Exclusivitate. ABERAȚIE ÎN TRANSPORTURI: JUMĂTATE DE MILIARD DE EURO PENTRU UN DRUM CARE VA CONCURA ȘOSEAUA DE CENTURĂ A BUCUREȘTIULUI ^Recomandat

Un proiect care a mai fost în atenția Ministerului Transporturilor, în urmă cu zece ani, numit Autostrada de Centură Sud București, a fost scos la licitație și va costa 580 milioane de euro. Autostrada de Centură Sud București va fi paralelă cu porțiunea sudică din Șoseaua de Centură a capitalei care, de asemenea, nu este finalizată, deși lucrările au început în 2012. Astfel, urmează să plătim, în același timp, atât pentru Șoseaua de Centură care se dorește modernizată la patru benzi, dar și pentru o autostradă care va înconjura Bucureștiul. Deși de ambele proiecte se vorbește de un deceniu, ele există doar pe hârtie (lucrările de modernizare în partea de sud a centurii nu au demarat). Pare că suntem, într-un film horror, pe banii noștri, ai plătorilor de taxe și impozite.

Nordul bate Sudul
Povestea ideii Ministerului Transportului de a înlocui neputința de a moderniza actuala șosea de centură cu ambiția de a mai construi o autostradă care să i se suprapună este uluitoare.
Ca să înțeleagă toată lumea cum stă treaba cu Centura Capitalei, în primul rând, ea nu există la standardele impuse de numele pe care îl poartă. Centura Bucureștiului are o lungime de 72 de kilometri și este împărțită în zona de nord și zona de sud în funcție de poziționarea față de autostrada A1 (spre Pitești) și autostrada A2 spre Constanța.
Lucrările de lărgire a Șoselei de Centură Nord este într-un stadiu mai avansată, pe 20 de kilometri circulându-se pe două benzi (între localitățile Mogoșoaia și Voluntari). Problema o reprezintă porțiunea Mogoșoaia-Chitila-Autostrada București-Pitești, care are o lungime de aproximativ 10 kilometri și unde lucrările trebuiau finalizate de peste un an. Dacă acestea s-ar finaliza, am avea Șoseaua de Centură pe patru benzi de la Voluntari prin autostrada A3 (spre Ploiești) până la A1. Cum românul e de regulă răbdător, să presupunem că lucrările se vor finaliza totuși anul viitor.

Schimbarea guvernului, bucuria nebunilor
Problema mare a Centurii Bucureștiului este în partea ei sudică, care pleacă de la Autostrada A2 și trece prin Măgurele, Popești Leordeni, Jilava, Bragadiru, Domnești și ajunge la autostrada A1. În luna noiembrie a anului trecut, pe când la butoane se afla guvernul technocrat, eram informați că cea mai mare parte din această Centură Sud, unde nu există niciun kilometru modernizat, va fi licitată în 2017. Era vorba de porțiunea de 22 de kilometri dintre autostrada A1 și ieșirea spre Giurgiu de la Jilava. “Lucrările vor porni cel mai repede în octombrie 2017, iar lucrarea, în cel mai bun caz, ar fi gata în aprilie 2019. Între ieşirea spre Giurgiu (DN5) şi A2, Compania de Drumuri aşteaptă soluţia de la Banca Europeană de Investiţii, eram informați anul trecut de șefii CNAIR.

Întârzieri de trei ani
Promisiunile legate de centura sud a Bucureștiului sunt, însă, extrem de vechi.
Din documentele consultate de Revista TIR reiese că Centura de sud a Bucureștiului a fost împărțită în trei tronsoane. Primii zece kilometri dinspre Constanța au fost câștigați de Asocierea SC Delta ACM 93 SRL-SC Tehnologica Radion SRL-SC SIRD SRL-SC Pro și avea o nimica toată de problemă: un pod, două noduri rutiere și două pasaje. Valoarea contractului era de 139 milioane de lei, iar lărgirea la patru benzi trebuia finalizată în doi ani. Constructorii de mai sus nu au reușit să asfalteze nici măcar cinci kilometri pe an de șosea de centură. Termenul de finalizare a acestui tronson din Centura Sud a Capitalei era 11 aprilie 2014. Eșec total. Tehnologica Radion a intrat în insolvență, iar contractul a fost denunțat.
Secțiunea de autostradă de la kilometrul 33 la kilometrul 43 a Șoselei de Centură Sud, deși nu are decât zece kilometri, înregistrează o întârziere de trei ani. Mai corect, ar fi să spunem că trebuia terminată în aprilie 2014, dar nu s-a lucrat aproape nimic. Asocierea care a câștigat proiectul de 149 milioane de lei era formată din asocierea Euroconstruct Trading 98 SRL-Romstrade SRL, care nu a putut lărgi la patru benzi cinci kilometri pe an, plus un pod și trei pasaje denivelate. O rușine. Dan Besciu, patronul Euroconstruct a fost arestat în 2015. Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dan Besciu, alături de alte persoane, acționari și administratori la diferite firme, „au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, ce a avut drept scop obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră“.

Hop și Neaga cu promisiunile mincinoase
Ultimul tronson din Șoseaua de Centură Sud a Bucureștiului măsoară 12 kilometri și a fost acaparat, pentru suma de 135 milioane lei, de asocierea Straco Grup SRL-SCT București SA-SC Genesis International SA-OJSC Mostobud-OJSC Altcom. Contractul a fost anulat în 2014 din lipsa alocărilor bugetare.
Haios este faptul că unul dintre groparii drumurilor din România, fostul șef CNADNR-ist Narcis Neaga spunea în 2015 că “lărgirea la patru benzi a Centurii de Sud a Bucureştiului este foarte importantă pentru asigurarea accesibilităţii traficului din DN 4, DN 5, DN 6 şi drumurile judeţene care converg către A1 şi A2. În acest sens, în noul Studiu de Fezabilitate sunt prevăzute atât patru benzi, cât şi separatoare de sens pe toată lungimea şi mai ales denivelarea şi sistematizarea prin soluţii moderne a tuturor intersecţiilor cu drumurile principale. Practic, pe Centura de Sud, toate relaţiile stânga se vor realiza prin viraj dreapta denivelat sau în sens giratoriu. Aceste soluţii, discutate şi dezbătute atât cu specialişti, cât şi cu societatea civilă, propuse de către proiectanţi, vor determina creşterea fluenţei traficului şi a siguranţei circulaţiei, reducând substanţial timpii de parcurs. Lucrările vor începe în 2016”.
Neaga este astăzi consilierul ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc. Bineînțeles că anul trecut nu a început nicio lucrarea pe Centura de Sud a Capitalei, din lucrările care trebuiau terminate, de fapt, în 2014, potrivit licitațiilor care au avut loc în 2012 și primului Studiu de Fezabilitate din 2007…
Pe scurt: pe Centura de Sud a Capitalei nu se lucrează, drumul arată ca după bombardamente, este plin de gropi, denivelări, linii CFR dezafectate, iar, dacă ești norocos, străbați porțiunea în mai multe ore. Pentru că, am uitat să vă spun, nu există pasaje, iar camioanele care se află pe așa-zisa Șosea de Centură trebuie să dea prioritate bucureștenilor care s-au mutat în localitățile de la periferie.

Nu vă încurcați în proiecte
Vă rugăm să ne scuzați pentru această lungă actualizare a infrastructurii rutiere a Capitalei. Acum vestea bombă de la Ministerul Transporturilor: problema Șoselei de Centură a Capitalei s-a rezolvat. Pe hârtie! În realitate, ea a fost îngropată pentru mai mulți ani, după ce Ministerul Transporturilor a decis ca, în paralel cu nemodernizata Șosea Sud a Bucureștiului să se construiască Autostrada de Sud a Capitalei.
Altfel zis: deși Ministerul Transporturilor și Compania de Drumuri nu au reușit, în trei decenii, să modernizeze o amărâtă de șosea căreia trebuia doar să îi mai adauge o bandă pe sens, acum se înhamă să contruiască, de la zero, Autostrada de Sud a Bucureștiului, care va merge în paralel.
Anunțul sec sună așa: “CNAIR SA a transmis astăzi spre SEAP anunțul de participare pentru procedura de achiziție publică destinată proiectării și execuției sectorului de Sud al noii Centuri a Bucureștiului, care va face legătura între A1 și A2. Acest nou segment de Centură va fi construit la profil de autostradă și va avea o lungime de 52 de km. În valoare de aproximativ 580 de milioane de euro, acest proiect va permite descongestionarea circulației în zona de Sud a Bucureștiului și va asigura traficul rutier de tranzit. Proiectarea acestui segment de autostradă ar urma să dureze 12 luni, iar execuția 30 de luni, după atribuirea contractului. Termenul limită pentru depunerea ofertelor va fi de aproximativ trei luni. Informații suplimentare: Proiectul postat astăzi în SEAP face parte din Noul Inel de Centură a Capitalei (Ringul 0) și va fi similar proiectelor destinate fluidizarii circulației în zona metropolelor europene. Acest proiect, diferit de Centura existentă a Capitalei, face parte din Master Planul General de Transport și urmează să fie finanțat prin POIM 2014-2020”.
Recitiți ultimul paragraf ca să nu fie dubiu: Autostrada de Sud a Bucureștiului nu se va face pe locul Centurii de sud a Bucureștiului (nemodernizată), ci în paralel cu aceasta. Altfel zis, de ce să aruncăm bani într-un sac fără fund, când o putem face în doi saci fără fund?!
În cazul cel mai fericit în care un contract ar fi atribuit și semnat anul acesta, după eventualele contestații, până la jumătatea lui 2018, ca întreg proiectul ar putea fi finalizat după 2022, poate chiar 2023. Asta în ipoteza fericită în care derularea proiectului ar decurge fără probleme, întârzieri sau tergiversări.

Proiectul Autostrăzii este o ciorbă reîncălzită, veche de 10 ani
Această Autostradă sud de Centură a Capitalei –care, repetăm, nu trebuie confundată cu Șoseaua de Centură a Capitalei- nu a apărut din neant. Autostrada Centura București este o autostradă planificată ca centură a Bucureștiului, capitala României. Ar urma să aibă o lungime totală de 100 kilometri și se va conecta cu autostrăzile deja existente: A1, A2 și A3. La nivel european, importanța autostrăzii este dată de relația cu coridoarele pan-europene IV și IX, segmentul ei de nord făcând legătura între autostrăzile A1, A2 (coridorul IV) și A3 (coridorul IX). Asta pe hârtie. Săpând în documentele CNADNR, am aflat informații bombă.
În 2006, Consultantul Louis Berger SAS-Louis Berger Grup-Credinvest International Corporate Finance Ltd-Ţuca Zbârcea şi Asociaţii a evaluat valoarea proiectului Autostrăzii Centura Sud la 902 milioane de euro și urma să aibă 48 de kilometri. (Foarte interesant este că acum autoritățile vor să o construiască la jumătate de preț. De unde tragem concluzia că, acum un deceniu, se pregătea o mega țeapă prin construirea unei autostrăzi pentru 20 de milioane de euro pe kilometru). Studiul de Fezabilitate a fost elaborat de IPTANA în anul 2007 şi au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici, prin HG, în martie 2008. Consultantul tehnic, juridic şi financiar urma să elaboreze "Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare" în aprilie 2009. În funcţie de rezultatele acestui studiu, urmau să se deruleze procedurile privind modalitatea de achiziţie publică: concesiune sau licitaţie deschisă, se arăta într-un document al CNADNR (azi CNAIR).
Data estimată de începere a lucrărilor era 2010. Tronsonul de autostradă urma să fie operat şi întreţinut de către viitorul concesionar. Perioada de garanţie ar fi fost inclusă în durata viitorului contract de concesiune, iar data de finalizare era 36 de luni de la data ordinului de începere. Autostrada de Centură București urma să aibă 36 de poduri și 4 noduri de trafic și trebuia să fie operațională în 2013. Evident că nu s-a mișcat un deget pentru acest proiect.

Exproprieri pe apa sâmbetei
Foarte important de precizat. Pe Șoseaua de Centură, pe care nu au fost făcute lucrări de modernizare, s-au făcut deja exproprieri. Din documentele consultate de revista TIR reiese că, la 2 iunie 2016, spre exemplu, Directorul General al CNADNR, Cătălin Homor, semna declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în amplasamentul lucrării de utilitate publică numită Modernizarea Centurii Rutiere a Municipiului București între A1 și DN7 și DN2 și A2. Ca să nu fie nicio umbră de îndoială, sunt precizate și localități de pe raza cărora se vor face exproprieri: Pantelimon, Cernica, Glina din județele Ilfov și sectorul 1, localități tangențiale și cu Autostrada Sud a Bucureștiului. După cum se poate vedea din documentul pe care îl anexăm în revistă, exproprierile din zona de interes a Centurii Sud a Capitalei sunt în plină desfășurare, fiind vizate 74 de persoane din Pantelimon, 18 din Cernica și 14 din Glina.
Un alt exemplu: proiectul de realizare a pasajului suprateran de pe Centura București-Domnești, din sudul Capitalei, va genera costuri substanțiale pentru exproprierea persoanelor fizice și juridice din zonă. 107 imobile aflate în proprietate privată în sectorul 6 și în localitățile Domnești, Clinceni și Bragadiru vor fi afectate de lucrările pentru pasaj, suprafața totală afectată fiind de aproximativ 4,5 hectare, după cum informează Guvernul României.
Executivul a aprobat în ședința de guvern din 31 mai suma de 23 de milioane lei pentru plata despăgubirilor, valoarea fiind rezultată în urma unor expertize. Banii vor intra în bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din cadrul Ministerului Transporturilor, urmând ca reprezentanții companiei să se ocupe de procedurile de expropriere și plata despăgubirilor.
Desigur, vor urma inutile exproprieri pentru Autostrada de centură Sud.

Edilul Bucureștiului continuă lupta pentru Centură
Gabriela Firea, primarul Capitalei, își continuă asaltul pentru a primi Centura Capitalei în administrare, după a fost refuzată de fostul premier Gridneanu.
În cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul Cuc, premierul a fost întrebat dacă metroul și centura Capitalei vor trece în administrarea Primăriei Generale, în condițiile în care mai sunt ani mulți de lucru la cele două mari proiecte de infrastructură.
"Se va lucra cu vizite periodice între Capitală și minister -ori la minister, ori la primărie. Fiindcă doamna primar general are dreptate când spune totuși că Bucureștiul este Capitala, este cel mai mare oraș al țării, cei mai mulți oameni care au așteptări aici, este motorul economic al României. Stabilim un cadru instituțional, fiindcă nu putem să stabilim noi doi (Tudose și Cuc, n.red.) acum cu metroul. Specialiștii vor găsi soluții pe baza acordului și a principiului de colaborare dintre cei doi actori - Primărie și Minister. Valabil și la centura Capitalei", a răspuns Tudose. Acesta i-a cerut ministrului "un sistem de verificare, de vizite inopinante pe șantier", dar și anuntarea celor care "nu fac treabă" și sancțiuni administrative sau contractuale "acolo unde se poate".

Vă mai căutăm noi
Referitor la centura Capitalei, Tudose a spus: "Centura este mai complicat și am picat de acord că vom face o analiză. Cei de la Transporturi și specialiștii de la Capitală vor face o analiză să vedem cum va fi mai bine, că nu e important cine o are (în administrare, n.red.), important este să o avem cu toții, să fie bine", a declarat premierul, după o întâlnire cu edilul general și cu cei șase primari de sector.
Cel mai bine, primarul Firea ar putea rămâne la inițiativele exprimate la finalul conferinței de presă: "Concret, am discutat de exemplu despre faptul că, în perioada următoare, potrivit prevederilor legale, Ministerul Transporturilor să înceapă deja procedurile pentru a demara lucrările, astfel încât să existe acces pe centură şi către Berceni şi Popeşti, aşa cum s-a început deja către Domneşti", a precizat edilul.