GUVERNUL ROMÂN ȘI-A ANUNȚAT POZIȚIA ÎN PRIVINȚA PACHETULUI MOBILITATE 1 ^Recomandat

De la începutul negocierilor, la nivelul Consiliului și până în prezent, poziția României pe acest pachet legislativ a fost una clară, coerentă, fermă și constructivă, care a urmărit protejarea intereselor transportatorilor români pe piața transporturilor rutiere din Uniunea Europeană și identificarea unor soluții echilibrate și echitabile în cadrul negocierilor.

Poziția României în cadrul negocierilor a avut la bază următoarele obiective generale și principii fundamentale:

- modificările legislației în vigoare ar trebui să vizeze soluționarea problemelor identificate prin stabilirea unor reguli clare, simple, coerente, care să permită o aplicare eficientă, unitară și nediscriminatorie în Statele Membre;

- modificările propuse ar trebui să respecte principiile subsidiarității și proporționalității, drepturile fundamentale la liberă circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor, să contribuie la îmbunătățirea funcționării Pieței Unice, nu să determine o fragmentare a acesteia;

- în același timp, noile reglementări ar trebui să respecte obiectivele fundamentale stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru domeniul transporturilor rutiere, precum asigurarea siguranței și securității mărfurilor și a celor implicați în acest sector, creșterea nivelului de siguranță rutieră, îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru conducătorii auto, reducerea emisiilor din transportul rutier, asigurarea cadrului legislativ necesar pentru desfășurarea operațiunilor de transport rutier în condiții de concurență loială, reducerea birocrației, eficientizarea controlului, creșterea gradului de digitalizare în transporturi etc.;   

- noile reguli ar trebui să asigure deschiderea treptată a pieței, nu să introducă bariere suplimentare de acces la piață, să nu conducă la creșterea nejustificată a sarcinilor administrative și financiare pentru întreprinderi și autoritățile de control;

- necesitatea de clarificare a unor prevederi actuale nu trebuie să ducă la supra-reglementare.

România a susținut necesitatea unor dezbateri suplimentare pe marginea aspectelor sensibile din pachet și eliminarea tuturor incertitudinilor tehnice și juridice legate de aplicarea noilor reguli. În aceste condiții, România a exprimat rezerva negativă față de acordarea mandatului de negociere pentru Președinția finlandeză, pentru trialogul din 11 decembrie 2019 cu Parlamentul European și Comisia Europeană.

Noile reglementări ar trebui să respecte libertățile fundamentale

“În forma actuală, prevederile acestui Pachet de inițiative Mobilitate I vor avea un impact sever asupra transportatorilor români, a economiei naționale și europene și a climei, din perspectiva emisiilor de CO2 din transportul rutier. Sunt aspecte ce nu sunt corect reglementate, astfel încât Pachetul Mobilitate I să prevadă măsuri echitabile tuturor transportatorilor din Europa. Trebuie accentuată nevoia de unitate pe piața europeană și nu de diviziune între statele periferice din punct de vedere geografic si cele din centrul Europei. Noile reglementări ar trebui să respecte libertățile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană și piața unică, dar și obiectivele principale pentru domeniul transporturilor rutiere, precum asigurarea siguranței și securității rutiere, dar și a mărfurilor și a celor implicați în acest sector, îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru conducătorii auto, reducerea emisiilor din transportul rutier, asigurarea cadrului legislativ pentru concurență loială în transporturi, reducerea birocrației, eficientizarea controlului, creșterea gradului de digitalizare în transporturi. Suntem dezamăgiți, pentru că în locul acestor obiective, atinse doar parțial, se prefigurează o distorsionare a principiilor de funcționare a Uniunii Europene, disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare europene, fragmentarea pieței transporturilor și creșterea netă a emisiilor din transporturi”, a declarat Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

Ce s-a negociat

Negociatorii Parlamentului European și ai celor 28 de țări ale UE au ajuns, joi, 12 decembrie 2019, la un preacord privind Pachetul Mobilitate 1, un dosar ultrasensibil marcat de opoziția dintre Est și Vest.

Propusă de Comisia Europeană, în mai 2017, reforma a dat naștere unei lupte de peste doi ani și jumătate între cele două tabere, pe fondul puternicei concurențe în acest sector sensibil.

De o parte, Vestul (Franța, Germania, Benelux), partizanii unei legislații stricte. De cealaltă, țările din Europa de Est (România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Letonia și Lituania), care pledează pentru o viziune mai suplă. Prima tabără o acuză pe a doua de dumping social, a doua o acuză pe prima de protecționism.

Pentru cei din Vest, o înfrângere majoră dar așteptată: regulile privind detașarea (care prevede o remunerație potrivit regulilor țării unde lucrează șoferul: salariu minim, dar și prime) nu se aplică șoferilor care realizează un traseu din țara de origine a companiei lor spre o altă țară.

Mai exact: un român care face un drum dus - întors România-Franța este plătit potrivit regimului din România.

În schimb, în dosarul exploziv al șoferilor care efectuează cabotaj - mai multe curse într-o țară unde a ajuns în cadrul unei livrări internaționale, se prevede aplicarea regulilor detașării.

Concret, un șofer român, care efectuează mai multe curse în Olanda, va trebui să fie plătit cu remunerația aplicabilă în Olanda.

Au fost înregistrate avansuri majore pentru partizanii unei legislații stricte, a subliniat eurodeputatul ecologist francez Karima Delli, președintele Comisiei de transporturi din Parlamentul European.

"Un șofer nu va dormi în mașina sa în cadrul pauzelor săptămânale mai mult de 45 de ore, ci într-o locuință adevărată, plătită de angajator. El va trebui, de asemenea, să revină la domiciliu cel puțin o dată la patru săptămâni, indiferent de țara de reședință din UE", a spus ea.

Au fost, de asemenea, înăsprite de manieră semnificativă criteriile privind sediul companiilor de transport: "S-a terminat cu societățile cutii poștale", a afirmat Delli.