“CONFERINȚA EUROPA ÎN MIȘCARE”: TRANSPORTATORII ROMÂNI, NEMULȚUMIȚI DE MODIFICĂRILE C.E. ADUSE PACHETULUI RUTIER ^Recomandat

Constantin Isac și Radu Dinescu, vicepreședintele și, respectiv, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România-UNTRR, au explicat, în exclusivitate pentru revista TIR, care sunt principalele nemulțumiri ale transportatorilor români în legătură cu modificările pe care Comisia Europeană dorește să le aducă Pachetului Rutier.

DINESCU: IMPACTUL PACHETULUI RUTIER ESTE DIFERIT PENTRU STATELE PERIFERICE

Alina Anton-Pop, Director Marketing&PR revista TIR: Care sunt principalele probleme pe care le întâmpină transportatorii români în legătură cu propunerile Comisiei Europene de a schimba Pachetul Rutier?
Radu Dinescu, Secretar General al UNTRR: Principalele propuneri ale Comisiei care creează temeri în rânduri transportatorilor rutieri sunt cele legate de postarea lucrătorilor mobili care implică o creștere a costurilor cu forța de muncă pentru transportatorii români atunci când operează în Europa Centrală și de Vest. Din moment ce avem costuri egale, nu înțelegem de ce piața nu se liberalizează, ci, dimpotrivă, vedem că apar restricții de natură cantitativă. Deși, diferențele între noi și Europa de Vest sunt din ce în ce mai mici, în comparație cu cele care erau acum zece ani.
Timpul de conducere și de odihnă, efectuarea pauzelor în cabina camioanelor, respectiv, interzicerea efectuării repausului săptămânal în cabina camionul și întoarcerea acasă a șoferilor reprezintă niște probleme foarte serioase pentru transportatorii români. Pentru că, deși regulile par a fi aceleași pentru toți transportatorii din Europa, impactul este diferit pentru statele care sunt periferice din punct de vedere geografic în Europa. Deci, impactul pentru România, Bulgaria, Spania, Portugalia sau chiar Irlanda este total diferit față de al transportatorilor din Franța sau Germania. Aici, transportatorii își pot întoarce camioanele acasă și șoferii pot fi acasă o dată la două săptămâni cu mult mai mare ușurință.
De asemenea, conceptul de plată egală pentru muncă egală în același loc, care se dorește a fi implementat pentru conducătorii auto, nu îl vedem sustenabil decât dacă vom aplica același principiu și pentru firme. În sensul ca acestea să aibă un tarif egal pentru un serviciu egal, în același loc. Sigur, nu putem vorbi de tarif, dar putem vorbi de un cost de referință care trebuie să fie valabil pentru toată lumea. Pentru că nu poți cere unei companii să aibă costuri mai mari decât tarifele pe care le încasează. Diferența de la cost la tarif sunt la aprecierea transportatorilor din Vest și din Est, dar costurile minime pentru respectarea legislației europene trebuie să fie asigurate pentru toate firmele de transport din Europa, nu doar pentru cele din Europa de Vest așa cum se petrece azi.

ISAC: PACHETUL RUTIER NU VA FI ÎN AVANTAJUL TRANSPORTATORILOR ROMÂNI

Alina Anton-Pop, Director Marketing&Pr revista TIR: Ce se ascunde în spatele deciziei Comisiei Europeane de a schimba Pachetul Rutier?

Constantin Isac, vicepreședinte UNTRR: Comisia Europeană are un rol ingrat în acest moment și anume acela de a îmbrăca într-o haină democratică un pachet de măsuri care are rolul de a proteja zona de transport rutier care afectează, din punctul lor de vedere, economiile unor state precum Germania, Franța, Belgia și a altor câtorva economii europene. Este foarte clar că vor fi luate măsuri în așa fel încât barierele protecționiste, ridicate în mod abuziv, până acum de Germania, Franța, Belgia, Austria să fie îmbrăcate într-o formă de reglementare care să se aplice la nivelul UE.
Tot ce se întâmplă acum reprezintă, de fapt, consultarea publică pe aceste măsuri. Este o consultare clar cu caracter democratic, dar care maschează o formă a acestor măsuri pe care deocamdată nu o avem foarte clar, nu o intuim. Dar, suntem convinși că nu vor fi în avantajul transportatorilor români și a celor din Estul Europei. Vom urmări cu mare atenție evoluția consultărilor și a documentelor în forma care vor fi avansate către Consiliul Europei și Parlamentul European în așa fel încât să putem interveni ori de câte ori va fi nevoie pentru a obține o formă cât mai avantajoasă pentru transportatorii români și est-europeni.

Cine sunt partenerii de dialog
Conferința a stabilit un dialog constructiv cu Comisia Europeană - Direcția Generală pentru Mobilitate și Transporturi (DG MOVE), autoritățile române și eurodeputații români în scopul identificări unor soluții europene efective la provocările actuale cu care se confruntă transportatorii români în UE.
Reprezentantul Comisiei Europene, Eddy Liegeois, Șef de Unitate Transport Rutier DG MOVE, a prezentat pe scurt premisele și obiectivele care au stat la baza propunerilor de modificare a legislației care reglementează pachetul rutier.
Propunerile de modificare a pachetului rutier conțin o serie de măsuri care vizează modernizarea normelor legislative, astfel încât acestea să ducă la îmbunătățirea condițiilor de lucru ale conducătorilor auto, de a asigura o concurență loială între operatori și de a crește siguranța rutieră pe drumurile europene.
De asemenea, Eddy Liegeois a prezentat inițiativele legislative ale Comisiei Europene în sectorul transportului rutier:
-îmbunătățirea accesului la profesie și la piața transportului rutier de mărfuri din UE -revizuirea Regulamentelor 1071/2009 și 1072/2009;
-revizuirea Directivei 1/2006 privind utilizarea vehiculelor închiriate pentru transporturi internaționale;
-consolidarea legislației sociale în domeniul transportului rutier prin revizuirea Directivei 22/2006 privind implementarea legislației sociale și o lege specială (Lex specialis) privind detașarea lucrătorilor în transportul rutier, inclusiv măsuri specifice de implementare;
-consolidarea legislației sociale în domeniul transportului rutier -revizuirea Regulamentului nr. 561/2006 privind perioadele de conducere și de odihnă și a Regulamentului nr. 165/2014 privind tahograful;
-taxarea inteligentă a infrastructurii rutiere -revizuirea Directivei Eurovinietei (1996/62/CE);
-promovarea serviciului european de taxare electronică (EETS) - reformarea Directivei privind interoperabilitatea sistemelor electronice de taxare rutieră în Comunitate (2004/52).

Bariere naționale ridicate în ultimul deceniu
La rândul său, Radu Dinescu, secretar general UNTRR, a prezentat „Provocările transportatorilor rutieri români în Uniunea Europeană„ și a subliniat faptul că ar trebui să se respecte CARTEA ALBĂ din 2011, prin care UE avea ca obiectiv pentru următorul deceniu crearea unui veritabil spațiu unic european al transporturilor, prin eliminarea tuturor barierelor reziduale dintre modurile și dintre sistemele naționale. În loc ca acest lucru să se întâmple, Comisia Europeană vine cu un proiect care restricționează piața. Pe parcursul ultimului deceniu au crescut barierele naționale protecționiste în vestul UE.
Germania (2015), Franța (2016), Italia, Austria, Olanda, Luxemburg (2017) -interpretările naționale protecționiste ale Directivei 96/71 privind detașarea lucrătorilor, prin legi naționale, le impun transportatorilor români să-i plătească aceluiași șofer, salariile minime din aceste țări pentru transporturile operate pe teritoriul lor.
Franța și Belgia (2014), Germania (2017) –interpretări naționale protecționiste ale R561/2006 prin care interzic șoferilor români efectuarea odihnei săptămânale normale în cabină.
Finlanda și Danemarca (2013) –interpretări naționale protecționiste ale R1072/2009, urmărind limitarea cabotajului și a transportului internațional.
Temele prezentării au fost:
- UNTRR–Vocea Transportatorilor Rutieri din România
- Piața de Transport Rutier din Romania
- Piața Unică de Transport Rutier în UE –obiectiv UE sau numai un vis?
- Competiția Est-Vest în UE: Dumping Social vs. Dumping Financiar
- Plată egală pentru muncă egală și pentru transportatorii români
- Pachetul rutier CE & așteptările transportatorilor rutieri români

Egalitate pentru șoferi și firme
Partea a doua a conferinței a fost deschisă de Matthias Maedge, Delegat General al Delegației Permanente IRU la UE, care prezentat politica generală IRU privind pachetul mobilitate.
Ana-Claudia Țapardel, Europarlamentar, TRAN, a prezentat poziția României în cadrul CE referitoare la proiectele de modificare a Pachetului Rutier. Domnia sa a specificat că își dorește ca și șoferii români să fie plătiți cu salariile țărilor dezvoltate dar, în același timp, și firmele de transport trebuie să încaseze aceleași tarife pentru activitatea desfășurată în țările membre ale UE.
Doamna Țapardel a spus că, în acest moment, aceste modificări ar afecta grav piața transporturilor din România și că o soluție ar fi prelungirea adoptării acestor acte legislative până la găsirea unei soluții cât mai bune de compromis.
Ștefan Radu Oprea, senator, raportor Pachet Rutier-Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului, a prezentat poziția Senatului privind Pachetul Rutier.
Acest lucru înseamnă că, atunci când un avizul este motivat și este susținut de cel puțin o treime din voturile atribuite parlamentelor naționale, proiectul trebuie reexaminat.
Maria Luiza Socol Florescu, director Relații Internaționale, Casa Naţională de Pensii Publice(CNPP) a prezentat diferența dintre detașarea prevăzută în Directiva detașării și detașarea prevăzută în Regulamentului 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentul (CE) nr. 987/2009.

UNTRR cheamă la negocieri
Florescu a explicat că transportatorii nu fac detașare în sensul definiției Codului Muncii ci își desfășoară activitatea în mod curent simultan sau alternativ pe teritoriul a două sau multor state membre (pluriactivitate). Tocmai din acest motiv, până în aprilie 2017, nu se eliberau formulare A1 pentru șoferi decât în cazuri foarte rare. Din cauza legilor protecționiste din Austria (1 ianuarie 2017) și Franța (1 aprilie 2017), Casa Naționață de Pensii Publice a început să aibă solicitări din partea transportatorilor. UNTRR a fost prima asociație care a fost la negocieri cu CNPP și a solicitat informații pentru eliberarea formularelor A1 pentru firmele de transport.
De asemenea Maria Florescu a specificat că, pentru obținerea formularului A1 în cazurile de pluriactivitate, se solicită o cifră de afaceri de minim 5% în statul în care este încheiat contractul de muncă. Însă există state în Europa care vor ca eliberarea formularului A1 pentru pluriactivitate să fie condiționat de o cifră de afaceri de minim 25% în țara în care este încheiat contractul de muncă. Acest lucru nu este acceptat de reprezentanții CNPP pentru că ar limita activitatea firmelor care nu fac detașare ci desfășoară în mod curent simultan sau alternativ activităţi salariate pe teritoriul a două sau multor state membre.
Maria Motântău, șef Serviciu Control Relații de Muncă, Inspecția Muncii, a avut o intervenție în timpul prezentării lui Eddy Liegeois, prin care a explicat că Inspecția Muncii din România întotdeauna răspunde solicitărilor autorităților similare de control din țările UE prin sistemul IMI. În schimb, autoritățile din țările din vestul Europei nu răspund solicitărilor ITM.
Florin Cosma, inspector de muncă superior, Inspecția Muncii, a prezentat activitatea instituției în raport cu Directiva detașării și aplicarea acesteia firmelor de transport din România. De asemenea, Cosma a anunțat că, începând cu săptămâna următoare, vor începe controale la firmele de transport pentru verificarea condițiilor de muncă legate de Directiva detașării.