UNTRR: “Contractul” Schengen rutier oferă României un potențial de dezvoltare semnificativ. Vom rămâne cu potențialul sau îl vom materializa? ^Recomandat

"Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) salută această decizie istorică pentru România și apreciază implicarea Ungariei, deținătoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene, pentru semnarea Declarației comune a Ungariei, Austriei, României și Bulgariei din 22.11.2024, cu atât mai mult cu cât Ungaria, ca stat vecin, putea să continue să beneficieze economic de neapartenența României la spațiul Schengen cu frontierele terestre.

De asemenea, un rol cheie l-a avut decizia favorabilă a Parlamentului Țărilor de Jos, care, dacă și-ar fi menținut opoziția, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi fost din nou amânată.
De la 1 ianuarie 2025, cetățenii români care circulă cu autoturisme, vor putea trece, cu ușurință, aceste frontiere interne UE, care vor fi de la acel moment și frontiere Schengen, așa cum a menționat și ministrul de interne al României.
Deși nici șoferii autovehiculelor comerciale de transport marfă nu vor mai face subiectul controlului documentelor de identitate la trecerea acestor frontiere, timpul de așteptare nu va fi redus semnificativ atât timp cât toate celelalte activități de control (cântărire, măsurare, verificare documente autovehicule, marfă, etc.) derulate în punctele de trecere a frontierelor nu vor fi relocate așa cum este și în celelalte state membre UE și Schengen.
Aderarea rutieră la Schengen oferă industriei de transport rutier și logistică din România și economiei României un potențial semnificativ de dezvoltare, care însă, pentru a fi materializat, necesită implicarea decidenților politici și a autorităților relevante în adoptarea și aplicarea unor decizii rapide care să poată duce la reducerea semnificativă a timpilor de așteptare la aceste frontiere și pentru vehiculele comerciale. Cozile de camioane de 7-20 km sunt frecvente la ieșirea din România spre Ungaria, ocazional la ieșirea spre Bulgaria, dar timpul de așteptare pentru a intra în România din Bulgaria pe la Ruse/Giurgiu frecvent atinge 36 de ore din cauza autorităților bulgare, care au împuternicit operatorului celor două parcări de pe centura orașului Ruse să gestioneze și coada virtuală obligatorie pentru autovehiculele comerciale în vederea trecerii frontierei spre România. La acestea, se adaugă și jumătatea de pod aflată în lucru pe partea bulgară pentru următorii doi ani, timp egal cu cel necesar construcției întregului pod acum 70 de ani, cu tehnologia de atunci, mult inferioară celei disponibile astăzi.
În România controlul autovehiculelor la frontiere este realizat de CNAIR, iar pe rețeaua națională, activitățile de control sunt realizate de ISCTR, cântărirea fiind una dintre activitățile comune. Industria este interesată ca activitățile de control să se desfășoare corect pentru asigurarea unei competiții loiale în piața de transport rutier. Având în vedere că ambele instituții se află în subordinea Ministerului Transporturilor, un acord ar trebui să poată fi atins și implementat cât se poate de rapid, ținând cont și de posibilitățile reale și echipamentele deja disponibile.
Reamintim că industria transporturilor rutiere din România este primul contributor la exportul de servicii al României, cu 7,82 miliarde de euro în 2023, într-o țară care importă mai mult decât exportă, din 1989 până în prezent.
Dacă România este a XII-a economie ca mărime în UE, piața transporturilor din România se poziționează pe locul 6, iar în privința activităților de cross-trade (operațiuni de transport realizate între alte state membre decât cel de origine) și cabotaj (operațiuni de transport între două puncte aflate pe teritoriul aceluiași stat membru, altul decât cel de origine al transportatorului), România se află pe locul 3 după Polonia și Lituania, în condițiile în care în Polonia a depășit, din ianuarie 2023, cifra de un milion de angajați din afara UE, din care în transporturile rutiere peste 160.000, în timp ce în Lituania numărul angajaților non-UE din transporturile rutiere trece de 107.000, iar în România sunt doar 550 de angajați non-UE, în transporturile rutiere, din cota de doar 100.000 de angajați non-UE (“doar” pentru că, în comparație cu Polonia, ar trebui să avem minim 500.000 de angajați din afara UE).
“Contractul” Schengen rutier oferă României un potențial de dezvoltare semnificativ. Vom rămâne cu potențialul sau îl vom materializa?
Răspunsul, de această dată rămâne să fie oferit în principal de decidenții politici și de autoritățile din România în perioada următoare.", se spune în comunicatul UNTRR din 12 decembrie 2024.