puterea.ro: Umbrărescu ar vrea să vândă afacerile din România către Bechtel ^Recomandat

Articolul a apărut pe site-ul puterea.ro și ridică o serie de semne de întrebare. În condițiile în care Umbrărescu a fost un răsfățat al contractelor cu statul, el câștigând numeroase contracte pentru construcția de drumuri. De aceea, articolul trebuie luat cu rezerve. Mai trebuie spus, că e cel puțin ciudat ca Umbrărescu să se plângă în concurență neloială în codițiile în care firma sa a „decolat” în mod ciudat de la o cifră de afaceri de 28 milioane de lei în 2018 la peste 2,1 miliarde de lei în 2021.

REDĂM ARTICOLUL

Dorinel Umbrărescu, proprietarul mai multor companii de construcții, intenționează să își vândă afacerile către americanii de la Bechtel. Surse apropiate negocierii au declarat pentru Puterea.ro că afacerile lui Umbrărescu sunt în acest moment auditate la Deloitte.

Omul de afaceri român este unul dintre cei mai importanți constructori de autostrăzi și drumuri expres din țară. El a executat și are în execuție în jur de 400 de kilometri de șosea rapidă, iar totalul contractelor sale se ridică la 23,1 miliarde de lei, potrivit puterea.ro

Până la ora publicării acestui material, Dorinel Umbărărescu nu a putut fi contactat.

Proiectele sale sunt două tronsoane de pe Autostrada Transilvania – A3, care totalizează 42,2 kilometri, două loturi, 2 și 4, de pe Centura Capitalei, Nord, în profil de autostradă, în jur de 23,5 kilometri, două tronsoane care totalizează 63 de kilometri de pe drumul expres Craiova-Pitești, zis și ”autostrada Ford”, ciotul de 9,1 kilometri dintr Margina și Holdea, de pe A1, o lucrare foarte complexă, și mai multe porțiuni de pe Autostrada Moldovei, care însumează 255 de kilometri.

Ce îl nemulțumește pe Umbrărescu
Antreprenorul a decis să își vândă afacerea americanilor din cauza unui cumul de motive: inconsecvența măsurilor legislative și fiscale, creșterea prețurilor materialelor de construcții, relația defectuoasă cu Compania de Autostrăzi, deținută de Ministerul Transporturilor, invazia companiilor turcești, exodul forței de muncă, inclusiv la acele societăți din Turcia.

Pandemia de COVID și războiul din Ucraina a săltat rata inflației chiar spre 16%, astfel încât costurile companiilor de construcții au crescut chiar și cu 30%. Aceste salturi de costuri nu au fost luate în seamă de CNAIR pentru o eventuală renegociere a contractelor. De altfel, companiile lui Umbrărescu au încetat anul trecut lucrul pe majoritatea șantierelor pe motiv că societatea Ministerului Transporturilor le-a promis constructorilor, nu doar celor de la UMB, firma lui Umbrărescu, de peste jumătate de an că Executivul va adopta prin OUG formula polinomială de ajustare a prețului contractelor.

Umbrărescu acuză, de asemenea, și invazia companiilor turcești în infrastructura autohtonă, mai ales în vremea ministeriatului lui Sorin Grindeanu. Mai exact, reclamă modul acestora de lucru. Câștigă licitații la prețuri mult mai mici decât concurența, iar după primirea contractelor, turcii iau și forța de muncă de la competitori, ademenind-o cu lefuri mai mari. În felul acesta, multe companii se trezesc peste noapte că nu pot să-și îndeplinească sarcinile din contract, adică să termine lucrările la timp, din cauză că nu au cu cine.

Costurile mari, lipsa forțelor de muncă, concurența turcească sunt printre principalele cauze care duc la intrarea în insolvență a companiilor de construcții. Într-o analiză făcută de Sierra Quadrant se spune că în zonele de business cu cele mai mari probleme, pe locul secund se află sectorul construcțiilor, cu 21.085 de firme în dificultate. Numărul companiilor în insolvență în acest sector a crescut cu 22,9%, iar a celor radiate cu 8,8%.

Numărul firmelor de construcții care și-au suspendat activitatea a crescut cu 27%, iar a celor care au pus lacătul pe ușă, fiind dizolvate, a crescut cu 26%.

,,Creșterea puternică a prețurilor materialelor de construcții alături de scumpirea semnificativă a utilităților (energie, gaze, carburanți) au dat peste cap multe dintre planurile constructorilor, iar scumpirea finanţării bancare a accentuat problemele din acest sector. Nu este exclus ca, în 2023, numărul firmelor cu probleme din acest sector să crească cu 20-30%”, arată analiza.

Cine e Bechtel

Contractul cu Bechtel, prin care statul român a plătit 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostrăzi, este considerat cel mai păgubos acord încheiat de România după Revoluţie. Au fost inaugurați în 2009-2010 în timpul premierului Emil Boc – actual primar în Cluj-Napoca, după ani de blocaje pe toate tronsoanele.

Invazia turcească

În vremea ministeriatului lui Sorin Grindeanu la Transporturi a explodat prezența companiilor turcești în infrastructura mare a României. Turcii aproape că au câștigat toată construcția A0, centura Capitalei cu profil de autostradă, au pus mâna pe construcția metroului de la Otopeni și pe cel de la Cluj-Napoca. De asemenea, vor construi și un segment important din autostrada Sibiu-Brașov.