Comisia Europeană suspendă 80.000.000 euro din cauza neregulilor în Transporturi ^Recomandat

De asemenea, pentru metroul din Cluj-Napoca, s-a decis suspendarea definitivă a întregii sume de aproximativ 300 de milioane de euro, sumă esențială pentru dezvoltarea acestui proiect. Pe lista companiilor cu probleme se află și Metrorex, unde conducerea a fost instalată ilegal, conform Comisiei. Această conducere, cu Mihai Barbu în frunte, este responsabilă de tensiunile apărute în relația comercială cu societatea Alstom din Franța.

Conform informațiilor obținute de Economedia, decizia Comisiei Europene este parte dintr-un proces mai amplu, în care s-a suspendat, în total, aproximativ 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR. Din cele 74 de jaloane care trebuiau îndeplinite, șase au fost considerate neîndeplinite satisfăcător, ceea ce subliniază o problemă sistemică în gestionarea fondurilor europene de către autoritățile române.

Printre jaloanele cu probleme se numără semnarea contractelor pentru 50% din lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare, numirea directorilor la companiile de stat CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere), CFR (Compania Națională de Căi Ferate), Metrorex și CFR Călători. Aceste nereguli pun sub semnul întrebării capacitatea României de a respecta cerințele europene și de a gestiona eficient proiectele de infrastructură esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.

Un aspect esențial al acestei suspendări se referă la jalonul 79, care prevedea selectarea și numirea noilor membri ai consiliului de administrație pentru companiile de stat din domeniul Transporturilor. Comisia a evidențiat probleme grave de transparență și conflict de interese în procedurile de selecție, incluzând numirea unor candidați care aveau legături ierarhice directe cu procesul de selecție. Aceste nereguli au determinat Comisia să suspende 20 de milioane de euro pentru îndeplinirea parțială (81%) a acestui jalon.

Neregulile de la Metrorex

În mod special, neregulile de la Metrorex au fost menționate ca fiind deosebit de problematice. Aici, Comisia a descoperit cazuri clare de conflict de interese legate de numirea lui Mihai Barbu ca președinte al Consiliului de Administrație. Barbu a ocupat simultan funcția de președinte al consiliului și cea de șef al comitetului de nominalizare și remunerare, ceea ce, conform Comisiei, reprezintă un conflict de interese evident. Această suprapunere de funcții ridică suspiciuni serioase cu privire la imparțialitatea procesului de evaluare și recrutare la nivelul Metrorex.

În urma presiunilor și a criticilor formulate în scrisoarea Comisiei Europene, Mihai Barbu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Metrorex, decizie care va intra în vigoare la 1 noiembrie. Barbu a explicat că a acționat în acest fel pentru a preveni pierderea fondurilor europene, afirmând: „Nu vreau să fiu responsabil pentru pierderea fondurilor PNRR. Așa că am decis să rezolv această problemă pe cale amiabilă.” El a subliniat că selecția sa în Consiliul de Administrație a fost realizată de Ministerul Transporturilor, iar firma de recrutare responsabilă pentru proces a fost selectată tot de minister, nu de el.

Această demisie vine pe fondul unor acuzații grave de nerespectare a normelor de guvernanță corporativă și a unor dificultăți întâmpinate de Metrorex în relația cu furnizorul francez Alstom, responsabil pentru livrarea trenurilor destinate Magistralei 5 din Drumul Taberei. Neregulile legate de aceste procese de selecție nu doar că pun în pericol accesul României la fonduri europene, dar subminează și credibilitatea instituțiilor statului.
Nereguli la numirea șefilor la CNIR și CNAIR

Comisia Europeană a identificat nereguli semnificative în procesul de numire a conducerii companiilor de stat din domeniul transporturilor din România, în special în ceea ce privește CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) și CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Analiza detaliată a evidențiat o serie de probleme grave legate de transparență și imparțialitate în procedurile de selecție.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este legătura ierarhică între secretarul general al Ministerului Transporturilor și membrii comitetului de selecție. Atunci când secretarul general a fost numit în consiliul de administrație al CNIR, acesta supraveghea unitatea de resurse umane responsabilă cu desemnarea unuia dintre cei șapte membri ai comitetului de selecție pentru întreprinderile de stat din sectorul rutier. Această situație ridică semne de întrebare asupra integrității procesului de selecție, sugerând că nu a existat o procedură transparentă și competitivă pentru numirea secretarului general.

De asemenea, în februarie 2023, au fost numiți șase membri ai consiliului de administrație CNAIR pentru un mandat de patru ani, dar reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost re-numit pentru o perioadă de doar patru luni. Astfel, România a raportat Comisiei doar șase din cele șapte mandate ale noilor membri ai consiliului, iar la 31 mai 2024, s-a confirmat că mandatul reprezentantului Ministerului Finanțelor nu a fost prelungit, lăsând consiliul cu doar șase membri.

Similar, în cazul CFR Călători, deși toți cei șapte membri ai consiliului au fost numiți în februarie 2023, doi membri au demisionat în 2024, ceea ce a dus la o situație în care consiliul a funcționat cu doar cinci membri, sub minimul legal de cinci.

Un alt aspect alarmant este lipsa semnării actelor adiționale care stabilesc indicatorii de performanță pentru membrii nou numiți ai consiliului de administrație al CNIR, la mai mult de 18 luni de la numire. Acest lucru subliniază o gestionare ineficientă și lipsită de responsabilitate în rândul liderilor acestor companii de stat.

De asemenea, o numire controversată a avut loc atunci când unul dintre secretarii de stat de la Ministerul Transporturilor a fost ales în consiliul de administrație al CNIR, în ciuda faptului că s-a clasat pe locul opt pe lista scurtă a candidaților. Aceasta ridică serioase întrebări cu privire la corectitudinea și obiectivitatea procesului de selecție.

Comisia Europeană a concluzionat că numirile efectuate de comitete de selecție cu membri având legături ierarhice clare cu candidații selectați, precum și participarea membrilor consiliului de numire și remunerare în calitate de candidați, contravin cerințelor jalonului 79 din PNRR. Neregulile identificabile au inclus neocuparea posturilor vacante în consiliul de administrație, neaprobată indicatorii de performanță pentru consiliile de administrație nou numite, și numirea unor personalități politice înalte în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat. (puterea.ro)