TUPEU: LEFURILE DIN CNAIR CRESC ANUL ACESTA CU 50%, DEȘI COMPANIA ESTE ANCHETATĂ PENTRU SPORURI SALARIALE ILEGALE ^Recomandat

La finalul lunii trecut a fost lansat, în dezbatere publică, Proiectul privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2017 al CNAIR, companie aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Revoltătoare este propunerea de creștere a câștigul mediu pe salariat de la 3.300 de lei în anul 2016, la 4.889 de lei anul acesta. Creșterea este spectaculoasă, de 48%, în condițiile în care, de-a lungul anilor, DNA, Ministerul de Finanțe și Curtea de Conturi a anchetat salariile ilegale acordate la Compania Națională de Autostrăzi.

Creșteri de cheltuieli pe toate liniile
Documentul prezintă motivele care permit creșterea puternică a salariilor într-o companie de stat care se remarcă prin contraperformanțele sale: România are cel mai mic număr de kilometri de autostradă dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA a fost elaborat având în vedere: “majorarea cheltuielilor de natură salarială faţă de nivelul aprobat în anul 2016 cu sumele reprezentând creşteri ale câştigului mediu brut pe salariat aferente creşterii datorate majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată; creşteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2017, determinate ca urmare a creşterii numărului de personal în anul 2016; majorarea cheltuielilor de natură salarială faţă de nivelul aprobat în anul 2016 cu sumele reprezentând creşteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente creşterii numărului de personal prognozat la finele anului 2017, faţă de cel aprobat în anul precedent, în condiţii justificate de extinderea activităţii; majorarea cheltuielilor de natură salarială faţă de nivelul aprobat în anul 2016 cu sumele reprezentând majorarea tichetelor de masă”, se arată în proiectul de buget al CNAIR.

Premierul Grindeanu, de acord
Dat fiind și că „CNAIR nu a înregistrat în ultimii doi ani consecutivi pierderi brute, s-a încadrat în nivelul plăţilor restante aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al anului 2016, nu planifică, pentru anul 2017, pierderi brute, “faţă de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere-SA aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, pe care îl supunem Guvernului spre adoptare”, motivează documentul aflat în dezbatere publică. Acest cadru pentru Proiectul bugetului CNAIR a fost semnat de către ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, și a fost avizat favorabil de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, și de ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan.
Pentru că premierul Sorin Grideanu nu are nimic de comentat, a semnat “ca primarul” următorul document: „Având în vedere prevederile Legii nr. 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017, în temeiul articolului 108 din Constituţia României, republicată, al articolului 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Articol unic: se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.

Se vor angaja 1.000 de oameni
Anexa arată cifrele seci ale creșterilor salariale. Veniturile totale ale companiei sunt bugetate la 5,369 miliarde de lei, iar cheltuielile totale la 5,361 miliarde de lei. Cheltuielile cu personalul se ridică la 484,799 milioane de lei, din care 401,089 milioane de lei sunt cheltuieli de natură salarială. Din acestea, CNAIR are estimate pentru 2017 cheltuieli cu salariile de 328,327 milioane de lei şi bonusuri de 72,762 milioane de lei. Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială este de 4.889,13 lei. În 2016, salariul mediu a fost de 3.300 de lei, cu aproape 50% mai mic.
CNAIR are prinse în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2017 plăţi restante de 47 milioane de lei şi creanţe restante de 210 milioane de lei.
Numărul de personal prognozat pentru sfârşitul anului este de 7.324, cu aproape 500 mai mare decât acum când sunt înregistrați 6.800 de angajați. În decembrie 2016, la CNAIR munceau doar 6.075 de angajați. Ceea ce arată că, la finalul acestui an, în decembrie 2017, la CNAIR vor fi cu 1.000 de angajați în plus, o creștere de 15% pe care nu am găsit-o justificată în niciun document.

Zeci de prime fără fundament
În martie anul trecut, revista TIR a prezentat, în exclusivitate, documente care arătau că trei directori generali ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România le-au mărit ilegal salariile angajaților lor preferați, cu sume de bani cuprinse între 10 și 75% din salariul de bază, decretântu-i în fals personal auxiliar al echipei care derulează contracte cu fonduri europene.
Foştii şefi ai companiei Ionuţ Maşala, Mircea Pop şi Narcis Neaga au ştiut să îşi răsplătească angajaţii, deşi sunt greu de contabilizat meritele pe care aceştia le-au avut în construcţia bucăţii de autostradă Nădlac-Arad. Cei trei mai sus menţionaţi au folosit o prevedere din Ordinul numărul 28/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POS-T) 2007-2013. Potrivit acestui ordin, atunci când o cheltuială este eligibilă în cadrul proiectelor finanţate POS-T (aşa cum a fost cazul proiectului de autostradă), sunt posibile: “cheltuieli privind stimularea financiară a personalului care desfăşoară în proporţie de cel puţin 50% activităţi referitoare la gestiunea proiectului, conform structurii de implementare prezentate de beneficiar şi fişelor de post.
În 2012, când director general interimar al CNADNR era Ionuţ Maşala, personalul auxiliar nominalizat pentru a lucra la acest proiect era de 45 de persoane, printre care şefa de personal sau cea de la comunicare. Personalul de conducere al CNADNR, care asigură coordonarea activităţilor, era format din 4 persoane, în frunte cu dubiosul Ionuț Maşala. Toți erau eligibili să primescă bani în plus față de salariu, deși contribuția lor în cadrul proiectului de autostradă Arad-Nădlac este cât se poate de îndoielnică.
Un an mai târziu, în 2013, în cadrul aceluiaşi proiect, 42 de persoane au fost nominalizate ca personal auxiliar, fără niciun alt detaliu în plus, pentru „activități complementare în implementarea proiectului”.
Nici Narcis Neaga nu putea rata o asemenea oportunitate. Pentru a nu mai da loc de interpretări şi pentru a se face iubit de către subordonaţii lui loiali din CNADNR, Neaga a decis ca proiectul autostrăzii Arad-Nădlac să fie coordonat de 44 de oameni (de şapte ori mai mulţi decât în epoca Mircea Pop şi de 11 ori mai mult decât în anul 2012). De asemenea, Neaga a nominalizat în fals personal auxiliar din 17 departamente. Desigur, toți eligibili să își ia salarii mărite cu procente cuprinse între 10 și 75%, pentru o presupusă implicare în proiectul autostrăzii.
Autostrada Nădlac-Arad trebuia deschisă în 2013. Acest lucru s-a întâmplat abia în iulie 2015, cu peste doi ani de întârziere.

Execuție bugetară în fals
Aceste dezvăluiri au fost confirmate de trei organe de control, care au scos la iveală și alte nereguli în privința acordării salariilor.
Reprezentanţii Curţii de Conturi au verificat activitatea Companiei din perioada 2013-2014, iar concluziile au fost cât se poate de clare: „în urma acţiunii de control curente şi acţiunilor de control derulate la nivel teritorial, auditorii publici externi au constatat, atât pentru entitatea verificată CNADNR, cât şi pentru entităţile subordonate acesteia şi verificate (ca urmare a includerii acestora în programul anual de activitate), faptul că modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli nu sunt în concordanţă, sub toate aspectele semnificative, cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi nu se respectă, sub toate aspectele semnificative, principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. Gradul de răspândire în activitatea entităţii verificate a cazurilor de neconformitate a obiectivelor specifice cu criteriile de audit este ridicat”. Una dintre concluzii era aceea că, în anii 2013-2014, la CNADNR s-au acordat salarii suplimentare în valoare de milioane de euro, angajaţii au primit bonusruri ilegale, în timp ce productivitatea muncii a scăzut considerabil.

Bugetul companiei a fost prejudiciat
Un alt raport, întocmit de data aceasta de către Corpul de Control al ministrului Transporturilor la CNADNR, arată că aceste practici au continuat şi în anul 2015. Astfel, s-a constatat că, potrivit Raportului de venituri şi de cheltuieli numărul 349/2015, câştigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile trebuia să fie de 2.483 de lei. Dar, în realitate, el s-a situat la 3.057 de lei (o creştere de 123%). La indicativul câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, a fost prognozată suma de 2.707 lei, dar, în realitate, s-a plătit cu 121% mai mult, ajungându-se la un salariu mediu lunar de 3.302 lei. În prima jumătate a anului 2015, s-au cheltuit cu peste 150 milioane de euro mai mult decât fusese prefigurat în buget.
În martie 2017, inspectorii din cadrul Ministerului de Finanţe au confirmat datele incriminatorii prezentate, în urmă cu un an, în exclusivitate, de Revista TIR: la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) s-au acordat sporuri ilegale de până la 75% din salariu. Echipa de la Ministerul de Finanţe, care a efectuat controlul la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere -CNAIR (succesoarea CNADNR), a constatat că, "în perioada 2011-2015, bugetul companiei a fost prejudiciat după ce directorii generali au decis să acorde sporuri nejustificate. Sporurile au fost luate de persoane nominalizate prin decizia Directorului General să facă parte din fiecare unitate de implementare a proiectelor cu asistenţă şi finanţare externă. Aceşti angajaţi au putut beneficia de o majorare a salariului de bază cu 75%... proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implica.

2012, ca în 2013 și 2014
Curtea de Conturi a mai descoperit –într-un raport din anul 2014– că aceste practici au existat și în anul 2012. „În condiţiile depăşirii, în luna decembrie 2012, a prevederii bugetare aferente cheltuielilor de personal, la nivelul CNADNR au fost efectuate cheltuieli nelegale pentru acordarea unor prime către personalul companiei, în cuantum de 33 mii lei, precum şi pentru acordarea unor sporuri pentru ore suplimentare, în cuantum de 184 mii lei”, arată raportul Curţii de Conturi. În plus, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că la nivelul CNADNR au fost depăşite prevederile bugetare cu 6,11%, prin efectuarea de cheltuieli de personal. „Aceste cheltuieli cu salariile personalului CNADNR, de la nivel central, au fost stabilite în baza contractelor individuale de muncă şi plătite pe state de plată a salariilor, neprezentate la viza de control financiar preventiv propriu”, se menţionează în Raportul Curţii de Conturi.

CASETA
Zile libere fără număr
La Compania de Autostrăzi în afara destrăbălării pe bani publici, se acordă zile libere fără justificare. Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România l-a întrecut pe premierul Victor Ponta la capitolul "zile libere plătite".
Cu de la sine putere, Neaga le-a acordat "drumarilor care nu prea fac drumuri" o zi de concediu plătit pentru a treia zi de Paşte dintr-un an. Astfel, ceneadeneriştii au beneficiat de o liberă în plus faţă de colegii lor din celelalte companii cu capital de stat. Acest cadou populist făcut pe bani publici venea pe fondul anunţului concedirii a mii de angajaţi ai companiilor de cale ferată ale statului român.

CASETA
Ce autostrăzi deschidem anul acesta
În anul 2017 sunt estimaţi a fi deschişi traficului aproximativ 90 de kilometri de autostradă, după cum urmează: Autostrada Bucureşti-Ploieşti (3,325 km); Autostrada Sebeş-Turda, Lotul 3 (12,450 km); Autostrada Sebeş-Turda, Lotul 4 (16,3 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 2 (15 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 3 (21,141 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 4 (22,140 km), potrivit ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc.
În ceea ce privește cel mai important proiect de infrastructură, autostrada Sibiu-Pitești, pentru capetele autostrăzii, respectiv sectoarele 1 și 5, licitația pentru proiectul tehnic și execuție va fi lansată în această vară. Este vorba de secţiunea 5, Curtea de Argeş–Piteşti, de la km 90+000 la km 123+037, care leagă cele două localități, prin Valea Argeşului, şi se continuă cu autostrada existentă. Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigură legătura între DN 7 (Defileul Văii Oltului) prin continuarea autostrăzii existente.