BURUIANĂ: Drumurile expres sunt "DRUMURILE LUI TÂNDALĂ" ^Recomandat

 

Domnilor profesori universitari sunteți rugați să vă exprimați opiniile deoarece

Știința prostiei se dezvoltă și se vrea să se și aplice

Corolar:

Din combinația dintre o autostradă și un drum expres rezultă un „drum al morții”, precum din încrucișarea dintre o iapă și un măgar rezultă un catâr.

ing. Gh. Buruiană                                        

Consilier proiectare drumuri și autostrăzi

SC CONSITRANS SRL

 

Motto 1:

„Cel mai mare pericol social este prostia.”

Victor Hugo

Motto 2:

„Nu avem voie să fim spectatori la ceea ce ni se întâmplă.”

Dan Puric

Despre un „personaj modern”, care s-a dovedit că „e deștept” de pe când era copil

Nu trebuie să ne mirăm de ce omul simplu din Pocreaca din Deal sau din Vale și de la Giubega (sau de unde vreți dumneavoastră!) nu știe câte laturi are un triunghi (unii spun patru, alții spun șase) sau cu ce țară ne învecinăm; aflăm că suntem vecini cu America, cu Anglia, cu China sau cu Franța; ne întrebăm dacă nu cumva suntem vecini și cu Papua Noua Guinee (a se vedea emisiunea TV a lui Dragoș Pătrau pe DIGI24, STAREA NAȚIEI, VAX POPULI)?

Să nu ne mirăm, deoarece copiii pierduți prin văgăunile dealurilor și munților, timp de 26 de ani, nemaifiind școliți, nici măcar cu 4 clase primare, cum se făcea pe vremea lui Cuza Vodă, nu au de unde să știe prin ce parte a lumii se află România sau cine a fost și este Eminescu!

În astfel de condiții de viață, de pe vremea lui Anton Pann și Ion Creangă au apărut personaje din popor, precum ar fi Nastratin Hogea, Tândală, Ioan Turbincă, Păcală, reprezentând diverse tipuri de oameni, cu diferite caractere, cu minți mai „reduse”, sau mai „deștepte”, cu manifestări în fel și chip. Pe parcursul vremii, personajele respective au evoluat, cum ar fi de exemplu Tândală, care astăzi, în anul 2017, face parte cu puteri depline din intelectualitate, fiind ”bine școlit”. De altfel, Tândală a dovedit multă „deșteptăciune” de pe când era elev în școala primară, după cum vom vedea în cele ce urmează:

-Învățătoarea îi întreabă pe copii: „Cineva, dintre voi, să-mi arate care este nasul”, la care un copil răspunde: „Nasul este ăsta”, și-și arată urechea;

-Învățătoarea: „Ce arăți tu este urechea, nu nasul”. „Cine știe să-mi arate nasul?”

-Un alt copil se ridică și spune: „Nasul, d-nă învățătoare, este ăsta”; și-și arată limba;

-Învățătoarea: „Tu îmi arăți limba, nu nasul”. „Știe cineva să-mi arate nasul?”

Cu un aer „superior” prin care-și arată „deșteptăciunea”, Tândală ridică două degete și spune: „Știu eu doamnă, nasul este ăsta” și într-adevăr, Tândală își arată nasul, la care învățătoarea bucuroasă că a primit răspunsul așteptat, îl laudă: „Bravo, ce deștept ești măi Tândală, bravo!”, la care Tândală răspunde: „Cum să nu fiu deștept, doamnă învățătoare, cu un așa plămân”, arătându-și cu mândrie fruntea.

Probabil că știați și dumneavoastră această mica glumă prin care se evidențiază omul cu mintea redusă, să nu zicem altfel.

Referitor la astfel de „deștepți” pentru că tot veni vorba, Ion Pribeagu (1887-1971), are o părere mai reală, corespunzătoare timpului său:

“De-ar fi să-i luăm pe toți la rând,
Și actualii dar și foștii,
Cei mai deștepți de pe Pământ
Au fost întotdeauna… PROȘTII.

……………………………………………………..

De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveți atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii… PROST.

……………………………………………………….

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jignești, să nu-i împroști!
O, Doamne, de ne-ar crește grâul
Cum cresc recoltele de… PROȘTI.

Și-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepți,
Savanții noștri mor de foame
Și numai PROȘTII sunt deștepți.”

 

Așa și cu omul nostru care „e deștept” fiindcă fruntea lui îi este plămânul, de unde, după Tândală, izvorăște deșteptăciunea omului. De altfel, aici s-ar potrivi să ne amintim de acel proverb sanscrit: „Omul care nu știe, dar nu știe că nu știe, este periculos, să te ferești de el”.

Când apare câte un astfel de individ, pe post de personalitate cu funcții de conducere și contrazice, prin fraze „inteligente”, legile fizicii și ale matematicii descoperite de Galileo Galilei, de Isaac Newton, de Albert Eistein și alți savanți, mai poți să susții teoriile fundamentale care ne guvernează, învățate la școală de la profesorii universitari celebri?! Nu, pentru că rămâi mut, perplex, la auzul celor „debitate”, care fac parte din „Știința Prostiei”, astfel că „personalitatea” Tândală rămâne la înălțime.

În acest sens, Newton afirma: „Pot să calculez mișcarea corpurilor cerești, dar nu și nebunia (prostia, n.a.) oamenilor”, adăugând că „oamenii construiesc prea multe ziduri, dar nu destule poduri”.

Cu mirare rămâi atunci când unele persoane cu studii superioare, adică absolvenți de facultate (nu numai a facultăților particulare ci și de stat) și cu masterate, nu mai vorbim de cei cu doctorate, nu au reținut nici cele mai elementare noțiuni, cum ar fi, să zicem: de ce, atunci când calci pe o coajă de banană, te dezechilibrezi și cazi; uneori îți spargi capul și chiar îți găsești sfârșitul (se cunosc astfel de cazuri); de ce atunci când cântărești cu un cântar de tip balanță, o pungă cu fasole (sau cu ce vreți dumneavoastră), talerul se duce în jos, atunci când fasolea este mai grea decât greutatea de măsurat, sau talerul pe care se află punga se ridică, dacă greutatea cu care se măsoară este mai grea decât punga cu fasole. Fiindcă aceste fenomene nu sunt înțelese, atunci de ce trebuie să te mai întrebi, că astfel de intelectuali de tip Tândală nu știu de ce un autovehicul dacă intră într-o curbă, cu o viteză mai mare decât viteza de care este capabilă să o asigure curba respectivă, autovehiculul părăsește carosabilul sau, cum se mai spune, iese în decor.

Asculți pe diverse canale de televiziune cum multe persoane cu funcții înalte în stat predică necesitatea construcției în România a drumurilor expres ca „drumuri de mare viteză”, pe care se poate circula în „regim de autostradă”. Te întrebi uluit: aceste personaje își dau seama ce spun?! Realizează ce susțin?! Newton, dacă ar auzi o astfel de inepție, cu siguranță, s-ar întoarce în mormânt, chiar dacă s-au scurs 290 de ani de la trecerea sa în veșnicie.

Probabil că cei care fac astfel de afirmații au vizionat acel film, denumit „Planeta maimuțelor”, în regia lui Franklin J. Schaffner, cu actorul Chalton Heston și actrița Kim Hunter, în care maimuțele dezbăteau „probleme de științe medicale”, precum astăzi ni se vorbește despre „Drumurile expres de mare viteză în regim de autostradă”!

 

Ce a vrut să spună D-nul Profesor?!

Ce-ar fi dacă domnul Profesor univ.dr.ing.Victor Guțu, Doctor Honoris Cauza, autor al tratatului (în două volume) intitulat „Calculul curbelor pe baza echilibrului spațial al deplasării auto la drumurile moderne” și aplicațiile practice ar invita persoanele care susțin ca în România să se execute drumuri expres de „mare viteză”, zice-se și în „regim de autostradă”, nu să studieze tratatul, ci doar atât, să citească titlul tratatului, eventual de două ori sau chiar de trei ori și apoi să-i întrebe, în calitate de profesor și om de știință: „Domnilor cu funcții înalte în stat, acum, după ce ați citit titlul tratatului, puteți să-mi spuneți pe ce principii sau legi fizice care ne guvernează am conceput această carte?”  

Ne este teamă că acești domni cu frunți senine, care decid soarta autostrăzilor în România, nu vor înțelege ce a vrut să scoată în evidență domnul profesor Victor Guțu prin expresia ”echilibru spațial al deplasării auto”. De ce ne este teamă că nu vor ști? Răspunsul este foarte simplu: dacă ar ști, nu ar susține această inepție: ”Drum expres de mare viteză, în regim de autostradă” (Ne întrebăm, în mod firesc, ce-ar zice cei din Comisia Europeană la auzul unei astfel de sintagme inventată de noi, românii?! Poate știe Tândală!).

Știți ce înseamnă, domnilor, care susțineți că în Moldova, Oltenia, Dobrogea, Maramureș, Banat și în alte părți ale României să se execute drumuri expres cu elementele geometrice pentru viteza de 80Km/h prevăzute în Normativul 598/2013, (pentru proiectarea drumurilor expres), dar pe care să se circule cu „mare viteză”, adică cu viteza de 120Km/h ca pe autostrăzi? Înseamnă ca Legile lui Isaac Newton să-și spună cuvântul, iar așa-zisul drum expres să se transforme în „cimitir expres”. Trebuie precizat că numai pe autostrăzi se poate circula cu viteza de 120Km/h în deplină siguranță rutieră, deoarece numai astfel de artere rutiere respectă legile universale ale fizicii descoperite de Galileo Galilei și definitivate de Newton.

Dacă vrei să te sinucizi, nu mai trebuie să-ți așezi gâtul pe șina căii ferate și să aștepți să vină un tren, fie de persoane, fie un marfar, ci te urci într-un autovehicul și „bagi” viteza de 120Km/h; pe banda de circulație a drumului expres de 3.50m lățime, și nu de 3.75m, mărginită de un acostament de 1.50m din pământ sau acoperit cu balast sau piatră spartă și nu mărginită de o bandă de staționare de urgență de 2.50m, precum are autostrada (alcătuită din aceleași straturi rutiere ca partea carosabilă), cu siguranță că vei avea la cap o cruce în cimitir și o altă cruce la marginea drumului, așa-zis expres de „mare viteză”, pe care se spune că se poate circula „în regim de autostradă”.

De aici rezultă și afirmația bine justificată a lui Albert Einstein: ”Două lucruri sunt infinite: universul și prostia omenească și încă nu sunt sigur de primul” (concluzia: de prostia omenească savantul era foarte sigur).

Și atunci este binevenit îndemnul pe care ni-l dă îndrăgitul și renumitul nostru actor, eseist, autor și regizor, Dan Puric și anume că „nu avem voie să fim spectatori la ceea ce ni se întâmplă”, fiindcă Giordano Bruno (1548-1600), a spus-o clar: „Adevărul nu se schimbă dacă este crezut sau nu de majoritatea oamenilor”; acum se mai poate adauga: „chiar și de cei cu funcții în stat”. „Adevărul nu poate fi contrazis”.

În realitate ce este o autostradă și ce este un drum expres? Aberațiile din Master Planul de Transport, neaprobat în Parlamentul României, sunt preluate de guvernanți.

Această problemă a mai fost dezbătută, dar după cum se constată, degeaba, lui Tudor Mușatescu dându-i-se dreptate când a spus că „există o categorie specială de surzi: aceia care nu vor să audă decât ce spun ei”.

Pentru a se înțelege mai bine cum stau lucrurile cu legile lui Isaac Newton, să vedem mai întâi, foarte succinct, după legile românesti și cele europene, ce înseamnă un „drum expres” și în ce constă o „autostradă”. În acest sens, se prezintă câte o secțiune transversală (în aliniament) aferentă fiecărui tip de drum și un tabel cu unele elemente comparative. (Tabelul 1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe de altă parte, pentru ca în România să se execute drumuri expres și nu autostrăzi, în Master Planul General de Transport al României -MPGTR, ediția noiembrie 2014, ulterior aprobat de Guvern în 14 septembrie 2016, se prevede un tabel comparativ între cele două artere rutiere, ceea ce nu este altceva decât o înșelătorie. (11)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În Tabelul 2, se prezintă această înșelătorie: se vede foarte clar, că „viteza maximă admisă pe drumurile expres în MPGT se prevede de 120Km/h, ceea ce este imposibil de admis după legile fizicii, iar pe autostrăzi de 130Km/h”, în timp ce în Normativul AND598/2013 (pentru proiectarea drumurilor expres) se prevede viteza maximă corectă de 80Km/h (precizare: în acest Normativ pentru viteza de 100Km/h este trecută lățimea benzii de circulație de 3.50m în loc de 3.75m, ceea ce este greșit. A se vedea tratatul „Drumuri!” autori: Traian Mătăsaru, Stelian Dorobanțu, Iosif Kraus și Normativul PD162/2002 Autostrăzilor, cât și Tabelul 1).

Pentru a se înțelege efectele Legilor lui Newton pe Drumurile expres și pe Autostrăzi, din tratatul menționat mai înainte, se reține Tabelul 3 care se referă la: „Lățimile părții carosabile și a platformei stabilite în normele uzuale pe baza vitezei de proiectare”.

Din acest tabel rezultă că datorită lățimii benzii de circulație de 3.50m, pe drumurile expres nu se poate circula cu o viteză mai mare de 80Km/h.

Nu numai atât, dar, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2002, limita maximă de viteză pe drumurile expres în România este de 100 Km/h și nu de 120 Km/h.

Este necesar să se precizeze că, în legislația românească în vigoare, drumurile expres sunt drumuri banale cu 4 benzi de circulație de Clasa tehnică II, în timp ce Autostrăzile se încadrează în rețeaua rutieră superioară, de Clasa tehnică I, conform normativelor europene.

Deci, este vorba de două situații cu totul deosebite, care practic nu pot fi amestecate sau confundate, după cum se prezintă în Master Planul de Transport și de guvernanții de astăzi.

Se mai menționează că autostrăzile se proiectează și se execută cu elementele tehnice precizate în Normativul PD162/2002, care este adaptat după Normativul „TEM STANDARS AND RECOMMENDED PRACTICE” Third Edition, February 2002. Deci, regulile de proiectare pentru autostrăzile din România sunt identice cu cele din Uniunea Europenă și nu ne putem permite să proiectăm și să executăm „după ureche”, precum cântă țambalagii, pe baza unui melanj de viteze.

Este știut că siguranța rutieră începe cu proiectarea elementelor geometrice ale traseului și amenajarea în spațiu a suprafeței părții carosabile. Amatorii care se consideră specialiști în probleme rutiere trebuie să știe că, pe măsură ce cresc vitezele de circulație, legile lui Newton își fac pe deplin datoria; de exemplu, forța centrifugă te aruncă în copaci, în prăpăstii, adică în mormânt. Din aceleași motive ale vitezelor și spațiilor de siguranță între autovehicule, în profil transversal, adică în depășiri, situațiile devin din ce în ce mai periculoase pe măsură ce cresc vitezele, aici fiind vorba de lățimea benzilor de circulație: una este o bandă de 3.50m, adică o parte carosabilă de 7.00m lățime pe sens, care nu permite o viteză mai mare de 80Km/h și alta este situația când banda de circulație are 3,75m, adică partea carosabilă este de 7.50m lățime pe sens, care permite o viteză maximă de circulație de 140Km/h (firește, în condițiile în care partea carosabilă este încadrată cu benzi de ghidaj de 0.50m, iar în partea dreaptă, pe sens de circulație, există benzi de staționare de urgență de 2.50m, cu același sistem rutier ca al părții carosabile și nu acostamente consolidate cu piatră spartă sau balast).

Legile lui Newton nu pot fi ignorate, iar prostia se plătește, uneori, cu viața

Cei care dispun ca, în Moldova, Oltenia, Dobrogea, Maramureș, Banat și în alte părți ale României, să se execute așa-zisele „drumuri expres de mare viteză, în regim de autostradă”, trebuie să știe că și arterele rutiere, indiferent de clasa lor tehnică I, II, III, IV sau V sunt dominate de legile fizicii.

Situația devine tragică deoarece legile fizicii acționează independent față de cei care se află la conducerea țării; așa cum de altfel a spus-o Giordano Bruno, repetăm: „Adevărul nu se schimbă dacă este crezut sau nu de majoritatea oamenilor”.

Legile lui Newton sunt legi simple, dar de o importanță deosebită în rezolvarea problemelor de mecanică cât și a problemelor din domeniul rutier. Enunțul lor a însemnat un progres remarcabil a gândirii științifice, conținutul lor fiind bazat, îndeosebi, pe observații experimentale. (7)

Sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp.

Legea I a lui Newton sau principiul inerției are următorul enunț: Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie și uniformă atât timp cât asupra lui nu acționează alte forțe (corpuri) din afară, forța fiind o mărime prin care un corp acționează asupra altui corp, transmințând mișcarea mecanică. (1)

Starea de repaus: Unui autotren, în timp ce circulă în „regim de Autostradă” pe un drum expres, i-a apărut o defecțiune la motor, conducătorul auto fiind obligat să oprească autovehiculul, dar unde în altă parte, decât pe partea carosabilă și anume pe banda I de circulație, acostamentul de 1.50m fiind din pământ, balast sau piatră spartă. Autotrenul respectiv, conform Anexei nr.2, pct.11 și pct.12 din O.G. nr.43/1977/21.01.2013 are lungimea de l=18.75m și lățimea de b=2.60m, pe de o parte, iar, pe de altă parte, se menționează la art.41, pct.15a că pe drumurile publice lățimea maximă admisă pentru un autovehicul este de b=3.20m, peste această lățime fiind necesar un vehicul însoțitor. Dacă presupunem lățimea de b=2.60m, la care se adaugă spațiile laterale de siguranță înseamnă că autotrenul în staționare ocupă întreaga bandă de circulație de 3.50m. În calcule mai trebuie luat în considerare și spațiul din jurul autotrenului pentru mișcarea conducătorului auto în timpul reparațiilor, acesta fiind de cel puțin 1.00m, ceea ce înseamnă că, practic, se ocupă parțial și o parte din banda a II-a de circulație de 3.50m. Astfel, depășirile cu 120Km/h pe drumul expres devin imposibile.

După cum prevede Legea I a lui Newton „autotrenul și conducătorul auto sunt în starea de repaos, iar autovehiculul care intră în depășire cu viteza de 120Km/h, trebuie să iși mențină starea de mișcare rectilinie uniformă”. Însă din cauza lipsei spațiilor în secțiune transversală și anume: a lipsei benzilor de circulație de 3.75m lățime, a benzilor de ghidaj de 0.50m și în mod deosebit a lipsei benzii de urgență (the emergency stopping lane) de 2.50m, pe care ar fi trebuit să staționeze autotrenul, este evident că se va produce izbirea autotrenului și a conducătorului auto care staționează, de către autovehiculul care face depășirea, iar drumul expres devine cimitir. Ce părere aveți domnilor din Guvernul României? Mai aveți ceva de zis?! Vă mai întrebați de ce suntem primii în Europa cu numărul de morți pe șoselele României??!!

Concluzie: Izbirea sau mai exact accidentul rutier, din care rezultă victime omenești, nu poate avea loc pe autostradă, deoarece aceasta, în secțiune transversală, este prevăzută cu toate elementele menționate mai înainte, inclusiv banda de urgență de 2.50m lățime (alcătuită din același sistem rutier ca al părții carosabile).  

Starea de mișcare rectilinie: Să presupunem că pe un „drum expres de mare viteză în regim de autostradă” recent dat în exploatare, circulă un autotren cu o viteză constantă de 120Km/h, așa cum menționează guvernanții. În profilul transversal, drumul expres are elementele menționate în Normativul AND 598/2013 și anume cele din profilul transversal prezentat mai înainte.

Pentru a se înțelege mai bine legea lui Newton, este necesar să se scoată în evidență importanța spațiilor de siguranță, despre care se pot face largi comentarii. Pentru lămuriri suplimentare, poate fi consultat „Cursul general de drumuri” – partea I, anul 3, ediția 1950 (pag.106-107), autor academician, profesor univ. ing. Nicolaie Profiri, cât și tratatul de „Drumuri”–ediția 1966 (pag.144-148), autori T. Mătăsaru, I. Kraus, S. Dorobanțu sau cursul „Drumuri–trasee”, pag.186-189, autor Benonia Cososchi.

Mai jos se prezintă tabelul extras din tratatul „Drumuri”, în care se dau valorile spațiilor de siguranță în funcție de diferite viteze de proiectare:

Și acum, revenind la Legea I-a a lui Newton sau Principiul inerției, autovehiculul care circulă cu viteza de 120Km/h, își menține starea de mișcare rectilinie și uniformă numai și numai dacă traseul, în plan orizontal, în profil longitudinal și în profil transversal respectă întocmai prevederile din „Normativul pentru proiectarea autostrăzilor extraurbane”, PD162/2002; orice abatere de la acest normativ, cum ar fi proiectarea drumurilor expres conform Normativ AND598/2013, dar pe care în loc să se circule cu viteza de 80Km/h se circulă cu viteza de 120Km/h, înseamnă genocid rutier.

Legea a II-a a lui Newton sau Principiul al II-lea a mecanicii, denumit și Principiul fundamental al dinamicii, se definește astfel: „Forța care acționează asupra unui corp este egală cu produsul dintre masa corpului și accelerația imprimată, iar direcția accelerației are aceeași orientare ca a direcției forței”.

Această lege se mai numește și principiul forței sau legea a doua a dinamicii, care se exprimă prin formula F=ma, masa „m” fiind o măsură a cantității de materie conținută în corp, iar „a” semnifică accelerația imprimată.

Accelerația căpătată de corp depinde nu numai de forța care acționează asupra corpului ci și de masa corpului respectiv.

În cazul în care F=0, adică dacă asupra corpului nu acționează nicio forță, corpul respectiv nu are accelerație și în consecință, este evident, că acesta rămâne în repaos. (2) 

În fizică, accelerația arată cât de rapid se modifică în timp viteza unui mobil, cum ar fi viteza unui autovehicul sau altfel spus accelerația reprezintă măsura variației vitezei atât ca mărime cât și ca direcție; sau se mai poate spune că accelerația reprezintă variația vitezei unui corp, cum ar fi a autovehiculului, în unitatea de timp:

Viteza de circulație fiind de 120Km/h, așa cum se precizează în mod aberant în Master Plan (se menționează cuvântul „aberant”, deoarece elementele geometrice ale drumului expres conform Normativului 598/2013, nu permit viteze mai mari de 80Km/h. Pentru viteze mai mari, de exemplu, pentru 120Km/h, după cum s-a mai precizat, elementele geometrice trebuie să fie de autostradă, conform Normativ PD162/2002), atunci prin izbirea autotrenului care staționează, i se va aplica o forță F=ma, imprimându-i-se o accelerație „a”, aceasta fiind funcție de masa „m” a autovehiculului izbit; de exemplu, conform Anexei nr.2 la OG43/1997/2010, un autotren are masa de 40 tone, iar un autovehicul cu două axe are masa de 18 tone.

De altfel și în prima Lege cât și în celelalte două Legi ale lui Newton, în dinamica autovehiculelor intervin și alte principii ale fizicii, cum ar fi energia cinetică.

Prin energia cinetică se înțelege energia pe care un automobil o are datorită masei și vitezei sale și se exprimă cu formula:

E_c=1/2mv², de unde se deduce că energia cinetică a autovehiculului va crește odată cu pătratul vitezei (masa rămânând, bineînțeles, constantă). Acest lucru înseamnă că, în cazul în care viteza se dublează, energia cinetică va crește de patru ori. Această creștere de energie creează probleme deosebit de grave în circulația rutieră. (3), (15)

Atunci când un autovehicul se izbește de un corp solid sau de un alt autovehicul în mișcare sau în staționare, energia cinetică se disipează rapid, iar urmările sunt fatale, deoarece va exista de patru ori mai multă energie cinetică pentru a se distruge cele două autovehicule și pentru a se sfârși cu victime omenești. Distanța de frânare este legată de pătratul vitezei, de aceea, un automobil care se deplasează cu o viteză de 50Km/h va necesita un spațiu de frânare de patru ori mai mare decât în cazul în care același automobil s-ar deplasa cu o viteză de 25Km/h, ceea ce înseamnă că, la viteza de 120Km/h, urmările se vor sfârși printr-un genocid rutier. (3)

Legea a III-a a lui Newton este cunoscută și sub numele de „Principiul acțiunii și reacțiunii corpurilor”, care are următorul enunț: Când un corp acționează asupra altui corp cu o forță numită forță de acțiune, cel de al doilea corp acționează și el asupra primului cu o forță numită forță de reacțiune, de aceeași mărime și de aceeași direcție, dar de sens contrar. (1)

În acest sens, se definește și forța centrifugă care este o forța ce tinde să scoată corpul de pe traiectoria circulară, imprimându-i o mișcare pe direcția razei cercului; este determinată de inerția corpului și nu se datorește unei interacțiuni mecanice, de aceea se mai numește și forța centrifugă de inerție. Această forță are aceeași direcție, aceeași mărime, dar sens opus forței centripete.

Forța centripetă este orientată (are sensul) spre centrul de curbură al traiectoriei corpului. (4), (5), (6) și, conform principiului al III-lea al mecanicii, obligă corpurile să descrie o traiectorie circulară, opunându-se ca efect forței centrifuge.

Forța centrifugă prezintă o importanță deosebită în circulația autovehiculelor, mai precis în siguranța rutieră pe orice drum, inclusiv pe drumul expres, atunci când traseul acestuia, în plan orizontal, se află în curbă.

Pe scurt, referindu-ne la circulația unui autovehicul, se poate arăta că efectul forței centrifuge este anihilat de efectul frecării care se produce la contactul dintre anvelope și suprafața părții carosabile, la care se adaugă, simultan și efectul supraînălțării suprafeței părții carosabile, suprafață care trebuie înclinată astfel încât rezultanta dintre greutatea autovehiculului (aplicată în centrul de greutate) și forța centrifugă să fie normală pe suprafața părții carosabile supraînălțată (înclinată față de marginea interioară a curbei). (8) (9) (10)

Se mai poate spune și altfel: atunci când un autovehicul își schimbă direcția de deplasare, forța centrifugă acționează asupra sa și încearcă să îl scoată către exteriorul virajului (curbei).

Față de toate cele arătate mai înainte, se pune din nou întrebarea: Ce se întâmplă cu autovehiculele care circulă cu viteza de 120Km/h pe drumurile expres, dar a căror trasee sunt proiectate și executate pentru viteza maximă de 80 Km/h, conform prevederilor din Normativul AND598/2013?!!!

Răspuns: Legea a treia a lui Newton, Legea acțiunii și reacțiunii corpurilor, adică forța centrifugă, transformă așa-zisele „drumuri expres de mare viteză în regim de autostradă” în drumuri ale morții! Este chiar atât de greu de înțeles că nu ne putem „juca” nici cu cea de a treia lege a lui Newton??!! Nici acum nu se înțelege că și această lege, în astfel de condiții, duce la distrugerea de vieți omenești, drumurile expres devenind importante „cimitire ale României”?!

Precizări ale domnului ing. Mihai Alexandru Crăciun (13)

„Să glumesc fin și inteligent. Însă cum să glumești fin despre o manea? Cum să faci analiză stilistică pe versurile lui Florin Salam? Ce să le spun eu celor care de-a valma susțin că pe drumurile expres se va circula cu 120 Km/h? Oare sunt singurul care a citit Codul Rutier care zice că pe drumurile expres viteza maximă admisă pentru autoturisme este de 100 Km/h? (Codul Rutier, art.50, pct.1, lit. a)”.

Se mai adaugă, repetăm, precizarea din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2002, că „limita maximă de viteză pe drumurile expres este de 100Km/h”.

Referitor la „Master Planul General de Transport al României” care nu este aprobat de Parlamentul României, dar, după cum se constată, este preluat de actualii guvernanți ca fiind „bun” domnul ing. Mihai Crăciun menționează că „în ansamblul său, desenul cu carioca pe hârtie denumit pompos Master Plan General de Transport nu este doar o glumă, este o insultă la adresa logicii, a României și a Uniunii Europene. Un plan nerealist, nefinanțabil, fondat pe premise false și date eronate, care nu se va pune niciodată în practică”.

Și de aici axioma care îi aparține: „Drumurile expres, dacă ar fi într-atât de miraculoase, adică mult mai ieftine, dar aproape la fel de bune ca autostrăzile, atunci în Europa nu s-ar mai construi autostrăzi, ci drumuri expres; occidentul e plin de autostrăzi, nu de drumuri expres”, prin axiomă înțelegându-se: „o afirmație considerată a fi evidentă, care nu mai trebuie dovedită”.

România trebuie să fie în rândul țărilor vest-europene

Se naște o întrebare firească: De ce guvernanții evită ca în România să nu se construiască autostrăzi?

Un răspuns ar fi că nu suntem lăsați de alții să avem astfel de artere rutiere moderne. Un așa răspuns nu se poate accepta, deoarece toți cei din jurul nostru, pornind de la nord, la nord-vest, vest, sud-vest și sud au autostrăzi. Noi de ce nu am avea?! Acum nu mai năvălesc hoardele barbare din est, să treacă Munții Carpați și să cucerească teritorii, pretizând că acele locuri, în care băstinașii au fost decimați cu săbiile, le aparțin. Acum sunt mijloace ultra moderne de a cuceri teritorii și popoare și în consecință nu se mai poticnește nimeni să mai folosească astfel de căi de transport terestre. Traversarea munților, cu sute și sute de ani în urmă, s-a făcut pe poteci și acum nu se mai poate altfel decât numai pe autostrăzi? După cum se știe, tancurile pot fi transportate și cu avioanele.

Dar, după cum vedeți și dumneavoastră, în primul rând, nu este vorba de traversarea munților ci de Autostrada Moldova, (12) care trebuie să lege Capitala țării, mergând către nord, de renumitele locuri istorice: Buzău-Râmnicu Sărat-Focșani-Bacău-Roman-Târgu Frumos-Iași-Botoșani-Dorohoi sau Pașcani-Suceava-Câmpulung Moldovenesc și frumoasa Bucovină, sau Bacău-Piatra Neamț-Vatra Dornei, sau Focșani-Tecuci-Bârlad-Crasna-Vaslui-Huși-Albița (Chișinău), sau Buzău-Brăila-Galați-Giurgiulești, sau de Autostrada Dobrogea: Brăila-Tulcea-Constanța-Mangalia-Vama Veche, toate traseele viitoarelor autostrăzi traversând zone de șes, cu foarte puține excepții și nu de munți.

Intenționat au fost înșirate aceste faimoase orașe ale Moldovei, Bucovinei și Dobrogei, tocmai pentru a se constata că sunt orașe ale României și nu sunt situate dincolo de Tisa, spre Vest sau nu se știe pe unde în lumea largă. Dar municipiile Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Reghin, Zalău, Dej, Baia Mare, Bistrița Năsăud, Satu Mare, Vișeu, Negrești Oaș, Sighetul Marmației, Borșa, Cârlibaba oare pe ce teritorii se află?! Nu pe teritoriul României?! Cum vine treaba asta, ca municipiul Zalău să se unească cu municipiul Satu Mare printr-un așa-zis „drum expres în regim de autostradă”, când, în continuare, spre nord, prin Halmeu, se ajunge la granița cu Ucraina, iar spre nord-vest, pe câțiva kilometri se intră în Ungaria prin punctul de graniță Petea?! Sau legături rutiere cu Serbia, în sud-vestul României, prin orașele Moravița și Jimbolia?!

Dar cu Chișinăul, capitala fraților noștri din Republica Moldova, ce avem?! Dar cu orașele Fălticeni, Bucecea, Ștefănești și multe altele din Maramureș, Oltenia sau Banat?! Nu sunt și ele în România?!

Dragi cititori, după cum constatați și dumneavoastră, se impune să-i convingem pe guvernanți și pe cei de alte profesii, cum ar fi: preoți, profesori de sport, chimiști și alte minuni, deveniți peste noapte „specialiști în domeniul rutier”, părăsindu-și cadelnița, stadioanele, laboratoarele, etc. că trebuie să-și amintească de țara în care s-au născut, și că strămoșii lor și-au dat viața în lupte pentru apărarea teritoriilor istorice care astăzi formează „Grădina Maicii Domnului”, denumită România și, după cum se vede, nu vor să o înzestreze cu autostrăzi, prin care să se realizeze o strânsă unitate națională. Ce fac generațiile de astăzi, față de ce au făcut generațiile trecute, amintindu-ne prin cuvintele: „spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătălie pentru întregirea neamului”?

Ne întrebăm copleșiți de patriotismul generațiilor trecute, cum menținem reîntregirea neamului, urmare celor scrise pe Monumentul Eroilor din Arma Geniului, Leul, de pe Dealul Cotrocenilor? Pentru cine s-a făcut „suprema jertfă pe câmpurile de bătălie” în Primul război mondial, între anii 1916 – 1918 și în toate celelalte bătălii de pe parcursul istoriei poporului roman, de către străluciții noștri conducători de țară?

Iată niște cuvinte simple, venite de la străbuni, dar pline de înțeles pentru generațiile de astăzi. Ce ar spune Eminescu dacă ar ști ce au de gând să facă guvernanții de astăzi, urmare „supremei jertfe a generațiilor trecute?” Probabil că ne-ar spune să recitim partea a doua din „Scrisoarea a III-a”.

   

BIBLIOGRAFIE

1.Legile lui Newton - (wikipedia);

2.Legea a doua a dinamicii-referat -  http://www.referat.ro/referate;

3.Car Setup România. Dinamica automobilului - http://www.car-setup.com/dinamica-            

Auto.php;

4.Fizica – forța centripetă, autori: Cleopatra Gherbanovschi, Nicolaie Gherbanovschi- editura Niculescu,2004;

5.Fișa didactică-forța centripetă -http://www.creeaza.com/didactica;

6.Fizică, mecanică-dinamică –autori: A. Hristev, D. Manda, Editura Didactică și Pedagogică, București-1984;

7.Curs de mecanică- dinamica punctului material, autor Daniel Andreica;

8.Curs general de drumuri, parteaI-anul 3, ediția 1950 – autor: Acad. prof. univ. ing. N. Profiri;

9.„Drumuri”, autori Traian Matasaru, Iosuf Craus, Stelian Dorobanțu, ediția 1966;

10.„Drumuri-Trasee”, autor Benonia Cosovschi, editura Societății Academice „Matei–Teiu Botez”, Iași, 2005;

11.Master Planul General de Transport al României;

12.Autostrada pentru Moldova martie 2016–autor: Marius Bodea, președintele Consiliului de Administrație al Aeroportului Internațional Iași;

13.Analiză: În România, pe Drumuri expres, viteza maximă legală este de 100 Km/h, autor Mihai Alexandru Crăciun; de pe internet.