2020: De zece ori mai puține mașini electrice și de 200 de ori mai puține puncte de alimentare decât în promisiunile politice ^Recomandat

Camera Deputaţilor primeşte zilele acestea amendamente la Proiectul de Lege care va modifica şi completa Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. În expunerile care însoţesc amendamentele, deputaţii realizează, poate involuntar, o radiografie a sistemului de transport românesc şi a perspectivelor sale (sumbre) în contextul în care Europa vrea un transport verde şi reducerea vehiculelor alimentate cu combustibili fosili în trafic. Documentele arată că între proiectele politice şi realitate este o diferenţă colosală.

Propuneri cu mari rezerve din interior
Lucian Bode a avut o intervenţie edificatoare în aces sens în cadrul Comisiei de Transport pe care o şi conduce: “Odată cu adoptarea prezentei iniţiative legislative, România va intra în rândul ţărilor care îşi stabilesc foarte clar ţintele privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Prezenta iniţiativă legislativă defineşte combustibilii alternativi: energia electrică, hidrogenul, biocombustibilul, gazul natural ş.a.m.d. Defineşte punctele de încărcare-reîncărcare, folosind combustibili alternativi. Şi -ce este foarte important, cred eu- prezenta iniţiativă legislativă defineşte politica naţională a României pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi. Ţintele şi obiectivele naţionale pentru instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi sunt obligatorii, sunt necesare şi, aş îndrăzni să spun, îndrăzneţe.
Vă dau doar un singur exemplu: până la 31 decembrie 2020, România îşi propune înfiinţarea unui număr corespunzător de puncte de încărcare a vehiculelor cu energie electrică, accesibile publicului.
De asemenea, uitându-mă în Programul de guvernare, aprobat aici, în Parlament, vedem, la capitolul <<politică în="" domeniul="" energiei="">>, că dumneavoastră consideraţi această lege o prioritate, ceea ce este foarte bine. Şi mai vedem un lucru: până în anul 2020, vă propuneţi să avem în România peste 100.000 de maşini electrice. Aici, sigur, eu am mari rezerve, având în vedere că tocmai ce s-a amputat Programul <>, anulând timbrul de mediu. La prima vedere, aceste ţinte pot fi considerate extrem de ambiţioase. Ultimele evoluţii şi decizii la nivel mondial ne conduc către concluzia, spre exemplu, că autovehiculele electrice reprezintă viitorul.

În aceste condiţii, Guvernul, noi, Legislativul, industria energetică avem obligaţia să începem din timp această tranziţie. Tranziţie care, în opinia mea, va dura cel puţin 15-20 de ani. Acest subiect nu poate fi tratat haotic. Avem cu toţii obligaţia să contribuim la o tranziţie de succes.
Şi să nu uităm, dragi colegi, niciodată, că Timişoara a fost primul oraş european cu străzi iluminate electric.
Vă rog, aşadar, doamnelor şi domnilor deputaţi, să susţineţi această iniţiativă legislativă, a mea, alături de alţi patru colegi, uitându-ne puţin şi peste graniţele României, văzând că, de exemplu, landurile germane nu vor mai permite noi înmatriculări de automobile pe benzină şi motorină începând cu anul 2030, sau, uitându-ne la gigantul francez în petrol şi gaze naturale, Total, cu o capitalizare de piaţă de peste 100 de miliarde de euro, care şi-a propus să achiziţioneze, şi a achiziţionat recent, un producător de baterii, cu peste un miliard de euro. Cu aceste argumente, vă rog să susţineţi această iniţiativă legislativă”.

Sub 1.000 de maşini vândute anual
Să decriptăm planurile ambiţioase expuse de deputatul Lucian Bode cu ajutorul realităţilor româneşti. În luna decembrie a anului trecut, s-au înmatriculat aproape 30 de automobile elec¬trice pe piaţa locală, din care peste două treimi sunt auto¬mo¬bile BMW i3, alături de Renault ZOE, dar şi trei au¬to¬mo¬bile Tesla, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Con¬ducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). În total, anul trecut aproape 200 de maşini electrice şi hibride de tip plug-in s-au livrat pe piaţa locală, din care o treime sunt ma¬şini BMW, potri¬vit datelor BMW Group România. O altă cifră prezentată de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor indică faptul că aproape 700 de autoturisme electrice şi hibrid au fost comercializate în România, în primele nouă luni din 2016. În 2015, s-a vândut 495 de maşini electrice şi hibrid, iar în 2014 numărul acestora a fost de 230. Anii anteriori, acestă cifră a fost şi mai mică.
Şi, dacă am pune o medie anuală extrem de generoasă în privinţa vânzărilor de maşini electrice -1.000 de unităţi pe an-, până în 2020 s-ar mai vinde în jur de 4.000. În cele mai optimiste scenarii, numărul maşinilor electrice şi hybrid de pe drumurile României nu ar putea depăşi, în 2020, cifra de 10.000. Adică, de 10 de ori mai puţin decât ţinta propusă de parlamentari. Franţa are, în acest moment pe drumurile publice 100.000 de maşini electrice.

Guvernul a demarat pentru a încuraja achiziţia de automobile electrice Programul Rabla Plus. Până anul trecut, guvernul acorda un voucher de 4.500 de euro, dar acesta se va putea dubla din acest an. “Prima pentru Programul Rabla Plus, destinat achiziţionării de maşini electrice, va fi dublată în acest an până la suma de 10.000 de euro, urmărindu-se vânzarea unui număr de o mie de astfel de autovehicule”, a anunţat chiar ministrul mediului Daniel Constantin.

Ce spune programul de guvernare
Revista Tir a consultat programul de guvernare PSD 2017-2020 şi a observat că executivul şi-a asumat nişte ţinte nerealiste. „Pentru încurajarea industriei auto, mai bine zis, producerea de maşini electrice, dar şi pentru a ne respecta obligaţiile asumate în cadrul UE, vom extinde programul pentru finanţarea staţiilor de alimentare pentru maşini electrice astfel încât, la 1 ianuarie 2020, pe teritoriul României, să fie funcţionale cel puţin 20.000 de puncte de alimentare instalate în reţea. Concomitent vom extinde şi Programul Rabla destinat achiziţiei de maşini electrice, astfel încât, în perioada 2018-2020, peste 100.000 de români să beneficieze de acest program şi să-şi achizitioneze o maşină electrică. Valoarea voucherelor pentru o maşină electrică va fi de 10.000 euro. Administraţiile publice locale vor fi încurajate să participe la Programele prezentate mai sus pentru ca aceste staţii să fie cât mai uniform repartizate pe teritoriul ţării”, se arată în document.

Licitaţii fanteziste
Cifra de 20.000 de centre de alimentare este una fantezistă în condiţiile în care, în acest moment, pe teritoriul României sunt funcţionale –potrivit portalului plugshare– în jur de 25, majoritatea în Bucureşti. Celelalte oraşe în care poţi încărca o maşină electrică sau una plug-in hybrid sunt Venus, Constanţa, Năvodari, Braşov, Sinaia, Drobeta-Turnu Severin, Caracal şi Cluj-Napoca. Într-un scenariu extrem de optimist, dacă în 2020 vom avea 100 de astfel de centre de încărcare pentru maşinile electrice, cifra va fi de 200 de ori mai mică decât ţinta asumată de politicieni.
Haios şi trist în acelaşi timp este că toţi cei care au condus România au licitat în privinţa numărului de "benzinării" electrice pe care le vor deschide. În iulie 2016, Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului (din guvernul tehnocrat), declara, la inaugurarea staţiei de încărcare destinată maşinilor electrice de la Cora Lujerului, din Bucureşti că „programul Rabla Plus a fost conceput ca unul multianual cu o ţintă indicativă de 6000 de puncte de alimentare instalate în reţea până în anul 2020.
În anul 2015, când la putere era guvernul condus de Victor Ponta, alte promisiuni: reprezentanţii Ministerului Mediului îşi anunţau intenţia de a monta 10.000 de prize pentru vehicule electrice la nivel naţional.
O a doua problemă este legată de preţ, care este destul de mare la autoturismul electric, în condiţiile în care designul nu este unul extrem de ofertant. Spre exemplu, preţul pentru un Renault Twizy Electric este 7.000 euro, Toyota Yaris Hybrid - 14.300, Honda Jazz Hybrid - 17.500, Toyota Auris Hybrid - 20.095, Toyota Prius Hybrid - 27.200, Lexus CT200h Hybrid - 30.500, Mitsubishi i-MiEV Electric - 32.240 euro, Peugeot 3008 Hybrid - 35.600, Opel Ampera Electric - 39.900 euro. A doua problemă este legată de autonomie, în medie de 80-100 de kilometri. Problema se accentuează în cazul Bucureştiului unde, urmare a traficului ucigător, se stă extrem de mult în trafic, la orele de vârf viteza medie fiind de 6-8 kilometri pe oră.

Una din trei maşini vândute va fi electrică
La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totale în 2040, adică de 90 de ori mai mult decât vânzările actuale (aproape 500.000 de unităţi la nivel global în 2015). Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub cel al unei maşini convenţionale în 2025; astfel, o maşină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance. Până acum, s-au vândut pe tot globul în jur de 1,3 milioane de maşini electrice, ceea ce reprezintă mai puţin de 1% din totalul autoturismelor.