Analiză. TRANSPORTATORII VOR AUTOSTRĂZI ȘI NU „CĂRĂRI”, SCUZAȚI, NU DRUMURI EXPRES! Recomandat

Analiză. TRANSPORTATORII VOR AUTOSTRĂZI ȘI NU „CĂRĂRI”, SCUZAȚI, NU DRUMURI EXPRES!

SC CONSITRANS SRL

ing. Gh. Buruiană
Consilier proiectare
drumuri și autostrăzi

Motto 1:
„Prostia are talentul de a fi insistentă”.
Albert Camus
Motto 2:
„Prostia se plătește la orice nivel”.
Dorel Schor
Motto 3:
„Se minte cum nu s-a mințit niciodată,
E multă minciună la noi pe pământ,
Sunt false recursuri și nu-i judecată,
Balanța cea veche-a dreptății s-a frânt.”
Adrian Păunescu

DE CE ESTE CU SUPĂRARE CÂND SE SCOATE ÎN EVIDENȚĂ PROSTIA?
Nu înseamnă bârfă și nici jigniri de persoane când se pun în discuție principii ale matematicii și fizicii aplicabile în domeniul rutier. Și, totuși, cei care reacționează pentru că se consideră jigniți, trebuie să se întrebe: „de ce se simt jigniți?”, „Care este motivul de se simt jigniți?”. Răspunsul trebuie să și-l dea singuri și anume că nu au capacitatea de a înțelege acele probleme tehnice cu influențe radicale, în sens negativ, apărute în timpul exploatării unor lucrări realizate cu cheltuieli enorme. Un exemplu simplu: cum să înțelegi de ce un autovehicul, atunci când circulă pe un drum situat în curbă, la o viteză ce depășește viteza de care curba este capabilă să o preia, părăsește partea carosabilă, dacă nu știi ce înseamnă forța centrifugă? Cum să înțelegi dacă ai absolvit Facultatea de Educație Fizică și Sport, de Chimie, de Mecanică, de Teologie sau de Biologie și ai funcții cu răspunderi profesionale în domeniul rutier sau al căilor ferate?! Poate că acest fenomen o fi fost explicat la lecția de „aruncarea ciocanului” sau la „aruncarea discului”. De aici, până la înțelegerea dinamicii autovehiculelor, este necesar să studiezi vreo patru-cinci ani un ansamblu de discipline, pentru a ți se lumina mintea și începi să pricepi cum vine treaba asta, cu ieșirea din curbă. Și, apoi, mai departe, autovehiculele circulă pe „ceva”. Ei bine, acel „ceva” înseamnă infrastructură și este o altă poveste, o altă știință, unde și aici trebuie să studiezi vreo patru-cinci ani pentru a înțelege fenomenul exprimat de d-nul profesor dr.ing.Victor Guțu, DHC, prin cuvintele „Calculul curbelor pe baza echilibrului spațial al deplasării auto la drumurile moderne” (titlul Tratatului–Volumul I-Elemente teoretice, Volumul II-Aplicații practice). Afonii, în sinea lor, se miră: „Ce-o fi vrând să spună profesorul cu „echilibru spațial”, că drumurile nu sunt prin aer, sunt pe pământ”?
Și, atunci, nu este normal să te întrebi, unde vom ajunge, în această țara, denumită România, dacă persoanele ce ocupă posturi de decizie nu au pregătirea adecvată sau au frecventat „cursurile de scurtă durată” sau „cursuri ținute sâmbăta și duminica” sau dacă au o oarecare pregătire, însă aceasta nu a fost „șlefuită”, în practica de zi cu zi, vreo 15 sau 20 de ani?
De ce să ne mirăm, să ne întrebăm și să comentăm fiindcă, după cum ne spune și d-nul ing. Ioan Ursu, „la Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri se fac cursuri de master cu durata de doi ani la care se pot înscrie absolvenți ai facultăților de geografie, sport, muzică, teologie, etc. Și uite așa, mai spune domnul inginer că fără cunoștințe de matematică, fizică, rezistența materialelor, beton, asfalt, geotehnică și fundații, ne trezim, în fiecarea an, prin ministere, cu tot felul de „răspopiți!”
Cu alte cuvinte, unele „capete”, fiindcă nu știu ce înseamnă 22 (doi la puterea a doua), pot trage „concluzia” că studiile tehnice superioare de 4 ani, în cele din urmă, se pot face numai în 2 ani deoarece, zic ei, nu trebuie să se țină seama de cifra (exponentul) „2”, pe baza faptului că deja au fost studiate: geografia, sportul, chimia, muzica, teologia etc. Cine poate să facă o astfel de afirmație decât „Omul care nu știe, dar nu știe că nu știe”. Și iată că așa avem o țară plină de „specialiști” chiar și de „ doctori” în domeniul drumurilor, podurilor și nu numai.
Și în acest fel s-a ajuns, de exemplu, să se întocmească și să se aprobe un simulacru de Master Plan în Transporturi–Secțiunea rutieră, care se zice că stă la baza dezvoltării economiei naționale (afirmația „simulacru” se justifică în cele ce urmează).
În concluzie, trebuie să se spună lucrurilor pe nume, însă, după cum se constată, cine trebuie să audă, nu aude și, drept urmare, ce trebuie luat în considerare nu se ia și deci ceea ce trebuie făcut se face, însă „după ureche”, precum cântă lăutarii la țambal. Trebuie să i se dea dreptate celui care a spus „să nu subestimăm niciodată forța prostiei”.

AUTOSTRĂZILE SUNT DE MARE VITEZĂ, DAR SE MAI SPUNE CĂ ȘI DRUMURILE EXPRES SUNT DE „MARE VITEZĂ”, DAR NU NUMAI ATÂT, SE MAI SPUNE CĂ PE ACESTEA SE POATE CIRCULA CHIAR ȘI „ÎN REGIM DE AUTOSTRADĂ”! NICI PE ASTA NU O ȘTIA SAVANTUL EINSTEIN!
Astfel de expresii, ca cele de mai înainte, făcute în scris sau pronunțate de mai marii noștri, sunt foarte greu de înțeles. Atât timp cât Autostrăzile de Clasa tehnică I se proiectează și se execută după Normativul PD162/2002, aplicabil și în toată Europa, pe care se circulă cu mare viteză de: 120Km/h, 130Km/h, 140Km/h, în deplină siguranță rutieră, cum poți să tot afirmi la nesfârșit că mai există și un alt „tip de drum”, denumit „Drum expres”, de Clasa tehnică II, ce se proiectează și se execută pentru viteza maximă de 100Km/h, conform Normativ AND 598/2013, precizându-se că și acesta este tot de „mare viteză”, pe care se mai poate circula, auzi mata și „în regim de autostradă”, cu viteza de 120Km/h?!
Dragi cititori, suntem sau nu suntem în depline facultăți mintale?! Ni s-ar putea spune că Drumurile expres, conform Ordinului nr.1295/2017 emis recent de MT, sunt încadrate și în Clasa tehnică I, ca și Autostrăzile, nu numai în Clasa tehnică II, ca drumuri cu patru benzi de circulație, cu lățimea benzii de 3,50m și nu 3,75m. Dacă așa stau lucrurile, atunci acele așa-zise Drumuri expres sunt denumite greșit, e logic și nu sunt altceva decât tot Autostrăzi. De ce această scălămbăială oligofrenică?
De ce în domeniul tehnic, în care se aplică în mod clar și logic științele matematicii, ale fizicii și ale altor științe fundamentale, se folosesc expresii care nu-și au locul?! Dacă ar fi posibil ca aceste expresii să explodeze în momentul când sunt pronunțate, cei care le folosesc ar rămâne fără mijloacele vorbirii și atunci, cu siguranță, s-ar documenta sau ar întreba pe cei pregătiți în domeniul rutier, ce înseamnă o „autostradă” și ce este un „drum expres” și astfel ar folosi cuvinte adecvate și nu ar mai face în scris sau nu ar mai ieși în public să facă afirmații aberante.
Este inutil să se mai pună problema ca, în România, Autostrăzile să fie înlocuite de Drumuri expres, deoarece acestea din urmă sunt drumuri banale cu patru benzi de circulație de Clasa tehnică II și nu pot fi proiectate pentru viteze mai mari de 100Km/h și nici nu se poate circula peste o astfel de viteză, după cum vom vedea. Proverbul zice că suntem prea săraci ca să ne permitem să facem „cărări” cu patru benzi, ce duc la moară.
În scopul dezvoltării economice și turistice a țării și a menținerii unității teritoriale a României și a neamului românesc, regele Decebal ar spune cu tărie: „faceți autostrăzi, nu continuați să folosiți aceleași cărări de pe vremea mea, pe care doar le-ați mai lărgit și le-ați acoperit cu „ceva”, ca să nu mai hurducăie carele. De ce neamul meu trebuie să fie mai înapoiat decât celelalte neamuri din vestul țării mele sau decât acele popoare barbare de pe vremea mea, care nu de mult s-au civilizat?! De ce să fim de râsul lor și a lumii?!”
Dar și regele Decebal, după cum știe tot românul, rege al strămoșilor noștri, și-ar da seama că degeaba le dă sfaturi celor de azi; mai degrabă se roagă la zeul Zamolxis. Și atunci se naște întrebarea firească: "Cine sunt cei de azi?".
Iată ce ne spune și d-nul Virgil Petcu în poezia „Rondelul ideilor”: „Auzi acum ce vrei și ce nu vrei,/ Pe stradă, în tramvai și-n parlament,/ Iar în acest tumult efervescent,/ Apar (…!….) deghizați în zei./ E lumea astăzi plină de idei./”

DEFINIREA LEGALĂ ÎN ROMÂNIA A TIPULUI DE DRUM PUBLIC, FUNCȚIE DE INTENSITATEA MEDIE ZILNICĂ ANUALĂ (MZA)
În țara noastră, tipurile de drumuri publice: Autostrăzi, Drumuri cu patru benzi de circulație, Drumuri cu două benzi de circulație, etc, se definesc conform prevederilor din „Normativul tehnic privind stabilirea Clasei tehnice a drumurilor publice” aprobat prin Ordinul MT nr.1295/2017 pe baza Intensității Medii Zilnice Anuale (MZA), exprimată în număr de vehicule etalon (autoturisme) sau în număr de vehicule efective (fizice).
La CAP.2, pct.2.1 și pct.2.2. din Normativul respectiv se menționează: „Pentru planificarea și proiectarea lucrărilor de modernizare, îmbunătățire a condițiilor de circulație, precum și pentru construcțiile noi de drumuri, clasificarea tehnică se realizează după intensitatea traficului de perspectivă. Perioada de perspectivă recomandată este de 15 ani”.
„Traficul de perspectivă pentru clasificarea tehnică a drumului public se estimează pe baza datelor de trafic obținute din recensămintele efectuate pe acel drum, completate, după caz, cu anchete tip origine-destinație, ținând cont de datele specifice de dezvoltare socio-economică a țării și/sau a zonei traversate de drum. Pentru estimarea traficului de perspectivă, fie se aplică coeficienții de evoluție a traficului, fie se utilizează un model de trafic”.
Clasele tehnice, intensitățile medii zilnice anuale și încadrare în categorii a drumurilor publice se prezintă în Tabelul nr.1 extras din Ordinul menționat mai înainte.

 

Tabelul nr.1

Caracteristicile traficului
Clasa tehnică a drumului public Denumirea intensității traficului Intensitatea medie zilnică anuală Intensitatea orară de calcul Tipul drumului recomandat
Exprimată în număr de vehicule
Etalon (autoturisme) Efective (fizice) Etalon (autoturisme) Efective (fizice)
0 1 2 3 4 5 6
I Foarte intens > 21.000 > 16.000 > 3.000 > 2.200 Autostrăzi sau drumuri expres
II Intens 11.001-21.000 8.001-16.000 1.401-3.000 1.001-2.200 Drumuri expres sau drumuri cu patru benzi de circulație
III Mediu 4.501-11.000 3.501-8.000 550-1.400 400-1.000 Drumuri cu două benzi de circulație
IV Redus 1.000-4.500 750-3.500 100-550 75-400
V Foarte redus < 1.000 < 750 < 100 < 75 Drumuri cu două benzi de circulație sau drumuri cu o bandă de circulație și platforme de încrucișare

Se menționează că Normativul tehnic aprobat cu Ordinul MT nr.1295/2017 este o revizuire a Normativului tehnic nr.46/27.01.1998 (abrogat) , și care, la rândul lui, provine din Legea nr.43 din 20 decembrie 1975 privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor.
Pentru satisfacerea curiozității cititorilor, mai jos se prezintă ANEXA nr.1 din Legea 43/1975, unde se menționează Clasele tehnice ale drumurilor publice funcție de traficul de perspectivă, pe o perioadă de 15 ani, exprimat tot prin Intensitatea Medie Zilnică Anuală în 24 de ore, calculată pe baza traficului rezultat din datele ultimelor recensământe sau a anchetelor de circulație după metode de prognoză adecvate, care se făceau la acea vreme.
ANEXA nr.1
Clasa tehnică a drumului publică Intensitatea medie anuală
în 24 de ore Categoria drumului
Etalon
(autoturisme) Efective
(fizice)
I 15.000 10.000 Autostrăzi
II 11.001-15.000 7.501-10.000 Drumuri cu patru benzi de circulație
III 4.501-11.000 3.001-7.500 Drumuri cu două benzi de circulație
IV 751-4.500 500-3.000 Drum național sau județean cu două benzi de circulație
V 750 500 Drum județean sau comunal

Dacă citim cu puțină atenție, din cele două tabele și anume din Normele tehnice recente aprobate cu Ordinul MT nr.1295 din septembrie 2017și cel din Anexa nr.1 din Legea 43/1975, se constată că, pentru Clasa tehnică I, din care fac parte numai Autostrăzile, Intensitatea Medie Zilnică Anuală–MZA cu un trafic foarte intens, exprimată în etalon autoturisme, a crescut de la 15000 la peste 21000 și, exprimată în vehicule efective (fizice), a crescut de la 10000 la peste 16000.
Referitor la Clasa tehnică II, caracterizată printr-un trafic intens, din care fac parte drumurile cu patru benzi de circulație, cum ar fi și Drumurile expres, MZA etalon autoturisme a crescut de la 11001-15000, la 11001-21000 în timp ce MZA, autovehicule fizice, de la 7501-10000 la 8001-16000.
Această creștere este explicabilă deoarece, după cum se menționează și în monografia intitulată „Construcții pentru transporturi în România”, autori ing. Dumitru Iordănescu și ing. Constantin Georgescu, editată de Centrala de Construcții Căi Ferate–București 1986, începând de la sfârșitul anilor '50, au fost introduse în planurile de dezvoltare economică a României măsuri urgente pentru modernizarea Drumurilor Naționale pietruite cu îmbrăcăminți rutiere moderne, prevederi pentru îmbunătățirea elementelor geometrice ale traseelor, cât și alte îmbunătățiri, printre care și lărgirea părții carosabile de la 5,50m sau 6,00m, la 7,00m, cu adăugarea unor benzi de încadrare de 0,25m la carosabilul de 6,00m la drumurile naționale secundare sau de 0,50m–0,75m, la cele principale. În aceste condiții rezultate prin modernizarea drumurilor naționale și județene, era și firesc ca mărimile Intensităților Medii Zilnice Anuale să crească și, în consecință, să se îmbunătățească și încadrarea drumurilor în cele cinci Clase tehnice, funcție de intensitatea traficului.

CE DESCOPERIM ÎN MASTER PLANUL GENERAL DE TRANSPORT AL ROMÂNIEI–SECȚIUNEA RUTIERĂ
Acest capitol ar trebui să aibă titlul „Gura păcătosului adevăr grăiește” sau, cu alte cuvinte, este suficient să cunoști conținutul „Normelor tehnice legale în România pentru stabilirea Clasei tehnice a drumurilor publice”, aprobate cu Ordinul MT nr.1295/2017, ca să-ți dai seama că Master Planul–secțiunea rutieră, aprobat de Guvernul Cioloș cu HG nr.666, din 14 septembrie 2016, este întocmit de persoane care vorbesc despre ceva, dar nu știu despre ce este vorba, așa după cum vom vedea în cele ce urmează.
Se atrage atenția că, în timpul când s-a întocmit Master Planul–MPGT, în vechiul Normativ nr. 46/1998 se prevedeau aceleași Intensități medii zilnice anuale ca și în Normativul nr.1295/2017 apărut recent.
Din Master Plan, care ar trebui să fie actul legal de importanță maximă, din punctul de vedere rutier, pentru dezvoltarea economică și turistică a României, rezultă că urmează să se execute pe teritoriul țării noastre „Proiecte de nivel 1”, cât și „Proiecte de nivel 2”, definite ca Autostrăzi, respectiv, ca Drumuri expres, cu precizarea că Drumurile expres „au fost identificate (în Master Plan) după efectuarea unor analize economice și multicriteriale” (a se vedea pag. 156 și 157).
Plecând de la cele menționate mai înainte, pentru a nu se ridica acuze, pe de o parte și pe de altă parte pentru a se scoate în evidență aberațiile prevăzute în Master Plan, cât și „calitățile profesionale” ale celor din firma care l-au conceput și a persoanelor care l-au coordonat, nu se va proceda altfel decât la redarea de citate și de cifre extrase din așa-zisa „Biblie rutieră”, cifre care sunt comparate cu cifrele extrase din Normativul MT nr.1295/2017 (identice cu cele din Normativul MT nr.46/1998).
Astfel, se prezintă în Tabelul nr. 3 un extras din Master Planul General de Transport al României–Secțiunea rutieră, cu Drumurile expres și Intensitatea medie zilnică anuală, de perspectivă, aferentă acestora.
Tabelul nr.3
Nr.crt. Denumirea drumului expres din Master Plan care urmează să se execute în România Pagina din MPGTR Intensitatea medie zilnică anuală (vehicule etalon autoturisme) Lungimea drumului expres

 

(Km)
0 1 2 4 5
1 Găiești-Ploiești-Buzău-Brăila 200 40.000 237,20
2 Buzău-Focșani 210 - 72,00
3 Bacău-Focșani-Brăila-Galați-Giurgiulești 191 30.000 211,30
4 Bacău-Suceava 193 20.000 141,70
5 Suceava-Siret 202 15.000 41,00
6 Bacău-Piatra Neamț 204 18.000 61,00
7 Constanța-Tulcea-Brăila-Galați-Giurgiulești 206 16.000 187,70
8 București-Alexandria-Craiova 211 25.000 195,00
9 Brașov-Pitești 208 20.000 124,10
10 Turda-Satu Mare-Halmeu 195 30.000 320,20
11 Lugoj -Drobeta Turnu Severin-Craiova 197 30.000 246,00

Se atrage atenția că, în Normativul tehnic aprobat recent cu Ordinul MT nr.1295/2017 (a se vedea Tabelul nr.1), la o Intensitatea Medie Zilnică Anuală (MZA) de peste 21000 vehicule etalon, în Clasa tehnică I sunt încadrate nu numai Autostrăzile, ci și Drumurile expres, ca și cum acestea din urmă s-ar proiecta și executa, așa cum s-a mai arătat, după Normativul pentru Autostrăzi, PD162/2002, când în realitate se proiectează și se execute după Normativul AND589/2013, pentru viteza maximă de proiectare de 100Km/h și nu de 120Km/h-130Km/h sau 140Km/h, viteze maxime aferente autostrăzilor.
După cum se constată, din Master Plan (Tabelul 3 de mai înainte) rezultă că între Ploiești și Buzău trebuie să se execute un drum cu patru benzi de circulație, de Clasa tehnică II, denumit „Drum expres” pe care „operează aproximativ 40000 de vehicule MZA”. Ziceți și dumneavoastră, cum vine treaba asta, ca la un trafic foarte intens, de peste 21000 vehicule etalon (vezi Tabelul 1), adică la aproximativ 40000 vehicule de același tip (etalon), drumul respectiv să se încadreze în Clasa tehnică II, în loc de Clasa tehnică I și în loc să se proiecteze și să se execute o Autostradă, se execută un Drum expres?! Ne întrebăm, din nou, oare cei care au menționat această inepție în Master Plan, ce părere au despre noi românii?!!! Și iarăși se ridică întrebarea: Cum se justifică faptul că în România nu se vrea să se realizeze o rețea de autostrăzi?
Este logic că cei care au întocmit și aprobat Ordinul 1295/2017 au intenția clară ca în România să nu se execute Autostrăzi, ci Drumuri expres, fiindcă acestea au fost încadrate, după cum s-a mai arătat, nu numai în Clasa tehnică II, ci și în Clasa tehnică I, conform Tabelului nr.1.
Tot o aberație se menționează și pentru artera rutieră Focșani–Bacău, unde se afirmă că în perspectivă traficul va fi foarte intens, cu un număr de vehicule etalon (autoturisme) de 30000 MZA și în consecință între Focșani și Bacău trebuie să se realizeze un Drum expres și nu o Autostradă, deși intensitatea traficului depășește, conform Normativ MT 1295/2017, cu mult cifra de 21000 MZA vehicule etalon!!!
După cum rezultă tot din Tabelul nr.3, aberațiile se țin lanț, cum ar fi pe legăturile rutiere între:
a. Bacău–Focșani–Brăila–Galați–Giurgiulești, cu 30000 MZA (pag.191 din MPGT aprobat);
b. Găiești–Ploiești–Buzău–Brăila, cu 40000 MZA (pag.200);
c. București–Alexandria–Craiova, cu 25000 MZA (pag.211);
d. Turda–Satu Mare–Halmeu, cu 30000 MZA (pag.195);
e. Craiova–Drobeta Turnu Severin–Lugoj, cu 30000 MZA (pag.197).

ESTE O VORBĂ ROMÂNEASCĂ: „SACUL GOL NU STĂ ÎN PICIOARE”
În Master Plan sunt o serie de artere rutiere situate pe direcțiile principale ale României, cu o Intensitate Medie Zilnică Anuală foarte apropiată de cea menționată în Normativul tehnic nr.1295/2017, care este, după cum s-a mai arătat, mai mare de 21000 MZA vehicule etalon autoturisme, cum ar fi:
- Bacău–Suceava, 20000 MZA (pag.193 din MPGT aprobat);
- Bacău–Piatra Neamț, 18000 MAZ (pag.204);
- Brașov–Pitești, 20000 MZA (pag.208).
Deoarece cifrele de mai înainte, ce reprezintă MZA, sunt apropiate de cifra 21.000 MZA, rezultă că pe aceste legături rutiere trebuie făcute calculele cu profesionalism și seriozitate. La fel și pe sectoarele:
- Bacău–Piatra Neamț, la care se menționează un număr de vehicule etalon de 18000 MZA (pag.204);
- Constanța–Tulcea–Brăila–Galați–Giurgiulești, cu 16000 MZA (pag.206);
- Suceava–Siret, cu 15000 MZA (pag.202).
Autostrăzile ce se propun să se execute în România sunt stabilite în Master Plan pe baza următoarelor Intensități Medii Zilnice Anuale–MZA:
- Ploiești–Brașov, 50000 de vehicule etalon (pag.171 din MPGT aprobat);
- Pitești–Sibiu, 60000 de vehicule etalon (pag.173) (acum câțiva ani se susținea sus și tare, că nu este necesară această Autostradă, iar ulterior, stai să vezi că e „bun” și un Drum expres, ca acum să fie necesară o Autostradă. Amatorism în totalitate);
- Sibiu–Brașov, 50000 de vehicule etalon (pag.175);
- Brașov–Bacău, 35000 de vehicule etalon (pag.178);
- Pitești–Craiova, 30000 de vehicule etalon (pag.181);
- Tg.Mureș–Iași–Ungheni, 31000 de vehicule etalon (pag.182);
- Nădășelu–Borș, 20000-25000 de vehicule etalon (pag.185).
Față de Intensitățile medii zilnice anuale menționate la autostrăzile de mai înainte, se naște întrebarea firească, cum este și logic… Dar mai întâi să vedem ce este logica. Prin logică se înțelege, conform Dicționarului explicativ al limbii române, „Știință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale raționării corecte”.
În situația de față, printr-o „raționare corectă”, se întreabă și omul de pe stradă sau chiar ciobanul Ghiță: Dacă la o Intensitate Medie Zilnică Anuală–MZA, în perspectivă, de 20000; 25000; 30000; 31000; 35000 vehicule etalon se încadrează Autostrăzile: Nădășelu–Borș; Tg.Mureș–Iași–Ungheni; Pitești–Craiova; Brașov–Bacău, de ce arterele rutiere de la capitolul anterior, pct. a, b, c, d, e, (idem și în MPGT) la care se adaugă și arterele rutiere: Buzău–Focșani; Bacău–Suceava (20000MZA), Bacău–Piatra Neamț (18000 MZA); Brașov–Pitești (20000 MZA) nu sunt încadrate tot în Clasa tehnică I, ca Autostrăzi, ci în Clasa tehnică II, (sau de Nivelul 2) ca drumuri cu patru benzi de circulație (Drumuri expres)? Și atunci care este „corectitudinea gândirii” sau a „raționării corecte”?
Pe aceste sectoare rutiere, de o importanță deosebită din punct de vedere a dezvoltării economice și turistice a României, după cum rezultă chiar din „gura păcătosului” care a întocmit Master Planul și din „gura păcătosului” care l-a coordonat, conform prevederilor legale din România, se impune cu prisosință, după mărimile cifrelor MZA din Master Plan, să se execute Autostrăzi pentru viteze de proiectare și circulație de 120Km/h, 130Km/h și 140Km/h și nu aberantele ”Drumuri expres”, pe care nu se poate circula, după cum s-a mai precizat, cu mai mult de 90Km/h, conform Normativ AND598/2013; (la viteza de 100Km/h, banda de circulație trebuie să fie de 3,75m și nu 3,50m, așa cum este prevăzută în Normativ, impunându-se, la o astfel de viteză și banda de urgență de 2,50m, în loc de acostament de 1,50m din balast sau piatră spartă).
Și, iarăși și iarăși, ne întrebăm: oare în ce țară bananieră ne consideră că ne aflăm și cui credeți dumneavoastră că s-au adresat cei care au întocmit Master Planul–secțiunea rutieră și cei care l-au coordonat și l-au aprobat (Guvernul Cioloș)?
Desigur, s-ar putea răspunde cu ușurință la o astfel de întrebare, dar când vor auzi răspunsul, s-ar supăra foarte și vor spune apăsat că sunt „jigniți”! Dar noi, cetățenii României, după ce constatăm inepțiile și aberațiile din Master Plan „recomandate cu căldură” pentru „interesele țării”, cum ne simțim și ce putem crede?!
Așa că vă lăsăm pe dumneavoastră să „caracterizați” și să „apreciați” , din punct de vedere al „profesionalismului”, cât și al „patriotismului”, persoanele care s-au străduit să facă „ceva bun” pentru România.

OPINIA PUBLICĂ ȘI MASS-MEDIA DEZBAT PROBLEMA NECESITĂȚII DEZVOLTĂRII REȚELEI DE AUTOSTRĂZI ÎN ROMÂNIA, IAR AUTORITĂȚILE ABILITATE SCOT LA LICITAȚII DE PROIECTARE ȘI EXECUȚIE DRUMURI EXPRES
Este de neînțeles de ce autoritățile din domeniul rutier în loc să se preocupe de dezvoltarea, la noi în țară, a unei rețele rutiere ultramoderne și anume de rețeaua de autostrăzi, promovează căi rutiere cu patru benzi de circulație pe care nu se poate circula cu mai mult de 90Km/h!!!
În Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002, actualizată în 2017, la art.49 alin.4, se precizează că „limitele maxime de viteză (de circulație), în afara localităților, sunt:
- a. pe autostrăzi-130Km/h;
- b. pe drumurile expres au pe cele naționale europene (E)-100Km/h;
- c. pe celelalte categorii de drumuri–90Km/h.”
Poliția Rutieră face toate aceste precizări, tocmai pentru a preveni accidentele grave mortale și distrugerile materiale, fiindcă drumurile de la subpunctul „b” nu au caracteristicile geometrice ale traseului, cât și alte elemente, ca ale autostrăzilor; este foarte logic că, dacă le-ar avea, s-ar numi autostrăzi și nu drumuri expres.
De aici rezultă că cei ce au conceput și au aprobat Ordinul MT nr.1295/2017 nu au avut nicio logică tehnică și au aplicat principiul că „așa vreau eu”. Aceste persoane nu s-au gândit că utilizatorii unei astfel de infrastructuri trebuie să circule într-o siguranță rutieră deplină și cu viteza maximă legală de 130Km/h, care oricând poate ajunge la 140Km/h?
Transportatorii din România, cât și cei din Europa și din toată lumea, nu circulă nici cu ricșa și nici cu căruța sau cu brișca, ci cu autovehicule grele sau foarte grele, cum sunt autotrenurile. Practicipanții la trafic se întreabă de ce această încăpățânare a celor care hotărăsc dezvoltarea rețelei rutiere pe teritoriul țării, de a se opune construcției de autostrăzi?! Încăpățânarea este dovedită, cu prisosință, prin Ordinul MT nr.1295/2017, aprobat recent, unde în Clasa tehnică I, clasa autostrăzilor, așa cum s-a mai arătat de nenumărate ori, au fost introduse și drumurile expres. Este oare prostie, neștiință sau „și-a bagat cineva coada”? Ne întrebăm din nou: Cine are interese ca în România să nu se dezvolte rețeaua de autostrăzi? Comisia Europeană, nici într-un caz.
În acest sens, iată ce ne precizează autorul Răzvan Pițulescu în articolul postat pe internet intitulat: „Cinci oameni mor în fiecare zi pe șoselele din România. Ce fac autoritățile?”
„În anul 2016 au fost înregistrate 8686 de accidente rutiere grave, în urma cărora au fost vătămate grav 8285 de persoane, iar 1913 au decedat”. De asemenea „în perioada 1 ianuarie–22 august 2017, au fost înregistrate 5029 de accidente rutiere grave, în urma cărora au fost vătămate grav 4763 de persoane, iar 1112 au decedat” .
„Comisia Europeană (CE) după ce a atras atenția că, în România, numărul deceselor în accidente rutiere este de 97 la un million de locuitori, aproape dublu față de media UE, a spus răspicat că lipsa autostrăzilor (și nu a drumurilor expres) este cauza principală pentru numărul mare de morți pe șosele”. Tot CE a mai spus că „lipsa autostrăzilor provoacă și cele mai multe coliziuni frontale și, implicit, cel mai mare număr de morți și răniți grav”. Autorul mai arată că, în prezent, „în România revin 38 de milimetri de autostradă pe cap de locuitor, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în UE.”

CONCLUZIE
Transportatorii și ceilalți participanți la trafic vor ca în România să se execute Autostrăzi pentru a se putea circula în deplină siguranță rutieră cu viteza maximă stabilită prin lege, de 130Km/h și nu Drumuri expres pe care nu este permisă circulația cu viteze mai mari de 100Km/h (de precizat că în OUG nr.195/2002/2017 s-a strecurat o greșeală: viteza de circulație corectă este de 90Km/h, fiindcă la viteza de 100Km/h, banda de circulație trebuie să fie de 3,75m lățime și nu de 3,50m, fiind necesar să se prevadă și banda de urgență de 2,50m).
Ceea ce ne atrage atenția scriitorul american Robert Heinlein trebuie reținut și anume „să nu subestimăm niciodată forța prostiei”, la care mai trebuie adăugat, „neștiinței și relei intenții”.

BIBLIOGRAFIE

1.„Oare cine-i sfătuiește, Doamne?...”, autor ing. Ioan Ursu, articol publicat în Revista Drumuri Poduri nr..166 (235), aprilie 2017;
2. Master Planul General de Transport al României, aprobat de Guvernul Cioloș cu HG nr.666 în 14 septembrie 2016;
3. „Drumuri”, autori Traian Matasaru, Iosuf Craus, Stelian Dorobanțu, ediția 1966;
4. Master Planul General de Transport, o „descoperire epocală” și aberantă, o păcăleală pentru români. Drumuri expres cu benzi de circulație de 3.50m lățime, pentru viteza de 120Km/h, - autor ing.Gh.Buruiana, revista Drumuri Poduri nr.153 (222), martie 2016;
5. „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195 actualizată în 2017 cu privire la vitezele de circulație pe drumurile publice”;
6. „Cinci oameni mor în fiecare zi pe șoselele din România. Ce fac autoritățile?” autor Razvan Pițulescu, articol postat pe internet.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping