green Revolution organizează, joi, la Teatrul Naţional Bucureşti, conferinţa dedicată conceptului de mobilitate urbană, "Mobility - Radiografierea cât mai exactă a situaţiei transportului din marile comunităţi urbane din România". 

Evenimentul, organizat în parteneriat cu Ministerul Mediului, are ca teme centrale de dezbatere: îmbunătăţirea şi modenizarea sistemelor clasice de transport, folosirea unor soluţii alternative de deplasare în marile oraşe şi mobilitatea urbană. 

Cel mai recent Eurobarometru despre percepţia calităţii vieţii din 83 de oraşe din Europa clasează Bucureştiul pe primul loc în ceea ce priveşte insatisfacţia faţă de poluarea fonică şi a aerului. Ambele tipuri de poluare sunt influenţate semnificativ de sectorul transporturilor. Raportul european relevă, de asemenea, că bucureştenii petrec cu 50% mai mult timp în maşini decât în condiţii normale de trafic. 

Conferinţa de la Bucureşti aduce laolaltă reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai societăţii civile, precum şi ai mediului de afaceri, reprezentat de către principalii actori din domeniul transporturilor, auto, ciclism, protecţia mediului, ai asociaţiilor de profil, mass media.