Analiză. Avem motive să regretăm demiterea lui Ștefan Ioniță de la șefia CNAIR? Recomandat

Analiză. Avem motive să regretăm demiterea lui Ștefan Ioniță de la șefia CNAIR?

La CNAIR se pleacă doar la pensionare. Şeful Companiei, Ştefan Ioniţă, a demisionat, în luna mai 2018, şi a revenit pe poziția anterioară. La fel, după ce Narcis Neaga a fost demis de la șefia CNADNR, în 2016, a revenit director la Direcția Concesiuni.

“Directorul General al CNAIR SA, Ștefan Ioniță, a solicitat astăzi Consiliului de Administrație să ia act de faptul că la expirarea mandatului solicită să revină pe funcția de director al Direcției Tehnice și Calitate, deținută anterior. Mandatul de Director General al acestuia urma să expire în data de 12 mai 2018. În baza solicitării, Consiliul de Administrație al CNAIR SA l-a numit în funcția de director general al CNAIR SA pe Narcis Neaga, care va prelua mandatul în data de 12 mai 2018. Fostul Director General, Ștefan Ioniță le-a mulțumit colegilor din CNAIR Central, din Regionalele Companiei și din CESTRIN, pentru sprijinul acordat în cele 16 luni de mandat, pentru deblocarea unor proiecte și lansarea unor noi investiții. Ștefan Ioniță a fost numit în funcția de Director General al CNAIR, în data de 13 ianuarie 2017”, arată CNADNR.

Avem motive să îl regretăm pe Ștefan Ioniță? Absolut deloc.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a recepţionat 15,4 kilometri de autostradă, în 2017, lungimea totală a şoselelor de mare viteză ajungând la 748. Alţi 21 de kilometri sunt aproape finalizaţi, dar încă nu pot fi daţi în folosinţă, a anunţat duminică.
Pentru a nu fi bănuiţi că suntem cârcotaşi, CNAIR ne-a furnizat argumentele pentru care Ştefan Ioniţă nu merită regretat. Este bilanţul companiei pe 2017. Mult cosmetizat.
„În luna martie 2017, CNAIR SA a recepţionat primii 15,4 km de autostradă din acest an, pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva. Pe trei dintre secţiuni (A, B, C) şi la Nodul Margina, a fost deschisă circulaţia doar după ce CNAIR SA a efectuat expertize tehnice privind calitatea lucrărilor executate, iar constructorului (Asocierea Salini Impregilo SpA–S.E.C.O.L. SpA), i s-a cerut să ofere o garanţie suplimentară de patru ani, pentru anumite lucrări. Din decembrie 2015, aceasta a fost practic prima inaugurare a unui nou segment de autostradă şi a făcut ca numărul de km de şosea de mare viteză pe care se circulă acum în România să ajungă la 748”, se arată în comunicatul CNAIR.
În luna noiembrie a acestui an, au fost recepţionaţi încă 8,7 km de autostradă, pentru sectorul Gilău-Nădăşelu. „Acest sector va fi însă deschis circulaţiei doar anul viitor, după finalizarea lucrărilor începute, tot în 2017, la podul care va traversa Someşul Mic, în continuarea A3, spre Câmpia Turzii. Lucrările la acest pod stagnau încă de la rezilierea contractului cu compania americană Bechtel, pe Autostrada Transilvania. Prin noua strategie de abordare a proiectelor, adoptată în 2017, CNAIR SA a reuşit să deblocheze documentaţia şi să semneze în luna octombrie anul acesta contractul, cu un antreprenor care a reluat lucrările. Se estimează astfel că acest obiectiv va fi deschis circulaţiei în luna august a anului viitor”, menţionează CNAIR.
Cu literele italice am menţionat pe scurt adevărata realitate a infrastructurii rutiere.

Să fie progres
“Dintre toate proiectele de autostrăzi aflate în construcţie în acest moment, cel mai avansat este lotul 3 al autostrăzii Sebeş-Turda, care la ora actuală este aproape finalizat. Pornite de la un stadiu de 65%, la începutul anului, lucrările au evoluat anul acesta cu 35%. Circulaţia pe acest lot ar fi putut fi deja deschisă dacă Antreprenorul ar fi executat toate lucrările aşa cum prevedea proiectul. Însă CNAIR SA a fost nevoită să amâne pentru luna ianuarie 2018 recepţia la finalizarea lucrărilor pe acest lot, după ce comisia de pre-recepţie a constatat la faţa locului că există o serie de lucrări nefinalizate sau care nu au respectat proiectul tehnic. Din păcate, aceste probleme au făcut practic imposibilă recepţia finală a lotului de 12,45 km, potrivit actualei legislaţii în domeniu”, mai arată CNAIR.
Lotul 4 al aceleiaşi autostrăzi a pornit de la un stadiu fizic al lucrărilor de 60% în luna ianuarie şi a ajuns acum la 95%, înregistrând anul acesta un progres de 35%. Potrivit CNAIR, „inclusiv acest sector de autostradă urmează să fie recepţionat anul viitor, după finalizarea tuturor lucrărilor”.
O evoluţie semnificativă (32%) s-a înregistrat anul acesta şi pe lotul 2 al autostrăzii Sebeş-Turda, unde stadiul lucrărilor a ajuns la 48%, faţă de 16%, în ianuarie 2017. CNAIR preconizează că şi acest lot va putea fi deschis circulaţiei anul viitor. „Pe aceste loturi de autostradă contractele au fost semnate în anul 2014, iar evoluţia medie anuală a lucrărilor a fost cuprinsă, până la începutul anului 2017, între 16% şi 22%”.
Loturile 3 şi 4 de pe Sebeş-Turda se află într-o stare de incertitudine uriaşă. Compania de Drumuri a anunţat că sunt finalizate cele două tronsoane de autostradă dar, fără a oferi multe explicaţii, pentru refuzul de a le reda circulaţiei. Revista TIR a scris că o posibilă explicaţie este faptul că CNAIR descoperit erori în construcţia autostrăzii şi nu doresc să îşi asume o nouă prăbuşire ca în cazul Autostrăzii Sibiu-Deva.

Să vină liliecii la băieţi!
În continuare, „lucrările la lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva au evoluat cu 25% anul acesta, pornind de la 48% în luna ianuarie şi ajungând la un progres fizic de 73% la ora actuală. Acest lot putea fi mult mai avansat, dacă în anii anteriori ar fi fost soluţionată problema peşterii cu lilieci de la Şoimuş, care a ţinut practic în loc antreprenorul o lungă perioadă de timp”, mai arată CNAIR.
„Tot prin schimbarea modului de abordare a problemelor, CNAIR SA a reuşit în 2017 să obţină relocarea liliecilor din peştera respectivă şi astfel în luna septembrie să poată acorda constructorului permisiunea legală de a relua lucrările în zonă. Contractul pentru acest proiect a fost semnat în anul 2013, iar evoluţia medie anuală a lucrărilor, până în luna ianuarie 2017, a fost de 12%”, se menţionează în comunicat.
În acest moment, scandalul pe Autostrada Lugoj-Deva este cât casa. Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a ameninţat cu rezilierea contractului pe lotul 3.

S-a împiedicat de un ciot
Pe secţiunea Bucureşti-Ploieşti a autostrăzii Bucureşti-Braşov, lucrările dintre nodurile rutiere de pe Centura Bucureşti şi de la Moara Vlăsiei au progresat de la 21% la 65%, după ce problemele care blocau proiectul au fost soluţionate definitiv în luna iulie, astfel încât lucrările să poată continua la pasajul peste calea ferată Bucureşti-Constanţa. „Rata de progres a lucrărilor a fost de 44%, faţă de evoluţia de doar 21 de procente, calculate de la semnarea contractului, în luna februarie a anului 2016”, mai arată CNAIR.
În acest an s-a acordat o atenţie importantă inclusiv reabilitării, consolidării şi modernizării drumurilor naţionale, variantelor ocolitoare şi podurilor. „Ca urmare a acestor investiţii, pe 212 km de drum naţional se circulă începând din acest an în condiţii sporite de siguranţă şi de confort”, arată administratorul reţelei rutiere.
Printre cei 190 km de drum naţional reabilitaţi se numără DN 66 (între Rovinari şi Petroşani), care de anul acesta oferă o legătură rutieră mult mai sigură între Oltenia şi Transilvania, prin Defileul Jiului.
După o lungă perioadă de stagnare, care „a stârnit nemulţumiri justificate în rândurile cetăţenilor”, a fost urgentată şi încheiată anul acesta reabilitarea DN76 (între Şoimuş şi Brad).
Deschiderea ciotului de autostradă Ploieşti–Bucureşti are o întârziere de 6 ani. El a fost promis de actuala guvernare de două ori. Drumul dintre Şoimuş şi Brad este atât: praf.

Reabilitare în gol
“Sunt de asemenea în derulare o serie de proiecte de drumuri naţionale, cu o lungime însumată de peste 480 km, a căror reabilitare „a cunoscut un progres important în anul 2017”. Astfel, potrivit CNAIR, anul acesta au înregistrat stadii de execuţie a lucrărilor de reabilitare de peste 92%, respectiv 98%, cele două secţiuni ale DN 56 Craiova-Calafat, cu o lungime de aproximativ 84 de kilometri.
Şi lucrările de reabilitare a trei secţiuni din DN 76, Deva-Oradea, cu o lungime de peste 184 de kilometri, au ajuns anul acesta la progrese cuprinse între 81% şi 98%, ceea ce face posibil ca pe aceste sectoare să se poată circula în condiţii net superioare, începând de anul viitor. A fost reluată sau continuată inclusiv construcţia celor 9 variante ocolitoare noi, după ce au fost soluţionate o serie de probleme care blocau proiectele. „Cu o lungime însumată de peste 100 km, sunt în fază de execuţie a lucrărilor variantele ocolitoare ale localităţilor Caracal, Carei, Braşov, Săcuieni, Tecuci, Târgu Jiu, Bacău, Mihăileşti şi Târgu Mureş. Progresul fizic al lucrărilor la aceste proiecte este cuprins la ora actuală între 19% (Varianta de Ocolire a localităţii Mihăileşti) şi 99% (Varianta de Ocolire a Municipiului Braşov, tronsonul 2)”, arată CNAIR.
Suprafaţa totală a gropilor existente pe şoselele României însumează mai mult de 80 de kilometri pătraţi, arată o statistică a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a anunţat demararea lucrărilor de reabilitare şi „punere în ordine” a drumurilor.

 

 

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping