Exclusiv. UNDE TREBUIAM SĂ AJUNGEM CU AUTOSTRĂZILE DUPĂ UN AN DE GUVERNARE. ISTORIA UNUI EȘEC PREVIZIBIL ^Recomandat

„Guvernul alocă 13 miliarde euro, pentru sectorul transporturi care vor avea ca rezultat modernizarea a 400 km de căi ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou și durate medii mai reduse ale călătoriei pe cale rutieră (cu 42 %) și pe cale ferată (cu 55%). Detaliile sunt prezentate în capitolul <>, se scria în Programul de guvernare PSD pentru perioada 2017–2020. Guvernul susținea și reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic semnificativ (mănăstiri, monumente, zone agroturistice, viticole), era o altă prioritate a executivului.

Ce scrie în documente
“Obiectivul principal al Strategiei Guvernului în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum: creşterea competivităţii între modurile de transport; îmbunătăţirea serviciilor de transport prin investiţii în materiale rulante; modernizarea staţiilor de cale ferată; modernizarea porturilor şi aeroporturilor; infrastructură rutieră de înaltă calitate; extinderea transportului multimodal”.
În document se spune că “Guvernul susține dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi, drumuri expres, şosele care să facă legătura între regiunile României, precum şi între România şi alte state, prin continuarea proiectelor, în special a proiectelor susţinute prin Master Plan, aferente coridoarelor rutiere de legătură strategică, a inter-coridoarelor, a şoselelor de centură, a transportului turistic, de interes naţional. Dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare şi întreţinere a tuturor drumurilor naţionale sunt esențiale pentru dezvoltarea transportului rutier”. În vederea dezvoltării transportului rutier, Guvernul a anunțat că susține mai multe investiții.
Le vom menționa doar pe cele mai importante, iar –cu documente– vom vedea ce s-a realizat în primul an de guvernare.

*Un an de întârzieri mărețe în Ardeal
Promisiune: Finalizarea autostrăzii Lugoj-Deva. Perioada: 2017.
Realitate: Tronsonul de autostradă va fi finalizat, în cel mai bun caz, în 2018.
Lotul 4 a fost anunțat pentru al doilea semestru al anului viitor. Stadiul lucrării este de numai 67%. Lotul 3 al porțiunii dintre Lugoj și Deva va fi inaugurat, cel mai probabil, în septembrie 2018. Stadiul lucrărilor este de 79% dar o parte de autostradă s-a surpat. Terasamentul s-a surpat pe o lungime de 70 de metri și o lățime de 11 metri pe autostrada Lugoj-Deva.
”Cea mai recentă acțiune de control a fost trimisă pe șantierul lotului 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, în urma apariției unei surpări a terasamentului pe o lungime de 70 de metri și o lățime de 11 metri. Echipa de control de la fața locului urmează să evalueze situația în vederea stabilirii cauzelor care au produs evenimentul și să prezinte un raport”, se arăta în comunicatul din data de 17 iulie. Potrivit CNAIR, principalele probleme identificate au fost calitatea slabă a materialelor, mobilizarea insuficientă a constructorilor și calitatea neconformă a unora dintre lucrările executate. Reamintim că o altă porțiune de autostradă surpată, aflată între Cunța și Săliște, a necesitat reparații de peste un an de zile.

*În documente, Sibiu-Pitești nu există
Promisiune: Autostrada Sibiu-Piteşti (o promisiune extrem de vagă după cum se vede).
Realitate: Și realizările după primul an sunt extrem de vagi și dezastruoase.
CNAIR a reziliat contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate pentru Autostrada Pitești-Sibiu. Ca soluție de avarie, va folosi un Studiu de Fezabilitate vechi de un deceniu, care conține zeci de erori de construcție, așa cum dezvăluie un raport consultat de revista TIR și despre care am scris pe larg în ediția din luna septembrie.
Șefii de la Transporturi au decis să refolosească un studiu de fezabilitate, vechi din 2008, pe care în 2015 îl considerau depășit. Problema pe care o omit responsabilii de la CNAIR și Ministerul Transporturilor o constituie existența unui raport, Halcrow, făcut la comanda JASPERS. Apărut în anul 2013, documentul face o analiză critică care reliefează problemele și lipsurile Studiului de Fezabiliate din anul 2008 după care, astăzi, CNAIR dorește realizarea Autostrăzii Sibiu-Pitești. Mari probleme sunt la studiul geotehnic. Majoritatea structurilor, debleelor (săpături) și terasamentelor erau insuficient analizate geotehnic, în timp ce toate cele șapte tuneluri de pe traseu nu aveau informațiile geotehnice necesare unor astfel de lucrări, în neconcordanță cu normativele europene. Documentul mai arată nevoia majoră a unui studiu geotehnic cuprinzător pentru prima autostradă montană din România.
Interesant este că, într-un document al Companiei Națioanel de Infrastrstructură Rutieră care monitorizează evoluția proiectelor de infrastructură rutieră la nivelul lunii noiembrie 2017, nu există nicio referire la progresul Autostrăzii Sibiu-Pitești.

Ministrul Transporturilor deschide Centura Capitalei cu un an înaintea subordonaților săi
Promisiune: Finalizarea Variantei Ocolitoare a Bucureştiului la profil de autostradă (Inel Bucureşti A0, care va face legătura între autostrada A1 cu autostrada A2 în primă fază; în faza a doua, închiderea inelului centură în regim de autostradă de jur împrejurul Bucureştiului).
Realitate: CNAIR arată că lucrările la “Modernizarea centurii rutiere a municipiului București între A1-DN 7 și DN 2-A2: Secțiunea DN2-A2–POIM” au un stadiul finalitate de doar 7%.
Cităm din documentul CNAIR: „Contractul semnat cu Asocierea Tehnologica Radion/SC Consitrans/SC Procons a fost reziliat în februarie 2015 din cauza slabei mobilizari a Antreprenorului. În data de 21.06.2016, a fost semnat contractul de servicii– asistență tehnică în vederea elaborării documentației de atribuire pentru achiziția contractului de lucrări la centura Municipiului București: sector DN2 (km 12+300)–A 2 (km 23+750). În data de 20.04.2016 a fost publicat în Monitorul Oficial HG. nr 304 pentru exproprierea suprafețelor de teren suplimentare coridorului de expropriere inițial. În data de 02.06.2016, a fost emisă Decizia de expropriere nr. 441. Proiectul a primit acceptabilitate pentru finanțare din POIM, urmează semnarea contractului de finanțare și emiterea deciziei de finanțare. Procedura de achiziție publică în vederea atribuirii unui nou contract de execuție lucrări este în curs de derulare: faza evaluare oferte. Deschiderea ofertelor a avut loc în data de 27.08.2017”.
Tot CNAIR mai arată că “Modernizarea centurii rutiere a municipiului București, între A1-DN 7 și DN 2-A2: secțiunea A1- DN 7–POIM” este finalizată în proporție de 80%. Ea ar urma să fie finalizată în al doilea semestru al anului 2018.
Problemele identificate (și unele rezolvate) de CNAIR pentru acest din urmă proiect sunt următoarele: “au fost prelungite numeroase autorizații de construcție. A fost transmisă către ISC înștiințarea privind începerea lucrărilor aferente acestor Autorizații. A fost obținută încheierea de întabulare pentru suprafețele de teren din coridorul de expropriere aferent Chiajna și Chitila (km 64+038 - 64+215). Urmează a fi întabulate suprafețele de teren aferente coridorului de expropriere pe raza administrativă Dragomirești și Chitila (km 60+500 - 64+038). Inginerul a instructat antreprenorul în vederea demarării execuției lucrărilor în zona expropriată. A fost remobilizat inginerul Search Corporation începând cu data de 17.06.2016. Ordinul de începere execuție lucrări există din 10.05.2013. Inginerul va stabili, cu exactitate, durata extinderii perioadei de execuție în cadrul determinării finale, în baza căreia se vor face demersuri pentru încheierea unui act adițional la contractul de execuție lucrări de prelungire a perioadei de execuție lucrări. În data de 10.08.2017, inginerul a emis modul de soluționare interimar nr. 2 prin care îndreptățește antreprenorul la o prelungire a termenului de execuție”. Dacă există lucruri care omoară construcția de autostrăzi în România acestea sunt actele adiționale și repetatele prelungiri ale termenelor de execuție.

Merge și așa, pe repede înainte
Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a inaugurat exact bucata din partea de nord pe care CNAIR menționează că există probleme la Chitila și Chiajna. De altfel, o simplă vizită pe șantier ne-a arătat că proiectul este departe de a fi finalizat. Pe data de 31 august 2017, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, anunța triumfalist, cu mândrie proletară, pe contul său de facebook: “De azi am dat circulației 7,5 km noi din Centura de Nord a Capitalei, pe 4 benzi! Deși începute încă din mai 2013, lucrările la sectorul de centură, cuprins între A1 și DN7, au stagnat pentru o lungă perioadă de timp. Abia după nenumăratele vizite pe șantier, aceste lucrări au fost reluate în ritm accelerat. Acum, Centura de N-V a Capitalei este deschisă în mare parte circulației pe 4 benzi”, anunța Cuc. Adevărul: Șoseaua nu are marcaje, nu are parapete, iar pe partea care separă cele două sensuri de mers iarba are peste un metru și cade pe carosabil. Podul de la Chitila
arată ca după război, denivelat, iar barele de protecție sunt îndoite și nu au fost schimbate. În lipsa marcajelor și
separatoarelor, la fiecare trei metri au fost plantați stâlpi reflectorizanți. Probleme uriașe apar la sensul giratoriu de la
Dragomirești, unde se formează cozi de kilometri. Imediat ce ai trecut de acest giratoriu și cobori o pantă, o altă problemă. Se lucrează la un pod căruia abia i se văd picioarele. Cozile sunt și aici uriașe.

*Să asfalteze Banca Mondială
Promisiune: Comarnic–Braşov (997,75mil. Euro). Perioada: 2017–2022.
Realitate: Premierul Mihai Tudose s-a lăudat că a vorbit la Banca Mondială, care va sprijini acest proiect de autostradă. În acest moment, Banca Mondială nu a confirmat, oficial, intenția de a se implica în acest proiect. În același document al Companiei Naționale de Infrastructură Rutieră, care monitorizează evoluția proiectelor de infrastructură rutieră la nivelul lunii noimbrie 2017, nu există nicio referire la progresul Autostrăzii Comarnic–Braşov.

*PSD promite aceleași drumuri la fiecare patru ani
Promisiune: Sibiu–Braşov (737,22 mil Euro). Perioada: 2017–2020.
Realitate: Nu s-a realizat absolut niciun demers, potrivit documentelor oficiale ale CNAIR. Dar promisiuni s-au făcut. În 2013, pe când era ministru al Dezvoltării, actualul șef al PSD Liviu Dragnea declara că va exista atât o autostradă Sibiu-Braşov-Bacău, cât şi una între Sibiu şi Piteşti, menţionând că este posibil, în opinia sa, ca cea dintre Sibiu şi Braşov să fie construită prima. "Este posibil ca prima să fie Sibiu-Braşov. Este posibil. Nu vă poate da nimeni un răspuns acum, pentru că aceste lucruri se negociază şi cu Comisia Europeană, pentru că este vorba despre traseele de transport european. Este o anumită parte din Europa care doreşte ca prima să înceapă Sibiu-Piteşti şi există şi o altă părere, ca prima să fie Sibiu-Braşov", a spus Dragnea.
Ei, bine, la patru ani distanță, același partid anunța că studiul de fezabilitate revizuit pentru tronsonul Sibiu–Făgărăş are ca termen de predare luna august 2017. Documentele CNAIR consultate de Revista TIR arată că acest lucru nu s-a îndeplinit. În ceea ce priveşte tronsonul Făgăraş-Braşov, oficialii de la Drumuri încă analizează posibilitatea de a revizui studiul de fezabilitate actualizat în 2009.

*Bechtel, plătit mai bine decât a muncit
Promisiune: Suplacu de Barcău-Borş (+Oradea). Cost: 304,43 milioane euro. Perioada: 2017- 2019
Realitate: Lucrările au ajuns la jumătate. În acest moment, proiectul de 701 milioane de lei este finalizat în proporție de 52% (la data încetării Contractului cu Antreprenorul Bechtel Int. Inc.), iar plățile au fost făcute în proporție de 55,7%. Plata avansului pentru noul contract este de 7%.
Potrivit CNAIR, “contractul cu asocierea Asocierea Corsan-Corviam Construccion SA & SC Consinit SRL & SC Road Consulting & Design Solution SRL & SC Via Design SRL a fost reziliat”.
După cum se poate vedea, autostrada nu are, în acest moment, constructor. “Decizia fost luată din cauza întârzierilor înregistrate la lucrările de execuţie. CNAIR a transmis antreprenorului această notificare, care îşi produce efectele integral şi imediat, cu toate consecinţele ce decurg din faptul rezilierii, urmând ca antreprenorul să evacueze şantierul în cel mai scurt timp”, arată CNAIR, într-un comunicat.
De la emiterea Ordinului de începere a lucrărilor, în luna iunie 2015, pentru execuţia lucrărilor aferente autostrăzii Suplacu de Barcău-Borş, CNAIR a solicitat antreprenorului să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale, urmărind în paralel activitatea desfăşurată pe şantier. „Precizăm că, în conformitate cu prevederile contractuale, Compania îşi păstrează dreptul de a încasa penalităţile de întârziere facturate către antreprenor, din Garanţia de Bună Execuţie, în valoare de 75 de milioane de lei, precum şi alte despăgubiri băneşti, pentru acoperirea pagubelor ce derivă din neexecutarea obligaţilor contractuale ale antreprenorului”, se arată în comunicatul CNAIR.
În perioada următoare, Compania va organiza o nouă procedură de atribuire a unui nou contract de achiziţie publică pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii. În acest context, anul 2019 pentru finalizarea lucrărilor rămâne o utopie.

În doi ani, 96 de kilometri de autostradă
Promisiune: Nădăşelu–Suplacu de Barcău. Perioada: 2017- 2020.
Realitate: tronsonul se va deschide în 2026.
Porțiunea este formată din două loturi: Nădăşelu-Mihăieşti, de 16,8 de kilometri, și Mihăieşti-Suplacu de Barcău, de 80 de kilometri.
Primul tronson, Mihăilești-Nădășelu, apare în documentele CNAIR ca având 16 kilometri, ci având zero în dreptul lucrărilor efectuate. Observațiile CNAIR sunt: “Contractul se află în perioada de proiectare, ce urmează a se finaliza în cursul lunii aprilie 2017. Au fost depuse documentele necesare revizuirii Acordului de mediu necesar obținerii Autorizației de Construire. Execuția lucrărilor este prevăzută prin contract a se derula în 12 luni de la data emiterii ordinului de începere a acestora”.
Celălat tronson Mihăieşti-Suplacu de Barcău are 80 de kilometri și se află abia în stadiu de revizuire a studiului de fezabilitate. “Pentru această secțiune, CNAIR a decis contractarea separată a serviciilor de proiectare și ulterior, printr-un contract de tip FIDIC ROȘU, a execuției lucrărilor. Este în lucru documentația de atribuire a contractului de proiectare, responsabilitatea pentru aceasta revenindu-i UIP și Direcției Tehnice și Calitate. Termenul de finalizare a acesteia este 15 februarie 2017. În luna martie 2017, urmează a se iniția procedura de achiziție publică pentru contractarea serviciului de proiectare. Termenul pentru implementarea contractului de proiectare este estimat a fi de 12 luni. Ulterior, va fi demarată și procedura de achiziție a lucrărilor. În Master Planul General de Transport al României, Autostrada Mihăiești-Suplacu de Barcau face parte din Proiectul Nădășel–Suplacu de Barcău, a cărui implementare este prevăzută a se face după cum urmează: în scenariul cu clauză de reformă structurală activată, an începere:2017–an finalizare:2020. În scenariul fără clauză de reformă structurală activată: an începere: 2023, an finalizare: 2026”, se arată în documentul CNAIR.

*Minim un an întârziere în inima Ardealului
Promisiune: Finalizarea autostrăzii Sebeş-Turda. Perioada: 2017
Realitate: Majoritatea tronsoanelor se vor deschide, cel mai probabil, în 2018.
Apelând la aceleași documente ale CNAIR, aflăm că existau șanse minime ca doar unul din cele patru tronsoane să fie terminat la finalul acestui an.
Autostrada Sebeș-Turda Lot 1. Cost: 541 milioane lei/17 kilometri. Constructor: Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA Pomponio Construcții. Deschidere: iunie 2018. Stadiu execuție: 39%. Stadiu plăți: 33%. Probleme menționate de CNAIR: finalizare proiectare pentru secțiunea C și obținerea autorizației de construire pentru secțiunile B (km 14-17) și C (km 0 și nod rutier Sebeș), obținerea Acordului de Mediu revizuit, aprobare HG pentru exproprieri suplimentare, obținere autorizație de construire pentru lucrările aferente exproprierilor suplimentare pentru secțiunile B și C.
Autostrada Sebeș-Turda Lot 2. Cost: 549 milionae/ 24 kilometri. Constructor: AKTOR SA- EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL. Deschidere: octombrie 2018. Stadiu lucrări: 43%. Stadiu plăți: 35%
Probleme menționate de CNAIR: obținerea autorizației de construire pe zonele din afara culoarului de expropriere, asigurarea scurgerii apelor din zona Nodului Rutier Teiuș, avizare spațiu de Servicii, CTE Siguranța Circulației.
Autostrada Sebeș-Turda Lot 3. Preț: 420 milioane/ 12 kilometri. Constructor: Asocierea Tirrena Scavi SpA-Societa Italiana per Condotte D’Acqua SpA. Deschidere: decembrie 2017. Stadiu execuție: 97%. Plăți efectuate: 74%. Probleme menționate de CNAIR: avizare Proiect ITS în cadrul CTE Siguranța Circulației CNAIR.
Autostrada Sebeș-Turda, lot 4. Preț: 470/16 kilometri. Constructor: Asocierea PORR Construct SRL-PORR Bau GmbH. Deschidere estimată pentru mai 2018. Stadiu lucrări: 90%. Stadiu plăți: 70%. Probleme menționate de CNAIR: obținerea autorizației de construire pentru zona lacului Stejăriș, obținerea autorizației de construire pentru utilități, avizare Proiect Semnalizare rutieră.

*DN1 a dispărut în eter
Promisiune: Tronsonul Ploieşti–Comarnic (306,77mil. Euro, FEN+BS)
Realitate: Nu se întâmplă nimic pe acest tronson.
Singura referire la localitatea Comarnic, în desfășurătorul cu lucrări al CNAIR este: contract de execuție lucrări "Modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN 1, în sate și puncte negre: Puchenii Moșneni, Puchenii Mari, Bărcănești–Românești, Comarnic. Altfel zis, se mai plombează o groapă, se mai pune un semnalizator să nu ne aruncăm unul, cu mașina în celălalt.

*Struțo-cămila dintre Ford și Dacia
Promisiune: Autostrada Pitești–Craiova. Perioada realizare SF+PT: 2017-2018. Execuție lucrări: 2019-2021.
Realitate: Politicienii nici nu s-au decis ce va fi: drum expres sau autostradă.
De curând, premierul Mihai Tudose a invocat o companie românească ce s-a obrăznicit cerând autostrăzi. "Am apreciat, cu ghilimelele de rigoare, un protest al unor români, susținut de conducere, care doreau autostrăzi, compania externalizând profitul. Superb. Nu mai merge", a declarat premierul Mihai Tudose, în deschiderea ședinței de guvern în care au fost aprobate noile măsuri fiscale, care includ transferul contribuțiilor de la angajator la angajați. Mai împăciuitor, Liviu Dragnea a precizat: „Pentru Drumul Expres Craiova-Piteşti, în luna octombrie, se vor deschide ofertele -am primit aceste informaţii de la Ministerul Transporturilor- urmând ca, în anul următor, noi sperăm mai devreme, să se termine proiectarea şi să se înceapă efectiv execuţia acestui drum dorit şi foarte util”.
Ei, bine, surpriză. În raportul CNAIR legat de situația drumurilor din România despre acest drum nu se făcea nicio mențiune. După cum ați văzut, Dragnea vorbește despre Craiova-Pitești ca despre un drum expres deși programul de guvernare, asumat în Parlament, vorbește de autostrada Pitești-Craiova.