VIDEO EXCLUSIV: TRANSPORTATORII ROMÂNI, NEMULȚUMIȚI DE MODIFICĂRILE C.E. ADUSE PACHETULUI RUTIER ^Recomandat

Conferința “EUROPA ÎN MIȘCARE”, organizată de UNTRR, la hotel Crowne Plaza din București, în data 21 septembrie 2017, s-a dorit a fi o dezbatere deschisă cu Comisia Europeană asupra viitorului transportatorilor români în UE din perspectiva propunerilor de modificare a Pachetului Rutier.

Conferința a stabilit un dialog constructiv cu CE - Direcția Generală pentru Mobilitate și Transporturi (DG MOVE), autoritățile române și eurodeputații români în scopul identificări unor soluții europene efective la provocările actuale cu care se confruntă transportatorii români în UE.
Reprezentantul Comisiei Europene, Eddy LIEGEOIS, Șef de Unitate Transport Rutier DG MOVE, a prezentat pe scurt premisele și obiectivele care au stat la baza propunerilor de modificare a legislației care reglementează pachetul rutier.
Propunerile de modificare a pachetului rutier conțin o serie de măsuri care vizează modernizarea normelor legislative, astfel încât acestea să ducă la îmbunătățirea condițiilor de lucru ale conducătorilor auto, de a asigura o concurență loială între operatori și de a crește siguranța rutieră pe drumurile europene.
De asemenea, LIEGEOIS a prezentat inițiativele legislative ale Comisiei Europene în sectorul transportului rutier:
- îmbunătățirea accesului la profesie și la piața transportului rutier de mărfuri din UE - revizuirea Regulamentelor
1071/2009 și 1072/2009;
-revizuirea Directivei 1/2006 privind utilizarea vehiculelor închiriate pentru transporturi internaționale;
-consolidarea legislației sociale în domeniul transportului rutier prin revizuirea Directivei 22/2006 privind implementarea legislației sociale și o lege specială (Lex specialis) privind detașarea lucrătorilor în transportul rutier, inclusiv măsuri specifice de implementare;
-consolidarea legislației sociale în domeniul transportului rutier - revizuirea Regulamentului nr. 561/2006 privind perioadele de conducere și de odihnă și a Regulamentului nr. 165/2014 privind tahograful;
-taxarea inteligentă a infrastructurii rutiere - revizuirea Directivei Eurovinietei (1996/62/CE);
-promovarea serviciului european de taxare electronică (EETS) - reformarea Directivei privind interoperabilitatea sistemelor electronice de taxare rutieră în Comunitate (2004/52).
La rândul său, Radu Dinescu, secretar general UNTRR, a prezentat „Provocările transportatorilor rutieri români în Uniunea Europeană„ și a subliniat faptul că ar trebui să se respecte CARTEA ALBĂ din 2011, prin care UE avea ca obiectiv pentru următorul deceniu crearea unui veritabil spațiu unic european al transporturilor, prin eliminarea tuturor barierelor reziduale dintre modurile și dintre sistemele naționale. În loc ca acest lucru să se întămple, Comisia Europeană vine cu un proiect care restricționează piața. Pe parcursul ultimului deceniu au crescut barierele naționale protecționiste în vestul UE.
Germania (2015), Franța(2016), Italia, Austria, Olanda, Luxemburg (2017) - interpretările naționale protecționiste ale Directivei 96/71 privind detașarea lucrătorilor, prin legi naționale, le impun transportatorilor români să-i plătească aceluiași șofer, salariile minime din aceste țări pentru transporturile operate pe teritoriul lor.
Franța și Belgia (2014), Germania (2017) – interpretări naționale protecționiste ale R561/2006 prin care interzic șoferilor români efectuarea odihnei săptămânale normale în cabina.
Finlanda și Danemarca (2013) – interpretări naționale protecționiste ale R1072/2009, urmărind limitarea cabotajului și a transportului internațional.
Temele prezentării:
- UNTRR – Vocea Transportatorilor Rutieri din România
- Piața de Transport Rutier din Romania
- Piața Unică de Transport Rutier în UE –obiectiv UE sau numai un vis?
- Competiția Est-Vest în UE: Dumping Social vs. Dumping Financiar
- Plată egală pentru muncă egală și pentru transportatorii români
- Pachetul rutier CE & așteptările transportatorilor rutieri români
Partea a doua a conferinței a fost deschisă de Matthias Maedge, Delegat General al Delegației Permanente IRU la UE, care prezentat politica generală IRU privind pachetul mobilitate.
Ana-Claudia Țapardel, Europarlamentar, TRAN, a prezentat poziția României în cadrul CE referitoare la proiectele de modificare a Pachetului Rutier. Domnia sa a specificat că își dorește ca și șoferii români să fie plătiți cu salariile țărilor dezvoltate dar, în același timp, și firmele de transport trebuie să încaseze aceleași tarife pentru activitatea desfășurată în țările membre ale UE.
Doamna Țapardel a spus că, în acest moment, aceste modificări ar afecta grav piața transporturilor din România și că o soluție ar fi prelungirea adoptării acestor acte legislative până la găsirea unei soluții cât mai bune de compromis.
Ștefan Radu Oprea, senator, raportor Pachet Rutier - Comisia pentru afaceri europene a Senatului, a prezentat poziția Senatului privind Pachetul Rutier.
Acest lucru înseamnă că atunci când un avizul este motivat și este susținut de cel puțin o treime din voturile atribuite parlamentelor naționale proiectul trebuie reexaminat.
Maria Luiza Socol Florescu, director Relații Internaționale, Casa Naţională de Pensii Publice(CNPP) a prezentat diferența dintre detașarea prevăzută în Directiva detașării și detașarea prevăzută în Regulamentului 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentul (CE) nr. 987/2009.
Florescu a explicat că transportatorii nu fac detașare în sensul definiției Codului Muncii ci își desfășoară activitatea în mod curent simultan sau alternativ pe teritoriul a două sau multor state membre (pluriactivitate). Tocmai din acest motiv, până în aprilie 2017, nu se eliberau formulare A1 pentru șoferi decât în cazuri foarte rare. Din cauza legilor protecționiste din Austria (1 ianuarie 2017) și Franța (1 aprilie 2017), Casa Naționață de Pensii Publice a început să aibă solicitări din partea transportatorilor. UNTRR a fost prima asociație care a fost la negocieri cu CNPP și a solicitat informații pentru eliberarea formularelor A1 pentru firmele de transport.
De asemenea Maria Florescu a specificat că, pentru obținerea formularului A1 în cazurile de pluriactivitate, se solicită o cifră de afaceri de minim 5% în statul în care este încheiat contractul de muncă. Însă există state în Europa care vor ca eliberarea formularului A1 pentru pluriactivitate să fie condiționat de o cifră de afaceri de minim 25% în țara în care este încheiat contractul de muncă. Acest lucru nu este acceptat de reprezentanții CNPP pentru că ar limita activitatea firmelor care nu fac detașare ci desfășoară în mod curent simultan sau alternativ activităţi salariate pe teritoriul a două sau multor state membre.
Maria Motântău, Şef serviciu Control Relații de Muncă, Inspecția Muncii, a avut o intervenție în timpul prezentării dlui Eddy Liegeois prin care a explicat că Inspecția Muncii din România întotdeauna răspunde solicitărilor autorităților similare de control din țările UE prin sistemul IMI. În schimb, autoritățile din țările din vestul Europei nu răspund solicitărilor ITM.
Florin Cosma, inspector de muncă superior, Inspecția Muncii, a prezentat activitatea instituției în raport cu Directiva detașării și aplicarea acesteia firmelor de transport din România. De asemenea, Cosma a anunțat că, începând cu săptămâna următoare, vor începe controale la firmele de transport pentru verificarea condițiilor de muncă legate de Directiva detașării.