LA CINE AR TREBUI SĂ RĂMÂNĂ CENTURA CAPITALEI. CUM AU PROCEDAT UNGURII ȘI BULGARII, CARE NE-AU LUAT-O MULT ÎNAINTE ^Recomandat

Miza pare a fi una financiară. Câteva sute de milioane de euro, dacă ne-am rezuma doar la Centura Sud a Capitalei, deși peste tot mai sunt lucruri de finalizat, numeroase pasaje de ridicat. Centura București are 70 de kilometri, dar pe majoritatea sectoarelor în care a fost împărțită nu se lucrează. Acolo unde lucrările au fost finalizate au fost făcute cu ani de zile întârziere, iar produsul final lasă mult de dorit.

Am promis și am realizat un dezastru
În partea de nord Capitalei, lucrurile stau cel mai bine. Aproximativ 20 de kilometri au fost modernizați, șoseau având patru benzi. În octombrie 2017, reporterii revistei TIR au vizitat tronsonul consecutiv (porțiunii finalizate în nord din Șoseaua de Centură) și anume: Mogoșoaia-Chitila-intersecția cu Autostrada A1. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, s-a lăudat că a mai redat traficului o bucată din Șoseaua de Centură a Bucureștiului pe care se poate circula pe două benzi pe sens. Reporterii TIR au aflat, de la fața locului, că lucrările sunt departe de a fi finalizate, iar drumul se parcurge cu viteza de 4,5 kilometri pe oră. “De azi am dat circulației 7,5 km noi din Centura de Nord a Capitalei, pe 4 benzi! Deși începute încă din mai 2013, lucrările la sectorul de centură, cuprins între A1 și DN7, au stagnat pentru o lungă perioadă de timp. Abia după nenumăratele vizite pe șantier, aceste lucrări au fost reluate în ritm accelerat. Acum, Centura de N-V a Capitalei este deschisă în mare parte circulației pe 4 benzi și mai sunt restricții doar în zona km 57, unde lucrările urmează să se încheie la jumătatea lunii octombrie. Exact așa cum am promis, am și realizat! Am dat drumul traficului pe 4 benzi, în condiții de siguranță a circulației!”, scria Cuc în toamna anului trecut.
Analiza discursului scoate în evidență faptul că a fost nevoie de descălecatul pe șantiere a lui Cuc pentru ca muncitorii să bage viteză. Apoi, tocmai precizarea strecurată nevinovat -“deschisă în mare parte”- înseamnă de fapt cozi uriașe pe porțiunea deschisă traficului pe patru benzi. Lipsa unui pod și un sens giratoriul care nu poate absorbi traficul determină cozi uriașe pe ambele benzi de pe fiecare sens de mers.
Lărgirea la câte două benzi pe sens pentru cei 8,7 kilometri între Autostrada A1 și DN7 a fost contractată în 2011, însă lucrările efective au început abia în toamna lui 2013 și ar fi trebuit să fie gata în 2015. Așa se construiește în România în general și pe Șoseaua de Centură în particular: prost și cu uriașe întârzieri.

Minciuni pe bandă rulantă
Dezastrul absolut începe, pe Șoseaua de Centură, de la Autostrada spre Pitești și merge până aproape de Autostrada spre Constanța, ceea ce îndeobște este cunoscut drept Centura de sud a Capitalei. Unde lucrările nici nu au început.
Conform Master Planului General de Transport, aprobat de Guvern în luna septembrie 2016, Centura de sud a Capitalei va fi modernizată la regim de drum expres, pe o lungime de aproape 35 de kilometri, până în 2018, valoarea proiectului fiind estimată la 176 milioane euro. Pentru a doua porţiune din Centura de sud, dintre ieşirea pe Autostrada Bucureşti-Nădlac (A1) şi Drumul Naţional 5 (DN5), Bucureşti-Giurgiu, lungă de 22 de kilometri, lucrările erau estimate să înceapă în 2017. Pentru porţiunea cuprinsă între DN5, în zona localităţii Jilava, şi A2, în zona localităţii Căţelu, lungă de 16,4 kilometri, nu există niciun proiect, astfel încât nu poate fi oferit nici măcar un termen estimativ.
Termenele de mai sus nu au fost respectate, lucrările fiind ca și inexistente la un an de la ceea ce propune Master Planul. În realitate, se circulă pe o singură bandă pe sens, drumul este plin de gropi și adesea surpat de la greutatea camioanelor.

Merită Ministerul Transporturilor o Centură?
Ministerul Transporturilor, în ograda căruia se află Centura București, are, ca argumente pentru păstrarea acestui proiect, bugetul uriaș pe care îl administrează. Ministerul Transporturilor va avea, în 2018, un buget („credite bugetare”) de 9,1 miliarde de lei, cu 0,85% mai mult decât alocarea din 2017, arată datele proiectului Legii bugetului de stat pe anul viitor postat pe site-ul Ministerului Finanţelor. Ca ordonator principal, MT va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 30,9 miliarde de lei. Pentru programul de autostrăzi şi variante ocolitoare în regim de autostradă, MT are un buget principal de 1,7 miliarde de lei (cu 300 de milioane de lei mai mult decât în 2017), la care poate adăuga credite de angajament de 15,6 miliarde de lei.
Bila neagră este că, în pofida acestui buget și a faptului că a avut Centura în ogradă timp de 29 de ani, Ministerul Transporturilor a finalizat Centura București în proporție de cel mult 30%. De unde acest eșec? Răspunsul: corupție, dezinteres și neputință.

Ce argumente are Primăria București?
Edilul șef al Capitalei, Gabriela Firea, cere să primească în administrare Centura București invocând fix această bilă neagră-neputință Ministerului Transporturilor de a face o variantă ocolitoare a orașului în trei decenii. De altfel, specialiștii spun că dacă nu se va investi pe centură, circulaţia se va bloca. Anul trecut pe aici au mers 40 de mii de maşini pe oră. În 2020, pe aici vor trece aproape 65 de mii de maşini pe oră, iar, în 2040, vor fi 130 de mii de maşini pe oră.
Bila neagră a Primăriei Capitalei o reprezintă bugetul mult redus față de cel al Ministerului Transporturilor. Primăria are, pe 2018, un buget de 5,7 miliarde de lei, dar și enorm de multe "guri" de hrănit: spitale, școli, cultură, infrastructură internă, la care se adaugă subvenții de sute de milioane de euro la transportul în comun și RADET. De altfel, Primăria a alocat pentru infrastructura rutieră suma de 231 de milioane de euro, în condițiile în care în Capitală nu există semafoare sincronizate, piste de bibiclete, străzi largi, parcări, bulevarde sistematizate.
Este greu de crezut că, privind haosul din traficul bucureștean, Primăria are capacitatea de a coordona și finaliza un proiect extrem de complex precum Șosaua de Centură. În fine, o ultimă problemă ține de birocrație. Una internă, dar care are și o coordonată europeană, deoarece există unele fonduri europene deja accesate de Ministerul Transporturilor pentru acest proiect de infrastructură. Cum se vor transfera fondurile europene de la Minister la Primărie? Greu de spus.

Probleme de comunicare
Trecerea Șoselei de Centură a Capitalei de la Compania de Drumuri în administrarea Primăriei Generale a revenit din nou în discuția publică la începutul lunii aprilie. Primarul Gabriela Firea a declarat că o astfel de decizie a fost luată „principial, la nivelul Ministerului Transporturilor”. Pe de altă parte, reprezentanții Companiei de Drumuri au infirmat că o astfel de decizie a fost luată și fac trimitere la un răspuns oferit anul trecut în care detaliau imposibilitatea legală de a face acest transfer, având în vedere că pe centură sunt proiecte pe fonduri europene. După ultimele informații, se pare că o decizie fermă nu s-a luat, ci abia s-a înființat un grup de lucru cu specialiști de la Ministerul Transporturilor, PMB și CNAIR pentru a studia aspectele legale.

Cum au procedat bulgarii
Ne place să credem că nu suntem ultimii în Uniunea Europeană, poziționându-ne mereu înaintea bulgarilor. În ceea ce privește infrastructura, însă, vecinii de la sud de Dunăre ne-au luat-o înainte. Raportat la dimensiunea țării, au mai mulți kilometri de autostradă. Mândria Sofiei este șoseaua de centură, lucru care lipsește Bucureștiului.
Centura Sofiei este cu numai zece kilometri mai mică decât cea a Bucureștiului, având 60 de kilometri. Ea a fost finalizată printr-un efort important derulat în ultimii ani.
La finele anului 2015, au fost inauguraţi primii 3 kilometri din Centura de Vest şi 13 kilometri din Tangenta de Nord. Pe 28 aprilie 2016, au fost deschişi traficului şi restul de 3 kilometri din Tangenta de Nord. Tot acum doi ani, bulgarii au mai deschis circulației încă 5 kilometri din Centura de Vest a Sofiei.
Acești 25 de kilometri din Centura Sofiei au costat 264 milioane de euro, o parte din finanţare fiind asigurată din fondurile europene acordate pentru perioada 2007-2013. Din fondurile alocate pentru perioada 2014-2020, bulgarii au atras încă 80 de milioane de euro pentru modernizarea a încă 8 kilometri din Centura Sofiei. Pe toate aceste tronsoane se circulă pe trei benzi pe sens.
Soluția bulgărească: fonduri europene.
Aceasta este și soluția ungurilor pentru varianta ocolitoare a Budapestei care are puțin peste 100 de kilometri. În ianuarie 2010, Uniunea Europeană a anunțat că a aprobat proiectul european depus de Ungaria și va debloca suma de 750 de miliarde de forinți pentru finalizarea lucrărilor la șoseaua de Centură a Budapestei. Centura Budapestei a fost finanțată, începând cu anul 1998, din Fondurile europene de coeziune ale UE, Banca Europeană de Investiții, PHARE și fonduri proprii ale guvernului ungar. În acest moment, se circulă pe aproximativ 80 din cei 108 kilometri de centură, probleme existând în partea de nord-vest.

Cine atrage mai multe fonduri să ia potul
De bine de rău, Ministerul Transpoturilor a reușit să atragă fonduri europene pentru o serie de proiecte: autostrada Deva-Sibiu sau Turda-Sebeș, spre exemplu. În schimb, Primăria București are un mare handicap la acest capitol. Asta reiese dintr-un calcul simplu aplicat bugetului pe anul trecut al Bucureștiului. Din cele 5,2 miliarde lei estimate pentru Capitală, în bugetul municipiului pe 2017, “bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii” este estimat la 1,3 miliarde lei, iar ”bugetul fondurilor externe nerambursabile” este de numai 2,1 milioane lei. Această sumă reprezintă fondurile alocate de Primăria Capitalei pentru cofinanțarea proiectelor europene. Dacă am considera o medie de 10% drept cheltuieli pentru cofinanțarea proiectelor europene, ar însemna că Primăria Capitalei se așteaptă să atragă proiecte europene de numai 21 milioane de lei, adică 4,6 milioane de euro. În condițiile în care Capitala are 2,1 milioane de locuitori, reiese că municipalitatea vrea să atragă doar 2 euro pe an din fonduri europene nerambursabile pentru fiecare persoană.
Cu aceste sume atrase, Centura Bucureștiului nu va fi finalizată nici în secolul următor.

CASETA
Ce zic documentele oficiale
Potrivit CNAIR, pe sectorul cuprins între DN2-A2, s-au timis oferte până în iunie anul trecut, iar în acest moment nu se lucrează. “Acest obiectiv prevede execuţia lucrărilor pentru modernizarea a 11,524 km din Centura rutieră a municipiului Bucureşti, sectorul DN2 (km 12+300)- A2 (km 23+750). Principalul scop al acestui obiectiv constă în sporirea capacităţii de circulaţie prin trecerea de la 2 la 4 benzi, câte două pe sens, dar constă şi în eliminarea unor intersecţii la nivel prin realizarea unor noduri rutiere, a unor pasaje noi, precum şi reabilitarea pasajelor şi a podurilor existente”.
Tot în vara anului trecut, au mai fost trimiși spre licitație 25 de kilometri din Centura de Sud a Capitalei. A fost transmisă spre validare la ANAP documentaţia de atribuire pentru procedura de achiziţie publică “Lărgire la 4 benzi a Centurii rutiere a municipiului Bucureşti Sud, între A2, km 23+600 şi A1 km 55+520”–Lot I: amenajare nod rutier CB–DN4 (Olteniţa) km 29+500–km 33+190; Lot II Amenajare nod rutier CB-DJ401 (Berceni) km 33+190 - km 35+600", ne informa la acea dată CNAIR. Acestea sunt singurele informații publice (nu există prețuri, termene, condiții etc) pe care le putem afla de pe siteul oficial al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Astăzi, nu se lucrează pe această porțiune.