EXCLUSIV PRINT. Jumătate din drumuri, bune de casat Recomandat

EXCLUSIV PRINT. Jumătate din drumuri, bune de casat

Două rapoarte oficiale, consultate de revista TIR, confirmă aceeași realitate: drumurile sunt foarte proaste în România, iar asta se repercutează în încasările la buget.

Dezvoltarea turismului este condiționată de o infrastructură excelentă. Cum România nu beneficiază de așa ceva, până și proprii cetățeni s-au reorientat spre Turcia, Grecia sau chiar Bulgaria.

Cum ne-am stricat după Revoluție
Curtea de Conturi a României a publicat “Sinteza Raportului de audit al performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorității Naționale pentru Turism pentru dezvoltarea și promovarea turistică a României pentru perioada 2013-2015”.
Capitolul doi se referă la “Analiza situației actuale a turismului românesc”, care este zugrăvită în culori extrem de sumbre: “Anterior anului 1989, România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru piaţa est-europeană, fiind promovate cu precădere: produse turistice de litoral şi balneare, programe şi circuite culturale, precum şi mănăstirile din nordul Moldovei şi din Bucovina. În timp, oferta turistică românească a încetat să evolueze, devenind astfel neatractivă și necompetitivă pe piaţa internaţională. În cazul turismului, poate mai mult decât în alte cazuri, consumatorii sunt înconjuraţi de un număr nelimitat de opţiuni, prin urmare, prestatorii de servicii se confruntă cu o luptă acerbă pentru satisfacerea nevoilor clienţilor lor tot mai exigenţi, care pot foarte uşor să opteze pentru alţi prestatori dacă sunt nemulţumiţi de o experienţă trăită. Este o certitudine faptul că (,) criza economică globală a afectat şi activitatea turistică din România, fiind până la un punct responsabilă de scăderea semnificativă a gradului de ocupare la nivelul tuturor regiunilor”. Ați putea crede că ați greșit publicația și că urmărim să vă trimitem la munte și la mare. Dar nu e așa. Următorul pasaj după această grozăvie descrisă mai sus se referă la cauzele care au determinat-o. Poate părea surprinzător dar cea mai importantă cauză ce pune pe fugă turiștii nu este „gradul de pregătire a personalului din sector”, „lipsa de interes a deţinătorilor de structuri de primire turistică” sau „concurenţa internaţională semnificativă” (acestea sunt cauzele doi, trei și patru).

Drumurile groazei la munte și la mare
„Principalele cauze pentru care o destinaţie relativ ieftină ca România nu reuşeşte să atragă turiştii şi să îi menţină într-un mod care să asigure performanţe vizibile şi apreciabile ale sectorului rezidă din următoarele aspecte: calitatea infrastructurii. O parte importantă a patrimoniului natural şi cultural al României se află în cadrul unor destinaţii situate la o distanţă mare faţă de porţile de intrare în ţară (aeriene, rutiere), însă acest patrimoniu nu este sprijinit de o infrastructură capabilă să asigure valorificarea sa corespunzătoare. Este de neconceput că se poate realiza performanţă într-un domeniu precum turismul în condiţiile în care, parcurgerea unei distanţe de 165 km (Bucureşti-Râşnov) se realizează în aproximativ 5 ore”, este verdictul crunt al „Raportului de audit al performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorității Naționale pentru Turism pentru dezvoltarea și promovarea turistică a României pentru perioada 2013-2015,” realizat de Curtea de Conturi a României.
Cum se traduce această spaimă a turiștilor de a ajunge la destinație pe drumurile și autostrăzile (lipsă) românești? “Din dinamica vacanțelor interne comparativ cu alte state din regiune, s-a constatat faptul că turismul în România nu a atins un grad de dezvoltare adecvat, România situându-se pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de călătorii/cap de locuitor după Polonia, Cehia sau Ungaria. În concluzie, fără implicarea tuturor factorilor decidenţi, atât din domeniul turismului, cât şi din sectoarele adiacente, precum transporturile, care participă în mod indirect la dezvoltarea acestui sector, şi fără stabilirea unor strategii şi politici comune între aceste sectoare, nu se poate realiza performanţă în sectorul turismului”, se arată în Curții de Conturi.

Șosele prin programul Rabla
Dar poate oamenii din turism sunt incapabili ori răutăcioși și vor să mute responsabilitatea în curtea Ministerului Transporturilor. Arbitrajul este asigurat de o instanță echidistantă, care jonglează cu cifre seci. Institutul Național de Statistică a publicat, la începutul lunii mai, o analiză a stării drumurilor din România din care aflăm că jumătate dintre ele ar trebui date la casat.
„În ceea ce privește starea tehnică a drumurilor publice, 41,7% din lungimea drumurilor modernizate și 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită”, spune stupefiant INS. Din totalul drumurilor naționale, 35,2% (6.200 kilometri) erau drumuri europene, 4,2% (747 kilometri) autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 1,6% (280 kilometri) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 kilometri) drumuri cu 4 benzi și 0,1% (22 kilometri) drumuri cu 6 benzi. În rest, ne înghesuim pe drumuri cu o singură bandă pe sens.
Drumurile județene erau în proporție de 38,6% drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și 42,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
La sfârșitul anului trecut, drumurile publice totalizau 86.080 kilometri, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naționale, 35.361 kilometri (41,1%) drumuri județene și 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura rețelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 kilometri (39,4%) drumuri modernizate (în proporție de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 21.068 kilometri (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și 31.084 kilometri (36,1%) drumuri pietruite și de pământ", potrivit INS.
Petre ARDELEAN


Ministerul Transporturilor a expropriat stațiunile de cercetare agricole
Uneori drumurile strică alte afaceri. Exact, drumurile acelea puține și proaste ale României! Așa arată un alt raport de audit al Curții de Conturi numit: „Performanța activității de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniile agriculturii în perioada 2009-2016”. Acesta spune nici mai mult nici mai puțin că, în urma unor exproprieri, bazele de cercetare au pierdut foarte mult teren, aspect care le periclitează existența.
“În această ultimă perioadă, prin ordonanțe ale Guvernului și legi au fost transmise aceste suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea ASAS și a unităților subordonate în administrarea altor entități centrale și/sau în domeniul public al administrației publice locale, schimbându-se astfel destinația terenurilor de la cercetare-dezvoltare agricolă la alte obiective cum ar fi infrastructura de transport rutieră și aeriană, obiective edilitare și sociale și fără a se reglementa reîntregirea acestor suprafețe de teren declarate indispensabile cercetării prin Legea nr. 45/2009.
Ca urmare, în perioada 2002-2008, dinaintea adoptării Legii nr.45/2009, suprafețele de teren ale ASAS și ale unităților subordonate destinate activității de cercetare agricolă au suferit diminuări dramatice ca urmare a unor decizii din afara ASAS (hotărâri și ordonanțe ale Guvernului, legi, reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoane fizice și persoane juridice).”

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.