Corupție marca CNAIR: un camion rusesc a trecut ilegal prin vamă ^Recomandat

Pentru companie, acest fapt a însemnat o pierdere de 1.000 de euro, bani pe care încearcă să şi-i recupereze în instanţă. Şansele sunt însă minime, pentru că şi şefii angajatei şi-au adus aminte de bani abia când i-a tras Curtea de Conturi de mânecă.

Trebuia pusă la plată după maxim 3 ani. Au trecut 4
Auditorii Curţii de Conturi au inspectat în 2022 şi 2023 activitatea agenţiilor de control şi încasare din punctele de trecere a frontierei. Printre altele, s-a constatat că un camion înregistrat în Federaţia Rusă ieşise din ţară în 2019 fără să fi prezentat documentele care atestau autorizarea accesului la drumurile naţionale. În cazul lipsei acestora, la ieşirea din ţară trebuia aplicat un tarif de 1.000 de euro. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar echipa de control a solicitat CNAIR luarea măsurilor necesare pentru încasarea banilor. Ca urmare, compania s-a adresat instanţei, cerând ca banii să fie achitaţi de Eugenia B., care făcuse parte din echipa agenţiei de control şi încasare la data respectivă.

Ieşită la pensie între timp, femeia s-a apărat, invocând în primul rând prescripţia dreptului material la acţiune al CNAIR. I se reproşa abia în 2023 că închisese ochii la trecerea camionului prin vamă în 2019. Or, Codul Muncii prevede că, în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor, cererile pot fi formulate în termen de trei ani. Trecuseră patru.

Conducerea CNAIR se trezise abia când problema îi fusese semnalată de inspectorii Curţii de Conturi, deşi ar fi putut face propriile verificări. În fond, inspectorii verificaseră actele deja existente în arhiva CNAIR. „Entitatea publică nu poate sta în pasivitate, aşteptând verificarea ulterioară a resurselor bugetare prin actul de control, ci trebuie să depună toate diligenţele pentru depistarea existenţei unor eventuale pagube cauzate de salariaţi în privinţa acelor resurse”, a reproşat fosta angajată. Ea a arătat şi că nu fusese singură de serviciu la data respectivă, pe tura de control pe sensul de ieşire a autovehiculelor fiind doi angajaţi ai CNAIR, cu aceleaşi atribuţii. Era posibil ca greşeala să-i aparţină colegului, nu ei.

Când trebuia sesizată paguba

În examinarea unui dosar, judecătorii verifică în primul rând eventuala existenţă a unei excepţii care împiedică judecarea fondului. În acest caz, Eugenia B. invocase prescripţia dreptului la acţiune, care s-ar fi născut la data comiterii faptei. De cealaltă parte, CNAIR afirma că dreptul la acţiune se născuse în momentul în care aflase de existenţa neregulii, respectiv la data controlului Curţii de Conturi. Această problemă fusese deja analizată, în 2019, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-o speţă asemănătoare judecată la Constanţa. Magistraţii curţii supreme stabiliseră că „izvorul obligaţiei debitorului nu îl reprezintă actul de control al Curţii de Conturi sau al unui alt organ cu atribuţii de control, ci actul sau faptul juridic ce a generat paguba invocată”. Prin urmare, CNAIR ar fi trebuit să deschidă ochii din timp, nu să aştepte controlul Curţii de Conturi pentru a acţiona.

Tribunalul ieşean a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a dispus respingerea pretenţiilor CNAIR. Compania mai are totuşi posibilitatea apelului.