Exclusiv print. CUM COSMETIZEAZĂ CNAIR EȘECUL ÎN MATERIE DE DRUMURI PE ANUL 2017 ^Recomandat

Mașina de propagandă a autorităților din domeniul infrastructurii rutiere încearrcă să acopere, prin toate mijloacele, eșecul în materie de autostrăzi: 15 kilometri dați spre folosință din 98 promiși de fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, în luna ianuarie 2017. Eșecul (nerecunoscut de autorități) se încearcă a fi mascat prin mai multe metode.

Propaganda pe înțelesul tuturor
Prima clasică este aceea de a invoca “foarte greaua moștenire”. De aceea, într-un comunicat al CNAIR, la care vom face referire pe larg în ceea ce urmează, s-a invocat necesitatea deblocării unor proiecte de infrastructură, care ar fi dus la întârzieri în ceea ce privește inaugurarea autostrăzilor. Ceea ce uită să menționeze comunicatul Companiei de Autostrăzi este că “greau moștenire” este moștenită "din familie". Din 2012, cu întrerupere de un singur an, ministrul Transporturilor și șeful CNAIR au fost dați de PSD.
A doua metodă de cosmetizare a realității o reprezintă aruncatul cu fumigene. Revista TIR a scris, anul trecut, despre zecile de proiecte scoase la licitație de CNAIR cu o frenezie nebună, deși ele nu au finanțare. În loc să se concentreze pe câteva proiecte vitale –Autostrada Pitești-Sibiu, cap de listă urmată de Șoseaua de centură a Capitalei–, CNAIR preferă să ne umple de comunicate în care anunță deschiderea, nu de șantiere, ci de licitații (durata până la începerea lucrărilor este de minimum doi ani, a se vedea exemplul pasajului Domnești).
A treia metodă de mascare a realității folosită de CNAIR pentru a ascunde eșecul este invocarea, la nesfârșit, a ideii că “vinovații sunt alții”. De exemplu, constructorii care nu s-au mișcat cum trebuie. Compania uită să spună că, așa cum am demonstrat în ediția trecută a revistei, cu documente, pe majoritatea covârșitoare a șantierelor, procentul de execuție a lucrărilor îl depășește pe cel al plăților efectuate. Această tactică este asezonată cu noile promisiuni de început de an. Dacă pe anul 2017 au promis 98 de kilometri de autostradă, fostul ministru de la Transporturi, Felix Stroe, a anunțat, pentru 2018, 158 kilometri de autostradă.

Actele la control, CNAIR
Și cum nouă ne place să lucrăm cu "materialul clientului", să purcedem la auto-analiza pe care CNAIR și-a făcut-o la final de 2017 și care a fost trimisă către mass-media sub titlul triumfalist al unui comunicat de presă: “CNAIR-sute de km de drum național reabilitați, poduri consolidate și zeci de proiecte deblocate în anul 2017”.
“În luna martie 2017, CNAIR SA a recepţionat primii 15,4 km (și ultimii, n.red.) de autostradă din acest an, pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva. Pe trei dintre secțiuni (A, B, C) şi la Nodul Margina, a fost deschisă circulaţia, doar după ce CNAIR SA a efectuat expertize tehnice privind calitatea lucrărilor executate, iar constructorului (Asocierea Salini Impregilo SpA-S.E.C.O.L. SpA), i s-a cerut să ofere o garanție suplimentară de patru ani, pentru anumite lucrări.
Din decembrie 2015, aceasta a fost practic prima inaugurare a unui nou segment de autostradă și a făcut ca numărul de km de șosea de mare viteză pe care se circulă acum în România să ajungă la 748. În luna noiembrie a acestui an au fost recepționați încă 8,7 km de autostradă, pentru sectorul Gilău–Nădășelu. Acest sector va fi însă deschis circulației doar anul viitor, după finalizarea lucrărilor începute tot în 2017 la podul care va traversa Someșul Mic, în continuarea A3, spre Câmpia Turzii.
Lucrările la acest pod stagnau încă de la rezilierea contractului cu compania americană Bechtel, pe Autostrada Transilvania. Prin noua strategie de abordare a proiectelor, adoptată în 2017, CNAIR SA a reușit să deblocheze documentația și să semneze în luna octombrie anul acesta contractul, cu un antreprenor care a reluat lucrările. Se estimează astfel că acest obiectiv va fi deschis circulației în luna august a anului viitor”, spune comunicatul CNAIR.
După cum am văzut, mândria CNAIR pe anul 2017 este lotul 2 Lugoj-Deva, care se termină în câmp (în partea dinspre Deva). Deschiderea acestui lot ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu opt luni înainte de aprilie 2017, însă pe parcurs au apărut numeroase probleme. Deși lucrările nu sunt finalizate în proporție de sută la sută, o echipă a CNAIR a decis să recepționeze, totuși, lucrarea. La fel s-a întâmplat, în 2014, cu o porțiune din Autostrada Deva-Sibiu, care s-a prăbușit un an mai târziu. Lotul 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva nu este deschis în întregime, el având o lungime totală de 28 de kilometri. În acest moment, circulaţia se desfăşoară pe aproximativ 15 kilometri, între nodurile Traian Vuia şi Margina. Pe restul lotului vor trebui realizate două tuneluri, care nu au, în acest moment, constructor.
Concluzie: CNAIR se laudă cu un ciot de autostradă.
Cât privește faptul că „în luna noiembrie a acestui an au fost recepționați încă 8,7 km de autostradă”, rămâne fix cum a scris Compania în comunicat–proiectul e gata, arată minunat, dar circulația lipsește cu desăvârșire.

Sebeș-Turda, nu promite dacă nu te ține
“În ceea ce privește lucrările la proiectele de autostrăzi aflate în execuție, s-a obținut anul acesta un important progres pe majoritatea șantierelor. Aceasta și datorită strategiei CNAIR SA, care începând din acest an a decis să urmărească atent și permanent evoluția lucrărilor pe șantiere.
Deși este mai puțin vizibilă pentru opinia publică, evoluția lucrărilor se transpune practic tot în km de autostradă construiți. O mare parte din lucrările începute cu ani în urmă au avut în 2017 cel mai mare progres.
Astfel, o analiză comparativă între stadiul fizic al lucrărilor la începutul anului și cel înregistrat la ora actuală arată o evoluție semnificativă.
Dintre toate proiectele de autostrăzi aflate în construcție în acest moment, cel mai avansat este lotul 3 al autostrăzii Sebeș-Turda, care la ora actuală este aproape finalizat. Pornite de la un stadiu de 65%, la începutul anului, lucrările au evoluat anul acesta cu 35%. Circulația pe acest lot ar fi putut fi deja deschisă dacă Antreprenorul ar fi executat toate lucrările așa cum prevedea proiectul. Însă CNAIR SA a fost nevoită să amâne pentru luna ianuarie 2018 recepția la finalizarea lucrărilor pe acest lot, după ce comisia de pre-recepție a constatat la fața locului că există o serie de lucrări nefinalizate sau care nu au respectat proiectul tehnic.
Din păcate, aceste probleme au făcut practic imposibilă recepția finală a lotului de 12,45 km, potrivit actualei legislații în domeniu.
Lotul 4 al aceleiași autostrăzi a pornit de la un stadiu fizic al lucrărilor de 60%, în luna ianuarie, și a ajuns acum la 95%, înregistrând anul acesta un progres de 35%. Inclusiv acest sector de autostradă urmează să fie recepționat anul viitor, după finalizarea tuturor lucrărilor.
O evoluție semnificativă (32%) s-a înregistrat anul acesta și pe lotul 2 al autostrăzii Sebeș-Turda, unde stadiul lucrărilor a ajuns la 48%, față de 16%, în ianuarie 2017. Se preconizează că și acest lot va putea fi deschis circulației anul viitor (2018, n.red.).
Pe aceste loturi de autostradă contractele au fost semnate în anul 2014, iar evoluția medie anuală a lucrărilor a fost cuprinsă, până la începutul anului 2017, între 16% și 22%”, anunță triumfalist CNAIR.
Să ne aducem aminte ce spunea Răzvan Cuc prin martie despre autostrada Sebeș-Turda. ”Până la sfârşitul anului 2017… urmează să deschidem loturile III şi IV Sebeş-Turda, loturile III şi IV Lugoj-Deva şi intrarea în Bucureşti pe cei trei kilometri. Am discutat cu constructorii şi fiecare şi-a asumat termenele, dar vreau să văd că se respectă şi din punct de vedere al calităţii”, a spus ministrul Răzvan Cuc. Praf în ochi. Niciunul din aceste proiecte nu s-a finalizat. Potrivit unor documente interne ale CNAIR publicate în noiembrie, Compania de Drumuri știa foarte bine că aceste tronsoane nu vor fi finalizate în acest an. Pentru lotul 4 Sebeș-Turda, CNAIR menționează, într-un document intern, ca dată pentru finalizarea lucrărilor luna mai 2018. Lotul 3 nu are termen de deschidere, dar lucrările sunt avansate.
Compania de Drumuri și Ministerul Transporturilor trebuie să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că fiecare minut, oră, zi de întârziere în deschiderea unei autostrăzi costă companiile de transport bani.

Ne vedem la anul și la mulți ani
“Lucrările la lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva au evoluat cu 25% anul acesta, pornind de la 48% în luna ianuarie și ajungând la un progres fizic de 73% la ora actuală. Acest lot ar fi putut fi mult mai avansat, dacă în anii anteriori ar fi fost soluționată problema peșterii cu lilieci de la Șoimuș, care a ținut practic în loc antreprenorul o lungă perioadă de timp. Tot prin schimbarea modului de abordare a problemelor, CNAIR SA a reușit în 2017 să obțină relocarea liliecilor din peștera respectivă și astfel în luna septembrie să poată acorda constructorului permisiunea legală de a relua lucrările în zonă. Contractul pentru acest proiect a fost semnat în anul 2013, iar evoluția medie anuală a lucrărilor, până în luna ianuarie 2017, a fost de 12%”, pomenește CNAIR în bilanțul său.
Adevărul este că acest tronson unde CNAIR arată că se lucrează la foc automat trebuia deschis în 2017, după cum s-a promis în primăvara anului trecut. Altfel zis, curat eșec pentru CNAIR. Și aceeași premeditare –potrivit unor analize ale CNAIR, Compania de Drumuri a trecut drept perioadă pentru deschiderea autostrăzii trimestrul II din 2018 (și nu 2017 cum se lăuda Răzvan Cuc). Aceleași documente mai arată și că lucrările sunt realizate doar în proporție de 67%, iar stadiul plăților este mult mai redus, de 43%. Pe acest tronson, lucrările la autostradă au fost întârziate doi ani din cauza unor stâlpi de curent.

Să ne lăudăm cu autostrăzile din 2019
“În ceea ce privește autostrada Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea, lucrările pe sectorul Ogra-Iernut au evoluat de la 0% la începutul anului, până la 36% în acest moment. Contractul a fost semnat în anul 2016. Sectorul Iernut-Chețani, al aceleiași autostrăzi, a evoluat de la 0% la 20% anul acesta, iar sectorul Chețani–Câmpia Turzii, a înregistrat un progres de la 0% la 5%. Aceasta în condițiile în care autorizațiile de construcție au putut fi eliberate pentru cele două sectoare de abia în luna mai, respectiv luna noiembrie a acestui an, după eliminarea unor blocaje create în anii anteriori. Lungimea însumată a acestor trei sectoare ale autostrăzii Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea, depășește 37 km.
Tot pe autostrada Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea, lucrările pe sectorul Ungheni-Ogra, cu o lungime de aproape 10 km, au progresat anul acesta de la 17% la 60%, înregistrându-se, de la începutul anului 2017, o evoluție de 43 de procente. Contractul pentru acest proiect a fost semnat în ianuarie 2016, iar până în ianuarie 2017 progresase cu doar 17 procente.
Pe sectorul Gilău-Nădășelu, care la începutul anului înregistra un progres fizic de 87%, lucrările au fost deja finalizate și recepționate. Contractul pentru sectorul Gilau-Nădășelu a fost semnat în anul 2014, iar media anuală a lucrărilor, până la 1 ianuarie 2017 a fost de 29%”, se laudă CNAIR.
Tronsonul de 10 kilometri Ungheni-Ogra a fost promis pentru decembrie 2017. Eșec. Lucrările au început în iunie 2016 şi trebuiau finalizate un an mai târziu. De altfel, în documentele interne, CNAIR a admis iulie 2018 ca termen de finalizare a ciotului de autostradă.
În ceea ce privește invocatul tronson Ogra-Iernut, CNAIR arăta un stadiu fizic de execuție de 17% pentru acest proiect. În acest moment, estimarea pentru finalizarea acestui contract este finalul anului 2019.

Cum să te împiedici șase ani de un ciot
“Pe secțiunea București-Ploiești a autostrăzii București-Brașov, lucrările dintre Nodurile rutiere de pe Centura București și de la Moara Vlăsiei au progresat de la 21% la 65%, după ce problemele care blocau proiectul au fost soluționate definitiv în luna iulie, astfel încât lucrările să poată continua la pasajul peste calea ferată București-Constanța. Rata de progres a lucrărilor a fost de 44%, față de evoluția de doar 21 de procente, calculate de la semnarea contractului, în luna februarie a anului 2016”, arată CNAIR.
Compania se împiedică de acest proiect infim din anul 2012, data de la care a fost dată în folosință autostrada București-Ploiești. Orice promisiune, în acest sens, prezintă grad zero de încredere.

Laudă. Un drum reabilitat în 10 ani
“În acest an s-a acordat o atenție importantă inclusiv reabilitării, consolidării și modernizării drumurilor naționale, variantelor ocolitoare și podurilor. Ca urmare a acestor investiții, pe 212 km de drum național se circulă începând din acest an în condiții sporite de siguranță și de confort. Printre cei 190 de km de drum național reabilitați se numără DN 66 (între Rovinari și Petroșani), care de anul acesta oferă o legătură rutieră mult mai sigură între Oltenia și Transilvania, prin Defileul Jiului.
Și lucrările de reabilitare a trei secțiuni din DN 76, Deva-Oradea, cu o lungime de peste 184 de km, au ajuns anul acesta la progrese cuprinse între 81% și 98%, ceea ce face posibil ca pe aceste sectoare să se poată circula în condiții net superioare, începând de anul viitor.
Anul acesta au înregistrat stadii de execuție a lucrărilor de reabilitare de peste 92%, respectiv 98%, cele două secțiuni ale DN 56 Craiova-Calafat, cu o lungime de aproximativ 84 de km.
După o lungă perioadă de stagnare, care a stârnit nemulțumiri justificate cetățenilor, a fost urgentată și încheiată anul acesta reabilitarea DN76 (între Șoimuș și Brad).
De asemenea, reabilitarea DN56 (între Craiova și Galicia Mare) și DN18 (între Baia Mare și Sighetu Marmației), evident mai multă siguranță și confort participanților la traficul rutier, începând din acest an.
La acești km de drum național reabilitați se adaugă consolidările de pe DN16 și DN7, precum și construcția tronsonului 2 al Centurii Brașov.
Condițiile de siguranță și confort au crescut anul acesta și pe sectorul cuprins între A1și DN7 al Centurii București, după ce s-au încheiat inclusiv lucrările la pasajul care tranzitează apeductele Apa Nova, între km 57 și km 58. Practic, prin finalizarea acestor lucrări, întreaga Centură de Nord-Vest a Capitalei, este configurată acum la 4 benzi.
Tot în acest an a fost finalizată consolidarea podului de la Aninoasa, pe DN66 A, a podului de la Nicolint, pe DN57 și a viaductului peste malul lacului Cozia, pe DN7.
Sunt de asemenea în derulare o serie de proiecte de drumuri naționale, cu o lungime însumată de peste 480 km, a căror reabilitare a cunoscut un progres important în anul 2017.
Un progres notabil a fost înregistrat pe DN18, unde reabilitarea secțiunilor Moisei-Borșa, Borșa-Șesuri și Șesuri-Cârlibaba a ajuns acum la stadii fizice ale lucrărilor cuprinse între 50% și 70%, deși la începutul anului erau la stadii infime, cuprinse între 2% și 5%.
Importantă este și evoluția de la 0% la 10% a lucrărilor de reabilitare pe sectorul Cârlibaba-Iacobeni, a DN18.
Însumate, cele 4 sectoare ale acestui drum național, cuprinse între Moisei și Iacobeni, au o lungime de peste 88 de kilometri”, specifică CNAIR. Dat fiind că este vorba de sute de kilometri de drumuri în toată țara, vă lăsăm pe dumnevostră, cititorii revistei TIR, să certificați aceste realizări.

Noi vrem să aducem câteva amendamente realizărilor mărețe de pe Drumurile Naţionale mai sus menționate de CNAIR:
-reabilitarea Drumului Naţional 66 a început în 2007. De atunci, mai multe firme au încasat sume exorbitante din bani publici pentru lucrări. Majoritatea nu au făcut nimic, doar au încasat banii și apoi au cerut rezilierea. Statul nu a recuperat nimic,
-reabilitarea drumului Deva-Oradea (unde CNAIR raportează înaintări record 81%-98%) a început, atenţie, în anul 2009. Pentru stadiul lucrărilor şi impasul de care CNAIR nu pomeneşte redăm un pasaj dintr-un articol apărut într-o publicaţie locală din septembrie 2017: “Reabilitarea DN 76 Deva-Oradea se dovedeşte anevoioasă ca ridicarea piramidelor egiptene. Lucrările licitate în 2009 de CNADNR nu sunt gata nici acum, în ciuda zecilor de interpelări ale parlamentarilor şi de proteste ale bihorenilor din localităţile afectate. Instalat astă-vară în funcţia din care predecesorul său, Claudiu Pop, obţinuse reabilitarea DN 76 din Oradea până aproape de Beiuş, actualul prefect Ioan Mihaiu şi-a asumat finalizarea celorlalte tronsoane din judeţ până cel târziu în primăvara anului 2019. Obiectivul îi este deja compromis, însă, de neînţelegerea dintre drumarii bihoreni”. Deci, domnilor de la CNAIR, ideea că “munca voastră va face posibil ca pe aceste sectoare să se poată circula în condiții net superioare, începând de anul viitor (2018, n.red.)” e dezmințită de autoritățile locale. În cel mai bun caz va fi vorba de 2019.
-reabilitarea tronsonului Craiova-Calafat, de 80 de kilometri, a început în anul 2011 şi nu este gata nici măcar acum. (Am analizat doar primele trei proiecte pe care CNAIR le arată drept mari succese în paragraful de mai sus).

Plouă cu şosele de Centură
“A fost reluată sau continuată inclusiv construcția celor 9 variante ocolitoare noi, după ce au fost soluționate o serie de probleme care blocau proiectele.
Cu o lungime însumată de peste 100 de km, sunt în fază de execuție a lucrărilor variantele ocolitoare ale localităților Caracal, Carei, Brașov, Săcuieni, Tecuci, Târgu Jiu, Bacău, Mihăilești și Târgu Mureș. Progresul fizic al lucrărilor la aceste proiecte este cuprins la ora actuală între 19% (Varianta de Ocolire a localității Mihăilești) și 99% (Varianta de Ocolire a Municipiului Brașov, tronsonul 2).
Tot în 2017 a fost reluată licitația publică pentru contractul Variantei Ocolitoare a Municipiului Bacău, care fusese reziliat în primăvara acestui an.
În acest an a fost predat și amplasamentul pentru începerea construcției Variantei de Ocolire a Municipiului Satu Mare, cu o lungime de aproximativ 20 de km, obiectiv care acum se află în perioada de proiectare”, prezintă CNAIR.

Drumuri trasate, morții rezistă
Compania a anunțat că a demarat și o serie de acțiuni pentru reducerea numărului de incidente în trafic. Din păcate, acestea au fost la același nivel ridicat și anul trecut ca și în 2016.
“CNAIR SA a demarat în 2017 și o serie de acțiuni privind întreținerea autostrăzilor și a drumurilor naționale precum și îmbunătățirea condițiilor de siguranță și confort. În acest context, s-au executat anul acesta peste 4.827 km de marcaje rutiere, s-au montat 22.390 indicatoate rutiere, au fost achiziționați și montați 30.208 ml de parapeți New Jersey și 99.207 ml de parapeți metalici. De asemenea, au fost montați experimental parapeți pe cablu, în localitatea Afumați. Printre activitățile desfășurate pe autostrăzi și pe drumurile naționale, se mai numără aplicarea plombelor pe o suprafață de 2.888.065 mp, tratarea burdușirilor pe o suprafață de 50.355 mp și aducerea la profil a 108.751 ml de acostament. Trebuie reamintită și pregătirea pentru acțiunile de deszăpezire din această iarnă, care a constat în achiziționarea a 300 de mii de tone de sare, semnarea tuturor acordurilor cadru și subsecvente, inventarierea și verificarea utilajelor destinate acestor acțiuni”, spune comunicatul CNAIR.
În accidente de circulație au murit, în anul 2016, un număr de 1.913 persoane. Aferent lunii decembrie 2017, cifrele erau la 1.743 de persoane decedate. Dat fiind că, în decembrie anul trecut, au fost 193 de persoane decedate, rezultă că cifra finală va fi sensibil egală cu cea din 2016.

Să licităm pentru generațiile viitoare
“La acestea se adaugă proiectele de circa 4 miliarde de euro lansate anul acesta în licitație publică de CNAIR SA și care reprezintă o premieră în domeniu, în ultimii 27 de ani. Prin lansarea unor licitații anul acesta, se deschide practic front de lucru pentru sute de km de infrastructură modernă, care va fi construită în următorii ani. De altfel, în anul 2017 nu au putut începe lucrări la proiecte de anvergură, în principal din cauză că în anii anteriori nu au fost promovate în licitație publică astfel de obiective, atât din cauza absenței unei strategii coerente cât și ca urmare a lipsei de asumare a unor decizii”, concluzionează comunicatul CNAIR. Licitațiile sunt abia piatra de temelie a construcției de autostrăzi și drumuri.
A te lăuda cu intenția de a construi infrastructură rutieră într-o țară care, în 28 de ani, a construit vreo 600 de kilometri de autostradă e praf în ochi.