EXCLUSIV PRINT. Eșec de proporții în materie de infrastructură în Capitală ^Recomandat

De asemenea, aș dori să se încheie de urgență lucrările la metroul din Drumul Taberei. Lucrurile deja se mișcă. Peste două săptămâni voi merge la Bruxelles pentru a debloca proiectele cu fonduri europene care sunt acum înghețate, De un an de zile nu s-a mai lucrat deloc pentru deblocarea acestor fonduri. În jumătate de an se va vedea că se vor schimba lucrurile în București. Într-o jumătate de an se va circula mult mai ușor în București. Sunt soluții identificate. M-am consultat cu mulți specialiști în domeniul traficului, transportului și toți mi-au spus că deși avem un plan de mobilitate urbană multe lucruri nu se respectă”, a declarat Gabriela Firea în campania electorală de anul trecut. 

La un an de mandat (împlinit în iunie 2017), primarul general este departe de îndeplinirea acestui obiectiv.

Un an promis, al doilea muncit
La bilanț, Firea a spus, parafrazându-l pe inegalabilul Gică Hagi, în legătură cu primul său an de mandat și cu perspectivele pentru 2020: "Ce ne propunem? Ne propunem să fie mult mai bine".
Pentru că ne place să ne bazăm doar pe documente, am căutat să vedem care erau prioritățile din Programului “București 2016-2020” cu care Firea i-a păcălit, pardon, am vrut să spunem i-a convins pe bucureșteni să o voteze.
Doamna primar are cinci piloni pentru această strategie. Unul dintre ei se numește “București, orașul în care îmi place să trăiesc” și prevede: “noi piste ciclabile și un transport public integrat ca alternativă la automobile”. Deși le-a promis pentru acest an, la bilanțul primului mandat, pistele au mai fost promise o dată: “Primăria Municipiului Bucureşti va demara în acest an un amplu program de încurajare a mersului pe bicicletă şi a utilizării mijloacelor de transport nepoluante”, a spus Firea. Care apoi ne-a liniștit: în 2017, mersul pe bicicletă va fi doar încurajat. Cel mai probabil spre sfârșitul anului viitor ele vor și apărea fizic.

Dar Centura cu cât o dai?
Acum un an, Firea a mai promis: “interconectarea multi-modală, la nivel regional, cu marile porți de acces internațional în oraș”. Nu te poți interconecta cu nimeni câtă vreme pe Centura Bucureștiului camioanele stau ore în șir în lipsa infrastructurii rutiere cu două benzi pe sens.
Gabriela Firea ne-a mai asigurat: “Dezvoltarea Capitalei ca centru urban cu rol activ la nivel regional și metropolitan, conectare la informație, racordare la axe de transport”, dar în primul ei an de mandat nu am asistat decât la o luptă surdă și politică pentru acapararea Centurii Capitalei, care i-a fost refuzată de fostul premier Sorin Grindeanu și de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
La capitolul “București–rol de poartă internațională pentru întreaga regiune”, s-a muncit intens prin lansarea de către Municipalitate a celebrului concurs de construire a celor mai frumoase intrări în oraș. Probabil va fi premiat proiectul cel mai grandios, care ar putea acoperi cozile de pe centură. Nu, în ultimul rând, Gabriela Firea promitea: “căile de acces vor deveni coridoare de dezvoltare și centurile devin infrastructură de articular”. Super și minunat, dacă nu ar fi vorba de cuvinte goale. Care centuri? Poate centurile de siguranță, care ar trebui să țină nervii șoferilor în frâu în orele în care străbat așa-zisa șosea de centură a Capitalei.
“Eficientizarea sistemului de circulație în zona central” promisă s-ar putea suprapune peste inițiativa anunțată cu ocazia bilanțului unui an de mandat: “vreau să colaborez cu ministrul agriculturii Petre Daea pentru proiectul pe care îl pregătim, şi astăzi l-am anunţat, în premieră, de amenajare a unor grădini de zarzavaturi şi legume pe lângă curţile şcolilor, astfel încât copiii noştri să mănânce sănătos”.

Lăsați asfaltările să vină la mine
Tot în Programul electoral pentru București, Gabi Firea a prezentat nivelul infrastructurii rutiere a Capitalei: “Numărul total de artere pe care instituția le are în subordine este de 893. Aceste artere sunt, în principal, cele pe care circulă RATB-ul, la care se adaugă cele din Sectorul 5. În anul 2010, Administrația Străzilor avea în subordine un număr de 400 de străzi și 930 de angajați. În anul 2016, Administrația Străzilor are în subordine 893 de străzi și 410 angajați. În perioada 2011-2015, Administrația Străzilor a avut încheiat un Acord Cadru cu asfaltatorii, în valoare de 1.400.000.000 lei, aferent întreținerii a 210 artere pe o perioadă de 4 ani, din care s-au cheltuit până în octombrie 2015, 790.000.000 lei”.
Apoi a evidențiat marea problemă: “din octombrie 2015 până în prezent, instituția nu are contracte de asfaltare, iar orașul este plin de gropi. Contractele cu firmele de asfaltare vor fi puse pe baze noi, astfel încât să se asigure rezolvarea operativă a tuturor problemelor din carosabil, precum și reabillitarea periodică a tuturor arterelor administrate de municipalitate, cu încadrarea în ținte bugetare sustenabile”.
Ei bine, după un an de la aceste ziceri, doamna Firea susține că de fapt există contracte de asfaltare, dar nu sunt la cine trebuie. Așa că, în primul său an de mandat, a fost nevoită să lupte cu firmele care vor rău bucureștenilor. Și a reușit: ”De asemenea, o mare realizare a acestui an este aceea că am avut curajul să spunem stop contractelor păguboase pentru Capitală. Ani de-a rândul, aceleaşi firme, aceleaşi câştigau toate licitaţiile din Bucureşti. Nu este normal. Mediul de afaceri este mult mai complex dezvoltat decât cele câteva firme agreate atât la Primăria Capitalei, cât şi la primăriile de sector. Ne-am pus în minte să spunem stop şi am reuşit şi toţi şapte ne-am asumat riscuri imense pentru noi şi pentru familiile noastre şi nu exagerez când spun acest lucru”, a afirmat Gabriela Firea.
Ei, și pentru a fi sigură că nimeni nu mai fură din banii bucureștenilor, Gabriela Firea a decis că Primăria trebuie să aibă propria sa firmă de asfaltări. Nu contează că este o decizie care va falimenta firmele private, că va trimite oameni în șomaj, că decizia este una neconcurențială. Gabriela Firea știe una și bună: toate investițiile Capitalei trebuie să se facă prin 19 companii, din cele mai diverse domenii -construcții, asfaltări, pază– și pe care să le poată controla în mod direct.

Azi o vedem și nu e
Parcurgând promisiunile doamnei Firea din 2017, întâlnim: “Numărul total de parcaje este de 126 parcări, din care sunt funcționale 80 parcări. În prezent instituția exploatează 45 din parcările funcționale, deoarece efectivul uman este scăzut. Pentru parcările publice de suprafață vom introduce sistemul de taxare automată, cu plata online sau prin sms. Astfel, în afara optimizării încasărilor, vom elimina și fenomenul parcagiilor ilegali”, promitea Firea.
Pe această cale îi transmitem doamnei primar, din partea parcagiilor ilegali, că ei se simt foarte bine și își doresc ca, în continuare, să nu găsească personalul uman care le-ar putea pune bișnița în pericol. Tariful parcagiilor ilegali începe de la 5 lei. Sub această sumă, mașina primește un frumos desen, executat cu un cui pe toată lungimea portierei.
“Începând cu primăvara lui 2017, va începe construcţia de parcări, astfel încât, în vara lui 2017 vom avea deja primele parcări finalizate”, este o altă promisiune pe care azi o vedem și nu e.

Lucruri promise, puține realizate
Proiectele de infrastructură demarate de Primaria Capitalei la care lucrează și s-au înregistrat progrese: Pasajul de la Piața Sudului (s-a deschis circulația pe o singură bandă), Pasajul de la Ciurel, străpungerea Nicolae-Grigorescu Splai Dudescu. S-au finalizat lucrările de modernizare a bulevardului Liviu Rebreanu, începute în urmă cu 7 ani. În schimb, există și un bilanț zero: niciun kilometru de pistă pentru biciclete, zero parcări în zona centrală. Promisa bandă unică pentru autobuze a funcționat doar câteva ore, deoarece a creat un uriaș haos în trafic.

Poluarea aerului, un atentat
În București, poluarea aerului are un caracter specific deoarece zonele rezidenţiale se află în imediata apropiere a zonelor industriale şi de trafic, se arată într-un raport independent. În plus, traficul vehiculelor reprezintă o sursă de poluare semnificativă, mai ales de-a lungul rețelei naţionale, care se conectează la Bucureşti, precum şi traficul maşinilor grele pe şoseaua de centură.
Acești poluanți cauzați de traficul rutier sunt grupaţi în mai multe categorii: gazele anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, dioxid de carbon, ozon), materii sub formă de particule (particule în suspensie, fum negru), carbon elementar, hidrocarburi policiclice, plumb, compuşi organici volatili (benzen, butadiene). Municipalitatea nu a rostit niciun cuvânt despre rezolvarea problemei poluării.