EXCLUSIV PRINT. CENTURA DE NORD A BUCUREȘTIULUI, FINALIZATĂ LA 10 ANI DE LA EMITEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE ^Recomandat

Centura Bucureștiul se modernizează în două etape. Partea de sud este un adevărat dezastru. Conform Master Planul General de Transport, aprobat de Guvern în luna septembrie 2016, centura de sud a Capitalei va fi modernizată la regim de drum expres, pe o lungime de aproape 35 de kilometri, până în 2018, valoarea proiectului fiind estimată la 176 milioane euro. Pentru a doua porţiune din centura de sud, dintre ieşirea pe Autostrada Bucureşti-Nădlac (A1) şi Drumul Naţional 5 (DN5), Bucureşti-Giurgiu, lungă de 22 de kilometri, lucrările sunt estimate să înceapă în 2017. Pentru porţiunea cuprinsă între DN5, în zona localităţii Jilava, şi A2, în zona localităţii Căţelu, lungă de 16,4 kilometri, nu există niciun proiect, astfel încât nu poate fi oferit nici măcar un termen estimativ.
Termenele de mai sus nu au fost respectate, lucrările fiind ca și inexistente la un an de la consfințirea Master Plan-ului. În realitate se circulă pe o singură bandă pe sens, drumul este plin de gropi și adesea surpat de la greutatea camioanelor.

Modernizare cu sapa și lopata
În partea de nord Capitalei, lucrurile stau mult mai bine. Aproximativ de 20 de kilometri au fost modernizați, șoseau având patru benzi. Lucrurile s-au împotmolit cu 15 kilometri înainte de ieșirea spre autostrada spre Pitești, în dreptul localității Mogoșoaia. Nu au fost recepționate două porțiuni cuprinse între A1 (Autostrada București-Pitești)-DN7 (Chitila) și DN7 (Chitila)–DN2A (Mogoșoaia-Ploiești).
Contractul pentru lărgirea la patru benzi a sectorului dintre A1 şi DN7 a fost atribuit Asocierii Delta ACM 93 & Azvirt LLC & Maxidesign SRL şi prevedea iniţial trei luni pentru realizarea Proiectului Tehnic şi 15 luni pentru execuţia lucrărilor. Proiectarea a fost demarată încă din decembrie 2011. Ultima promisiune a fost că pe această porțiune de numai 8,7 kilometri se va circula la finalul anului 2016, dar lucrările sunt departe de a fi finalizate, muncitorii lucrând cu lopata și găleata în zilele în care reporterii revistei TIR se aflau pe teren. Din estimările noastre, este imposibil, ca până la finalul anului, să se finalieze lucrările și să se poată circula pe patru benzi între ieșirea Chitila și Autostrada București-Pitești.

Modernizare cu viteza melcului
Lucrurile sunt și mai grave pe porțiunea dintre DN7 (Chitila) și DN2A (Mogoșoaia-Ploiești) unde lucrările de modernizare, reabilitare și lărgire sunt aproape inexistente. Revista TIR a descoperit un panou care deconspira neputința și bătaia de joc la care sunt supuși șoferii de către mai marii de la Ministerul Transporturilor (nu ne referim doar la ministrul Răzvan Cuc, ci și la numeroșii săi predecesori) și de către șefii CNAIR. Pe panoul pe care îl prezentăm alăturat stă scris, nici mai mult nici mai puțin, că cei șase kilometri de autostradă au fost licitați încă din mai 2008, iar autorizația de construcție a fost elaborată în 27 mai 2010, de către Consiliul Județean Ilfov. Câștigătorul licitației în valoare de 112,4 milioane de lei a fost compania AKTOR SA, care se angaja să finalizeze lucrarea până la data de 1 mai 2012. De curând, CNAIR a anunțat că a scos la licitație lucrarea pentru realizarea pasajului de la Mogoșoaia și că proiectul ar avea ca termen de finalizare anul 2020 (doi ani și jumătate pentru realizarea proiectului). Dacă se va respecta acest termen (puțin probabil, dat fiind că respectarea datelor este o excepție, în domeniul construirii de drumuri), ar însemna că o porțiune de numai câțiva kilometri din Șoseaua de Centură –între Chitila și Mogoșoaia– va fi terminată la un deceniu de emiterea autorizației de construcție și la 12 ani de la scoaterea la licitație a întregului obiectiv (modernizare, reabilitare drum, realizare de pasaje).

Bătaie pe un cal mort
În timp ce pe Șoseaua de Centură asistăm la spectacolul neputinței, primarul general al Capitalei Gabriela Firea, premierul Sorin Grindeanu și ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, luptă pentru a păstra influența asupra Șoselei de Centură.
"Vin cu o solicitare cordială, colegială, către Guvernul României, de a înţelege necesitatea că Centura Capitalei trebuie să fie administrată de Primăria Capitalei, aşa cum se întâmplă în cazul tuturor drumurilor importante din jurul marilor capitale europene. În acest sens, am transmis o solicitare oficială către Guvern, pentru a analiza cu celeritate acest transfer şi am cunoştinţă că se analizează acest lucru. Un răspuns preliminar şi neoficial din partea Guvernului a fost că, în urma acestui transfer, s-ar putea pierde fondurile europene, însă primarul general a precizat că aceste fonduri sunt alocate pentru obiectul de investiţii, nu pentru instituţie.", a declarat Gabriela Firea. Primarul orașului vrea să administreze o șosea de centură extrem de complexă în condițiile în care înregistrează cifre catastrofale la capitolul fonduri europene. Din cele 5,2 miliarde lei estimate pentru Capitală în bugetul municipiului pe 2017, “bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii” este estimat la 1,3 miliarde lei, iar ”bugetul fondurilor externe nerambursabile” este de numai 2,1 milioane lei. Această sumă reprezintă fondurile alocate de Primăria Capitalei pentru cofinanțarea proiectelor europene. Dacă am considera o medie de 10% drept cheltuieli pentru cofinanțarea proiectelor europene, ar însemna că Primăria Capitalei se așteaptă să atragă proiecte europene de numai 21 milioane de lei, adică 4,6 milioane de euro. Pe lângă faptul că nu poate atrage fonduri europene, în numai un an de mandat, Firea a înregistrat întârzieri importante față de termenele asumate în campania electorală la mai multe obiective: Pasajul Sudului, liniile de tramvai Pantelimon și Titan, modernizarea parcului RATB (500 de autobuze promise, doar 10 prinse în bugetul 2017).

Sărut-mâna, dar nu
Până în acest moment, premierul Grideanu a refuzat să cedeze Centura Capitalei spre primărie. Urmarea –Gabriela Firea s-a dezlănțuit cerând demisia premierului Grindeanu.
“Nu cred că rolul meu este de a da replici. Am contact zilnic cu foarte mulţi aleşi locali. Discut cu primari sau preşedinţi de consilii judeţene care nu sunt neapărat membri de partid. Niciunul dintre colegi nu mi-au transmis problemele prin intermediul televizorului. Au înţeles că uşa mea e deschisă pentru toată lumea, inclusiv pentru doamna Firea. Cred că e mai bine să discutăm aşezat decât la televizor. Am discutat cu doi colegi de guvern, cu domnul Cuc, cu domnul Petcu. Au avut discuţii cu oameni din Primărie. Dacă e nevoie, facem aceste transferuri, dacă sunt în interesul bucureştenilor. Domnul Răzvan Cuc îmi va prezenta problema legată de Centură. Unde e mai bine, acolo să fie. Important e să se facă”, a spus premierul.

Nu se pot transfera fondurile europene
Ministrul Transportului, Răzvan Cuc, a refuzat-o, la rândul lui, pe Gabriela Firea. “Centura Bucureştiului se află în diferite faze de execuţie, fiind parţial recepționată. Secţiunile A1-DN2, DN 2-A2 şi centura de sud beneficiază de finanţare din fonduri europene nerambursabile, pentru care se aplică principiul asigurării durabilităţii proiectelor cu finanţare europeană, respectiv monitorizarea pe parcursul implementării lor şi ulterior, pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea acestuia. Monitorizarea va urmări pe această perioadă ca investiţia să nu sufere modificări substanţiale, conform Regulamentului Consiliului UE 1083/2006 care prevede modificările care rezultă dintr-o schimbare în natura proprietăţii asupra unui obiect din infrastructură sau care rezultă din încetarea activităţii productive. Drept urmare, la acest moment, nu există posibilitatea transferului centurii rutiere a municipiului Bucureşti din administrarea CNAIR SA.”, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor. Această situație s-ar putea schimba la intervenția șefului PSD, Liviu Dragnea, care este așteptat să se pronunțe zilele acestea asupra chesiunii.

Noi semnalăm, CNAIR execută
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat, la începutul lunii mai, că a transmis pentru validare la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice documentaţia referitoare la proiectul de proiectare şi execuţie pentru pasajul de la Mogoșoaia.
Proiectul face parte din contractul de proiectare și execuţie denumit "Fluidizarea traficului pe DN1 între km 8-km 17 şi centura rutieră în zona de nord a Municipiului Bucureşti Obiect 7-Completarea Centurii Rutiere a Municipiului Bucureşti prin construirea sectorului cuprins între DN7-DN1A (4 benzi)" şi este parte din proiectul de modernizare a centurii de nord a Bucureştiului, în zona A1-DN2.
”Pasajul Mogoşoaia se află la intersecţia DN1A cu centura Bucureşti, în zona localităţii Mogoşoaia şi are o lungime de 112,6m, cu patru deschideri și două benzi pe sens. Va fluidiza traficul pe sectorul rutier de pe centura Capitalei, cuprins între A1-DN2, între km 66 si km 67.”, se arată în comunicat.
Termenul de realizare a proiectului este de 30 luni, din care 6 luni proiectare şi 24 de luni execuţie lucrări pasaj. Perioada de garanţie este de 5 ani.
Anunțul a venit la foarte puține zile după ce Revista TIR semnalase faptul că, la ieșirea de pe Centură din zona Mogoșoia spre Ploiești, se formează un dop care creează cozi uriașe. Motivul îl reprezintă lucrările mult întârziate la un pod. În absența acestuia, tot traficul de pe străzile laterale este inundat de vehicule, creându-se haos. Proiectul poartă numele de „lucrări de reabilitare pentru poduri și tuneluri de calea ferată sucursala de căi ferate București” și a demarat în septembrie 2013, așa cum a scris Revista TIR în luna aprilie.
Valoarea totală a proiectului este de 95 milioane de lei, din care contribuția Uniunii Europene este de 62 milioane, restul banilor venind de la bugetul de stat. Lucrarea trebuia finalizată în aprilie 2017 dar, după cum am constat la fața locului, podul nu este amenajat nici măcar în proporție de 50%, nu există pilon și un singur utilaj, un excavator, stătea spânzurat deasupra șoselei.
Petre ARDELEAN