130.000 de companii vor fi pe cont propriu de la 1 iunie: câte vor scpăa de faliment?

"În faţa furtunii economice de proporţii care se proliferează la orizont, România se află precum un avion cu rezervorul gol, pregătit pentru o aterizare forţată. Vor supravieţui pasagerii (românii şi firmele) manevrelor făcute de un echipaj a cărui principală preocupare a fost până acum să acorde primul ajutor şi prea puţin să rezolve problemele tehnice ale aeronavei (economia românească)? Deşi echipajul de la Palatul Victoria promite că va scoate România din furtuna economică, realitatea este că niciunul dintre piloţi nu are experienţa unei asemenea misiuni", spun analiştii.

Descrierea inedită a situaţiei în care se află România în această perioadă aparţine analiştilor de la compania de consultanţă Frames care au încercat să pună în oglindă datele economice din prezent cu cele care au dus la aterizarea forţată din 2009, când am evitat o adevărată catastrofă doar urmare a intervenţiei "operatorilor de zbor" (FMI/Comisia Europeană/Banca Mondială).

"Radarele economice ale Comisiei Europene şi FMI indică faptul că România survolează o atmosferă tot mai încărcată. Dinspre Vest se acumulează norii unei crize economice de proporţii, o depresiune economică care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini, se va întinde pe următorii 10 ani. Nici în ţară, atmosfera economică nu este tocmai senină, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive promovate de autorităţi", afirmă analiştii.

În primul rând, spun analiştii de la Frames, "aeronava românească" are prea puţin "kerosen" (bani), care să-i permită să survoleze criza în condiţii sigure.

"Situaţia bugetară este extrem de gravă, cu un deficit care creşte de la o oră la alta şi care poate fi acoperit doar în parte din împrumuturile pe bandă rulantă lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Să nu uităm faptul că România a reuşit performanţa, unică la nivelul UE, ca toţi banii din taxe şi impozite adunaţi într-o lună să îi folosească pentru plata salariilor şi pensiilor", arată analiza Frames.

Şansele de redresare stau în în principal în fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la 2-3 miliarde de euro. De asigurarea acestor bani depinde, de altfel, şi lansarea mult-aşteptatului program de redresare promovat de autorităţi.

Chiar şi cu ajutorul statului, situaţia din economia reală se anunţă a fi una plină de provocări.

Potrivit analiştilor de la Frames, de la 1 iunie, odată cu încetarea şomajului tehnic asigurat de stat şi redeschiderea majorităţii sectoarelor economice, sunt cel puţin 130.000 de companii care îşi vor pune problema dacă vor relua activitatea şi ce vor face cu angajaţii plătiţi până acum de stat.

"Vorbim de aproape o treime dintre companiile din România, care angajează peste 850.000 de oameni, care se aflau încă dinainte de criza COVID în zona de risc. Înregistrau pierderi, iar şansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. În aceste două luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost ţinute în viaţă doar pentru a încasa şomajul tehnic de la stat", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

După 1 iunie, patronii vor trebui să decidă dacă reiau activitatea, asumându-şi plata salariilor, sau opresc activitatea temporar sau definitiv, cu consecinţe în cascadă pe lanţurile economice. Decizia va fi influenţată şi de măsurile de sprijin pe care Guvernul Orban le promite pentru firmele care angajează şomeri.

"Perspectivele arată că, dintre aceste companii aflate în zona de risc, multe vor intra, cel mai probabil, în insolvenţă sau vor apela la concordatul preventiv, neavând capacitatea economico-financiară şi know-how-ul necesar pentru a face faţă provocărilor generate de scăderea consumului, principalul motor al economiei", a mai declarat Negrescu.