Ce mai veche autostradă din România va avea 3 benzi ^Recomandat

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a scos la licitație în SICAP un contract de 35 de milioane lei pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și acordarea de expertiză tehnică în vederea lărgirii la trei benzi pe sens a A1, Autostrada București – Pitești, precum și a segmentelor de autostradă A2 București – Fundulea și A3 Moara Vlăsiei – Dumbravă.
Contractul se întinde pe 18 luni iar finanțarea este asigurată din fonduri europene, Programul Operațional Transport 2021 – 20127.
Banii sunt europeni

“…eventualele modificari care pot interveni in perioada de derulare a contractului se refera la urmatoarele, fara a se limita la acestea: 1. modificari ale partilor contractante, in conditiile prevazute la art. 221 alin. (1) lit. d), punctul (ii); 2. schimbări/ modificări legislative/ normative/ STAS-uri/ norme/ ordine/ instrucțiuni/etc; 3. solicitări ale Autorităților/ Entităților/ Institutiilor ce eliberează avize/ acorduri/ autorizații/ permise sau de alte entități care au atribuțiuni în legătură cu proiectul (MTIC, MFE, Instituții Centrale și/sau Locale, ARR, Beneficiar, MAI, SRI, Verificatori Atestați, etc.); 4. prelungirea termenelor de predare a rapoartelor/livrabilelor (documentelor/documentației); 5. înlocuirea personalului nominalizat de Prestator pentru îndeplinirea contractului; 6. prelungirea duratei contractului 7. înlocuirea/introducerea subcontractanților; 8. aplicarea legii privind monumentele istorice, realizarea auditului de siguranță rutieră, de elaborarea PUZ; 9. cerințe privind cercetare și lucrări arheologice”, detaliază CNAIR achiziția.

Banii contează

Ofertele se deschid în 27 septembrie, departajarea lor se face în funcție de preț, de experiența echipei de proiect și de metodologia aleasă în derularea contractului.
A1 este cea mai veche autostradă din România, construită încă din perioada comunistă. Are 109,6 kilometri.
În prezent, în zona Capitalei, doar sectorul A3 de la Centura Capitalei până la Moara Vlăsiei are câte 3 benzi pe sens, iar bucata de la Centura Capitalei până în Șoseaua Petricani are câte trei benzi, dar fără banda de urgență. În zona Dumbrava A3 se va conecta cu viitoarea Autostradă A7 care conectează Muntenia de Moldova. Astfel, de la Dumbrava și până în Capitală A3 ar urma să aibă câte trei benzi pe sens.

O istorie de 60 de ani

La 4 februarie 1967 începea construcţia Autostrăzii Bucureşti - Piteşti, prima autostradă din România, denumită şi A1, care a fost proiectată de către specialiştii de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA).
Lucrările de construcţie au fost finalizate în 1972, autostrada având o lungime de 96 de kilometri şi patru benzi de circulaţie.
Autostrada Bucureşti - Piteşti este amplasată pe Coridorul IV Pan-European de transport care traversează teritoriul României (Nădlac - Arad - Deva - Orăştie - Sebeş - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Piteşti - Bucureşti - Feteşti - Constanţa).
O ştire Agerpres din 22 mai 1968 despre construcţia Autostrăzii Bucureşti-Piteşti relata că ''recent, în graficul de execuţie a fost consemnată începerea turnării fundaţiei de beton a părţii carosabile din zonele Ioneşti şi Ciorogârla''. În aceeaşi ştire se consemna faptul că pe şantierele autostrăzii erau utilizate staţii automate de preparare a asfaltului, combine de stabilizare a fundaţiilor, precum şi echipament electronic de control al diferitelor faze ale proceselor tehnologice, precum şi faptul că, potrivit proiectului, la sfârşitul anului urma să fie terminată construcţia sectorului Bucureşti-Ciorogârla-Petreşti în lungime de 36 km.

Faza a doua, din 1970

Potrivit unei alte ştiri Agerpres, preluată de ziarul ''Scânteia'' din 9 ianuarie 1970, şantierele Departamentului transporturilor auto, navale şi aeriene terminaseră executarea primelor două benzi de circulaţie ale autostrăzii care urma să lege Capitala de oraşul Piteşti. ''Noua arteră, în lungime de 100 km, va străbate cea mai mare parte din terasa Argeşului, în apropiere de localităţile Ciorogârla, Bolintinul, Ioneşti şi Găeşti. În scopul sporirii vitezei de circulaţie a autoturismelor până la 140 km pe oră, a tonajului, precum şi a siguranţei rutiere s-au amenajat pasaje denivelate peste liniile ferate ce pornesc din Bucureşti spre Craiova şi Giurgiu, curbe şi pante caracterizate printr-o mare vizibilitate, locuri de parcare. Odată cu primele zile ale anului 1970 constructorii au început lucrările cuprinse în faza a doua - executarea restului de două benzi de circulaţie'', mai relata ştirea Agerpres.

Începând cu data de 11 septembrie 1972, pe autostrada Bucureşti -Piteşti urma să fie permisă şi circulaţia autocamioanelor de toate categoriile, cu excepţia trailerelor şi autocamioanelor de gabarit depăşit, care puteau folosi, în continuare, traseul drumului naţional nr. 7 Bucureşti-Găeşti-Piteşti, informa ziarul ''România liberă'' din 7 septembrie 1972. DN 7, prin Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti, este folosit şi ca rută alternativă în perioade de aglomerare pe Autostrada Bucureşti-Piteşti.

Autostrada Bucureşti-Piteşti a suferit lucrări de reabilitare efectuate în perioada 1997-2000, precum şi mai multe reparaţii efectuate între anii 2002 şi 2004. În 2003 au avut loc lucrări de reparare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti pe tronsonul km 23-46, prin tehnica ranforsării.

Reparații peste reparații

După modernizarea ale cărei lucrări s-au încheiat în anul 2000, Autostrada Bucureşti-Piteşti a fost dotată cu trei noduri rutiere şi zece pasaje superioare noi (din totalul de 14 noduri rutiere şi 26 de pasaje). Modernizarea a mai presupus reabilitarea a cinci poduri de traversare, precum şi amplasarea a 210 km de parapet.

În 2004 au început lucrările de realizare a şoselei de centură din partea de est a oraşului Piteşti, de fapt o extindere a Autostrăzii Bucureşti - Piteşti. Centura ocolitoare a municipiului Piteşti (14 km de autostradă, cu două benzi pe sens) a fost dată în folosinţă în noiembrie 2007.

La 22 octombrie 2008 a fost inaugurat pasajul rutier subteran de la Bascov, judeţul Argeş, cu o lungime totală de 760 de metri, din care 230 de metri de tunel acoperit. Pasajul subteran de la Bascov face legătura între autostrada A1, care ocoleşte municipiul Piteşti prin est şi DN 7, asigurând fluidizarea traficului pe ruta Bucureşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu.