Combustibilii conduc în topul scumpirilor

Combustibilii conduc în topul scumpirilor

Preţurile de consum în luna iunie 2018 comparativ cu luna iunie 2017 au crescut cu 5,4%, au anunțat miercuri dimineața reprezentanții Institutului Național de Statistică, ceea ce înseamnă o stagnare (în mai fusese tot 5.4%) în termeni reali, punând corifeii din CA al BNR la o analiză dificilă dacă să mărească dobânda cheie la următoarea ședință. În iunie, legumele și fructele s-au scumpit cel mai mult, dar în topul scumpirilor găsim și gazele, transportul aerian sau combustibilii. La capitolul ”scăderi de prețuri”, doar ouăle și zahărul încearcă să contrabalanseze creșterea generală a prețurilor.

Atunci când BNR urcă nivelul dobânzii cheie de teama supraîncălzirii economiei, sunt multe lucruri pe care nu le cunosc despre inflație. Băncile centrale de multe ori conduc în orb bătălia cu inflația. Daniel Tarullo,fost membru al boardului FED, într-un mesaj transmis către Brookings Institution (după ce demisionase) , admitea că nu există o teorie a dinamicii inflației care să funcționeze suficient de bine pentru a putea fi utilizată în timp real de politica monetară.

Nivelul preţurilor este influenţat de aşteptările populaţiei cu privire la rata inflaţiei. Din acest punct de vedere, esenţial este să se fixeze aceste aşteptări ale oamenilor cu privire la nivelul viitor al preţurilor. Acest lucru, din păcate, nu este determinat doar de Banca Centrală. Atunci când o cincime din rata inflaţiei vine din partea preţurilor administrate, este dificil să ancorezi aşteptările cu privire la nivelul generalizat al preţurilor.

Citește și Inflația - inamicul nevăzut al Guvernului și al BNR- a urcat la 5%. Ce înseamnă asta pentru fiecare dintre noi și de ce ar trebui să ne îngrijorăm?

Inflaţia este , dintr-un anume punct de vedere, poate cel mai important risc în economie, deși oamenii nu-l percep ca atare. Inflaţia erodează capitalul (şi puterea de cumpărare) şi în consecinţă duce la lipsa investiţiilor (şi scăderea calităţii capitalului uman – educaţia şi sănătatea). Lipsa investiţiilor reprezintă condamnarea la un nivel redus de dezvoltare, sau la lipsa modernizării (progresului).

BNR nu are decât un singur instrument la dispoziţie pentru a lupta cu inflaţia – rata dobânzii de politică monetară, prin care stabileşte preţul creditului, dar numai atunci când semnalul ei este preluat la nivelul băncilor comerciale, explica profesorul Nicolae Dănilă, fostul executiv al BCR și apoi membru in CA al BNR.

Din păcate, necooperarea celorlalte politici economice a pus BNR în faţa unei dileme: creşterea salariilor peste productivitate şi a deficitului public au creat un exces de cerere de consum care se traduce prin inflaţie. Pentru aceasta, BNR trebuia să mărească rata dobânzii; intrările de valută, atrase de diferenţialul de dobândă între România şi economia zonei euro, se traducea prin risc sistemic. Pentru aceasta, BNR trebuia să micşoreze rata dobânzii.

În plus, rata dobânzii este un instrument care îşi arată efectele după o perioadă mai mare de timp de la aplicare decât alte politici. Dacă celelalte politici ar fi cooperat cu politica monetară, aceasta dilemă nu ar fi existat.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,7%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (iulie 2017 – iunie 2018) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2016 – iunie 2017), calculată pe baza IPC, este 3,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,9%

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping