Cum arată piața transporturilor rutiere din România în 2023 ^Recomandat

Transporturile sunt singurul sector din economie, în afară de cel de IT, care are o balanţă pe excedent, un plus de 5,4 miliarde de euro în 2022, această ramură fiind de altfel şi cel mai mare contributor la balanţa pozitivă a serviciilor, arată datele de la BNR.
Ramura de transporturi a contribuit cu aproape jumătate (44%) la excedentul balanţei serviciilor, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publice. În timp ce balanţa serviciilor a înregistrat un excedent de 12,5 miliarde de euro anul trecut, balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 32 miliarde de euro.

Ramura de transporturi a contribuit cu aproape jumătate (44%) la excedentul balanţei serviciilor, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publice. În timp ce balanţa serviciilor a înregistrat un excedent de 12,5 miliarde de euro anul trecut, balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 32 miliarde de euro.
Excedentul din transporturi ar putea să fie mult mai mare faţă de nivelul înregistrat în prezent dacă România ar fi intrat în Schengen, iar camioanele nu aşteptau zeci de ore să treacă vama. La un voiaj de patru-cinci zile camioanele pierd o zi din cauza statului în vamă, unde un camion aşteaptă şi nouă ore.

Schengen, ca o piatră de moară

Blocarea aderării României la spaţiul Schengen de către Austria înseamnă că în continuare mii de camioane vor aştepta zeci de ore în vămi. În prezent, camioanele de marfă aşteaptă chiar şi câte 9-12 ore să treacă vama Nădlac cu Ungaria, ceea ce face ca mărfurile să ajungă cu întârziere la clienţi.
Pe piaţa locală de transport rutier de mărfuri activau în total 41.972 de firme anul trecut faţă de 45.592 de firme anul anterior, care aveau în total 146.603 angajaţi, faţă de 156.000 de angajaţi anul anterior, potrivit datelor transmise de ONRC.
Toate companiile care activează pe piaţa de transport rutier de marfă aveau afaceri totale de 67,7 miliarde de lei, în creştere faţă de 58,8 miliarde de lei anul anterior.
Provocările principale pe această piaţă rămân lipsa şoferilor şi întârzierile cu care sunt livrate camioanele. Extinderea marilor lanţuri de magazine impulsionează însă în continuare business-ul transportatorilor care activează pe rute interne. Dezvoltarea infrastructurii rutiere ar putea stimula şi mai mult piaţa de transport rutier de mărfuri.
Cei mai mari jucători de pe piaţa de transport mărfuri şi-au crescut afacerile în 2022 şi au bugetat investiţii în reînnoirea parcului auto şi în automatizare pentru acest an.

Cât ne costă că nu suntem în Schengen

Nonapartenenţa la Schengen are un impact direct de 5-18 miliarde de euro pe an ca pierderi, arată un studiu realizat de Parlamentul European în 2016. Tot acest studiu arată că transportatorii de marfă pierd din cauza timpilor mari de aşteptare în vămi până la 7,5 miliarde de euro pe an, iar pe circulaţia călătorilor se pierd între 1,3 miliarde de euro şi 5,2 miliarde pe an. Pe piaţa locală nu există un astfel de studiu care să arate la cât se ridică exact pierderile.
Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că, în baza unei analize realizată de o companie de consultanţă, fiecare lună de întârziere în aderarea României la Schengen înseamnă minimum 200 de milioane de euro mai puţin la Produsul Intern Brut al ţării.

„Am văzut o analiză foarte serioasă, o modelare foarte serioasă făcută de o firmă de consultanţă din Big 4. Fiecare lună de întârziere în aderarea noastră la Schengen înseamnă minim 200 de milioane de euro mai puţin la Produsul Intern Brut al României.

Aceeaşi analiză arăta că, în cei 11 ani pe care i-am pierdut, suma pierderilor la PIB-ul României a fost în valoarea actualizată a banilor, de aproape 25 de miliarde de euro.
200 milioane euro pierderi

Eu cred că este momentul să spunem că nu se mai poate aşa şi dacă austriecii vor să exerseze pe Uniunea Europeană egourile lor politice legate de alegerile pe care le au în ianuarie, la alegerile regionale, dacă vor să utilizeze valorile Uniunii Europene în sensul de a nu le mai respecta, până la urmă să dea banii ăştia - 200 de milioane de euro pe lună, pierderi pentru economia României. Inclusiv, atenţie, pentru multe firme cu capital mixt româno-austriac sau chiar firme austriece care derulează afaceri în România", a precizat Nicolescu, în prezent preşedinte al Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice.

Doi lideri din Austria, cancelarul şi ministrul de interne, practic încearcă să ia ostatice toate valorile şi principiile Uniunii Europene de când s-a fondat Uniunea Europeană şi să nu mai respecte nimic, pentru că aşa vor ei", a adăugat el.

În opinia sa, „dacă austriecii vor să exerseze pe Uniunea Europeană egourile lor politice legate de alegerile pe care le au în ianuarie, atunci să plătească 200 de milioane de euro pe lună pierderi pentru economia României, pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen”
„Se va întâmpla astăzi. Eu sunt în continuare optimist. Am văzut cu toţii zilele trecute discuţiile, inclusiv cele publice. Mi se pare că doi lideri din Austria, cancelarul şi ministrul de interne, practic încearcă să ia ostatice toate valorile şi principiile Uniunii Europene de când s-a fondat Uniunea Europeană şi nu să nu mai respecte nimic, pentru că aşa vor ei. Eu nu cred că lucrurile vor rămâne aşa.
Din punct de vedere economic eu cred că Schengen este şi o chestiune economică sau este, poate în primul rând o chestiune economică. Este o chestiune şi de respect pentru 30 de milioane de cetăţeni români şi bulgari.

Dar este o problemă economică şi dacă nu conştientizăm acest lucru, trebuie să mergem în toate punctele noastre de trecere a frontierei către vest şi să vedem acolo tiruri care stau zile întregi ca să treacă punctul de trecere a frontierei. Şi sunt kilometri de tiruri", a menţionat Nicolescu, citat de Agerpres.