Exclusiv Print. PREMIAT DE REVISTA TIR. TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE LUCIAN ȘOVA, MINISTRUL TRANSPORTURILOR Recomandat

Exclusiv Print. PREMIAT DE REVISTA TIR. TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE LUCIAN ȘOVA, MINISTRUL TRANSPORTURILOR

Lucian Șova a deținut, anul trecut, portofoliul Ministerului Comunicațiilor și a mai lucrat în Ministerul Transporturilor în urmă cu aproape 15 ani.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului Transporturilor, Lucian Şova, a fost validat, în ianuarie 2018, cu 32 de voturi pentru şi 11 voturi împotrivă.

Oaspetele Galei Siguranței Rutiere
În luna aprilie a anului 2017, Lucian Șova a participat la Gala Premiilor Siguranței Rutiere, organizată de revista TIR, care a avut loc la Teatrul de Comedie din București. Cu acest prilej au fost acordate 12 distincții autorităților, ONG-urilor și oamenilor de afaceri din domeniul transporturilor și logisticii.
Premiul Registrului Auto Român a fost câștigat de actualul ministru al Transporturilor, Lucian Șova.
Actualul ministru al Transporturilor Lucian Şova, în acel moment secretarul Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor, a urcat, personal, pe scenă pentru a ridica trofeul. Cu acest prilej, Lucian Șova a declarat: “Două lucruri m-au ghidat în carieră și vreau să vi le spun profitând de ocazia de a fi invitat la această Gală, sub forma unor citate care îmi aparțin. O lege ca să fie respectată trebuie să fie respectabilă, atât moral cât și posibil de a fi respectată. Al doilea este legat de ceea ce se întâmplă în circulația rutieră. În România, dacă nu respectăm nicio regulă și suntem prinși odată, spunem că am avut ghinion. În alte țări dacă respectăm întotdeauna regulile și o dată greșim, dar nu am fost prinși, spunem că am avut noroc”.
Premiul a fost decernat de Cristian Bucur, director tehnic al RAR care a motivat astfel alegea câștigătorului: “Oricâtă viziune ai avea, fără un cadrul legislativ coerent, nu se poate reforma un domeniu. Destinul profesional al domnului deputat Lucian Șova este strâns legat de domeniul transporturilor, fie din mijlocul transportatorilor rutieri, fie din poziția de conducere a Direcției Rutiere din minister, fie ca secretar al Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților. Cea mai recentă realizare a domnului deputat o reprezintă finalizarea legislației prin care a fost reorganizat ISCTR. Din aceste motive, îl invit pe domnul deputat să ni se alăture”.

Lucian Șova într-un interviu pentru Revista TIR despre protecționismul din transportul internațional
În luna iunie a anului 2015, Lucian Șova, pe atunci deputat PSD, oferea un amplu interviu Revistei TIR. Prezentăm câteva pasaje relevante.

Revista TIR: Cum vedeți procesul de combaterea neoprotecţionismului legii MILOG, date de Germania (ulterior Franța și alte state au decis să adopte o măsuri legislative protecționiste similare).

Lucian Șova: Ştiu că cei din Ministerul Transporturilor, la cererea asociaţiilor, au făcut demersurile instituţionale pe care le puteau face. Se urmăreşte subiectul cu interes. Din acest punct de vedere, mă abţin să comentez cu privire la implicarea autorităţilor române în acest subiect. De asemenea, vreau să subliniez că autorităţile au, totuşi, o marjă de mişcare relativ limitată, având în vedere că este vorba despre o reglementare aplicabilă pe teritoriul altei ţări şi care este nediscriminatorie, în sensul că această reglementare nu este aplicabilă, exclusiv, firmelor sau şoferilor din România, ci tuturor, iar principiile de bază ale funcţionării Uniunii Europene sunt acelea că reglementările, chiar şi cele naţionale, să fie nediscriminatorii. Din acest punct de vedere, cred că mare lucru nu se poate realiza, indiferent cât s-ar zbate autorităţile române. Reducând totul, oarecum, la absurd, s-ar chema că cineva din România pune presiune pe statul german să-şi facă legislaţia cum vrea el. Problema este legată, pe de o parte, de compatibilitatea reglementării germane cu cele generale ale Uniunii Europene şi acesta este un subiect asupra căruia, încă, se lucrează şi, probabil, că se vor găsi răspunsurile corecte.
Pe de altă parte, însă, am câteva comentarii cu caracter personal, pe care le am de făcut, le-am mai spus cu prilejul unor întâlniri cu transportatorii, la diverse conferinţe. Apreciez că transportatorii români, unele firme din România, au abuzat de unele concepte care erau consacrate în transporturile internaţionale în Europa, şi aici mă refer, în primul rând, la cabotaj. Aşa cum ne stă în caracter în toate domeniile, să aplicăm standarde româneşti nu numai conceptelor româneşti, ci atunci când avem ocazia şi asupra unor concepte străine verificate în mult timp de funcţionare şi probate ca fiind corecte într-o lume în care pretindem că, acum, suntem şi noi. Aşa încât, eu cred că această lege, în mare măsură, a fost generată, totuşi, de percepţia autorităţilor din Germania şi nu numai. Înţeleg că şi alte ţări vor adopta reglementări asemănătoare (acest lucru s-a întâmplat deja, n.red). Deci, această reglementare a fost generată de unele comportamente neconcurenţiale ale unor operatori români, care au desfăşurat activităţi de transport pe teritoriul Uniunii Europene şi care, probabil, la evaluarea statelor respective, au generat ideea că ar fi neconcurenţiale. Ar fi vorba despre dumping, despre unele comportamente comerciale incorecte. Până la urmă, transportatorii români, atâta timp cât pretind că fac parte dintr-o piaţă unică europeană şi au dreptul să funcţioneze după standardele respective, trebuie să se folosească de această oportunitate la modul în care se folosesc şi ceilalţi parteneri europeni.

Sunteţi dintre cei care susţin trecerea ISCTR la bugetul de stat. Există o serie de controverse în legătură cu această idee. Cum vă susțineți punctul de vedere?

Lucian Șova: Nu sunt dintre cei care susţin ideea, sunt primul. În acest context, am făcut şi un proiect de lege. Desigur că este perfectibil, lucru la care se lucrează acum, în sensul trecerii acestei instituţii, nu atât la bugetul de stat, cât în grila funcţionarilor publici. În primul rând, este vorba despre faptul că o instituţiei care are, exclusiv, atribuţii de control şi care are prerogative de sancţionare foarte severe a celor controlaţi în caz de abatere, trebuie să fie o instituţie asemănătoare celorlalte instituţii de control care funcţionează în România. Ghidat de acest lucru, am făcut un proiect de lege care are, în esenţă, viziunea de a trece ISCTR-ul în grila funcţionarilor publici, de aşa manieră, încât cei care lucrează acolo să se bucure de prerogativele pe care le au funcţionarii publici şi anume, stabilitate, predictibilitate în carieră, şamd, dar, desigur, şi o serie de rigori reglementate de Legea Funcţionarilor Publici.
Marginal, sigur că există un subiect legat şi de salarizare. Visul vieţii mele nu a fost de a le diminua salariile celor de la ISCTR, lucru care, probabil, nici nu se va întâmpla, având în vedere că, la ora actuală, există foarte multe instituţii publice de control în România al căror sistem de salarizare este rezonabil. Mă refer aici la: ANAF, VAMĂ, la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi altele. Mă folosesc şi de acest prilej să transmit mesajul meu către cei vizaţi, că nu problema salarizării, ci a funcţionării şi a moralităţii în funcţionare a acestei instituţii mă preocupă, cât şi faptul că nu este corect să se spună despre o instituţie că realizează venituri proprii şi, de fapt, ea realizează venituri din nişte cote de participare prelevate procentual din veniturile ARR şi RAR. Cum ar veni, ar însemna că, după acest sistem, dacă ar scădea veniturile RAR şi ARR, numărul de salariaţi ai ISCTR-lui ar trebui să scadă, ceea ce nu mi se pare corect, lucru care a fost discutat şi în nişte instanţe, pentru că cei de la RAR şi ARR au făcut oarecare opoziţie la acest sistem de contribuţii, iar unele instanţe le-au dat dreptate.

Cum vă poziţionaţi faţă de licenţierea vehiculelor cu 8+1 locuri?

Lucian Șova: Am făcut-o demult, a fost o ordonanţă de urgenţă produsă tot la cererea operatorilor de transport, care reglementa, ca obligativitate, licenţierea şi a acestui tip de activitate de transport. Am susţinut şi am reuşit să conving toţi partenerii implicaţi în acest subiect că acest lucru nu trebuie făcut, de aşa manieră, încât am amendat OUG, în sensul eliminării acestor obligativităţi. A rămas doar obligativitatea pentru licenţierea activităţilor de transport autovehicule avariate, care ţine de un oarecare grad de profesionalizare al celor care trebuie să intervină la accidente, la evenimente deosebite, să degajeze drumul, să ridice autovehiculele avariate repede şi de-o manieră eficientă. Legităţile economice trebuie să guverneze piaţa şi nu reglementările făcute de oameni în diverse momente ale existenţei lor. Și sper ca, în timpul vieţii mele, şi piaţa de transport din România să funcţioneze, în primul rând, după legităţi economice corecte şi care se aplică pe toată piaţa europeană.

Biografie
Lucian Şova s-a născut la 31 mai 1960. Este cel de-al treiliea ministru al Transporturilor în numai un an, portofoliul fiind ocupat anterior de Felix Stroe și Răzvan Cuc.
A urmat cursurile Facultăţii de Inginerie Mecanică din cadrul Universităţii Braşov (1980-1985), specialitatea Autovehicule Rutiere. Între 2005 şi 2006 a studiat la Institutul Naţional pentru Administraţie Bucureşti, obţinând calificarea de manager în Administraţia Publică; masterand în Managementul Calităţii în Transporturi Rutiere la Universitatea din Oradea (2006). În 2009, a urmat un curs de securitate şi bună guvernanţă la Universitatea Naţională de Apărare Carol I.
În cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a deţinut funcţiile de: consilier personal al ministrului Transporturilor (ianuarie-mai 2001); director general adjunct la Autoritatea Rutieră Română (2001-2002); director general la Departamentul Transporturi Rutiere (2002-2005).
Între 2005 şi 2009 a fost consilier al managerului general de la SC Cominfortrans SA Bacău. Între martie şi octombrie 2009 a fost secretar de stat la Ministerul Economiei. Din octombrie 2009 până în octombrie 2010 a fost consilier personal al Ministrului Economiei. Se întoarce la SC Cominfortrans SA Bacău în 2010, fiind consilierul personal al managerului general până în decembrie 2012.
A fost preşedinte al Consiliului de administraţie al Spitalului Judeţean Bacău între 2010 şi 2012.
În politică a intrat în septembrie 1999, în organizaţia municipală Bacău a PSD. O lună mai târziu, a devenit membru în BP al organizaţiei municipale. A fost consilier local la Primăria Bacău între 2000-2002. Din 2010, este vicepreşedinte al organizaţiei judeţene PSD Bacău.
În legislatura 2012-2016, a fost deputat PSD, votat în Colegiul 4 Bacău. A fost membru în Comisia pentru Industrii şi Servicii şi, din 2014, secretar în comisia pentru Transporturi şi Infrastructură. A fost reales deputat PSD de Bacău în 2016. A fost secretar al Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură până în septembrie 2017.
La 28 iunie 2017, Lucian Şova a fost propus ministru al Comunicaţiilor în guvernul Mihai Tudose, fiind învestit în funcţie la 29 iunie 2017.
La 15 ianuarie 2018, Mihai Tudose şi-a înaintat demisia din funcţia de prim-ministru al României, după retragerea sprijinului politic în cadrul Comitetul Executiv Naţional (CExN) al PSD. La 16 ianuarie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că l-a desemnat premier interimar pe Mihai-Viorel Fifor, ministru al Apărării Naţionale, iar la 17 ianuarie 2018, a desemnat-o pe Vasilica Dăncilă, propusă de PSD, pentru funcţia de prim-ministru.

Ce a realizat în Parlament
Lucian Șova este la al doilea mandat de deputat. Între 2012 și 2016, Lucian Șova a luat cuvântul de 17 ori, a avut trei declarații politice, 26 de inițiative legislative, dintre care au fost promulgate 7, a inițiat un singur proiect de hotărâre, a avut o interpelare și a depus două moțiuni.
În luările sale de cuvânt, Șova a făcut în mai multe rânduri referire la situația infrastructurii rutiere din România, potrivit stenogramelor consultate de revista TIR.
În decembrie 2015, când s-a votat și adoptat “Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier”, Lucian Șova a declarat: “Este un proiect iniţiat de mine, care a venit să modernizeze activitatea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. Cu acest proiect de lege am reuşit ca funcţionarii din transporturi, din ISCTR, să capete statut de funcţionari publici, aşa cum este normal ca un inspector care face control în trafic, care poate da amenzi foarte mari, care are rolul... poate închide firme, să nu aibă statut de personal contractual, ci de funcţionar public, aşa cum sunt şi ceilalţi funcţionari publici din domeniul activităţilor de control”.
La 17 iunie 2015, în cadrul dezbaterii “Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor”, actualul ministru a spus: “Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, intervenţii legislative care conduc la o mai eficientă exploatare şi menţinere, şi stare bună a drumurilor publice din România şi, în acelaşi timp, la atingerea dezideratului de creştere a siguranţei rutiere. Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au reexaminat proiectul de lege, în şedinţele din 5, 12 şi 17 mai 2015. La şedinţele comisiei au participat invitaţi din partea Ministerului Transporturilor, din partea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier, din partea Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, din partea Asociaţiei Patronale a Transportatorilor Rutieri”.
La 26 mai 2014, în cadrul dezbaterii “Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome Administraţia Naţională a Drumurilor din România”, Lucian Șova a declarat: “Proiectul de lege vine să rezolve o problemă pe care toată lumea o conştientizează, aceea a indisciplinei financiare care uneori se manifestă între antreprenorii generali şi subantreprenori. Pe de altă parte, este o măsură care vine cumva, aşa, aproape să facem bine cu forţa mediului de afaceri. Ea poate părea ca o măsură care intervine puţin în relaţiile contractuale dintre persoane de drept privat. Însă, dată fiind situaţia generală din domeniul construcţiilor de infrastructură mare, ne referim aici la proiectele CNADNR-ului, acest proiect de lege vine să rezolve o serie de probleme care, practic, concurau cu toatele la încetinirea construcţiei şi încetinirea dezvoltării infrastructurii. Grupul PSD va susţine acest proiect de lege”.
Pe 22 octombrie 2013, Lucian Şova făcut o declaraţie politică intitulată: "Codul rutier -act de profundă responsabilitate a Guvernului Ponta- expresia respectului faţă de democraţia parlamentară din România". El a declarat: “consider că acest act este expresia unui ataşament deosebit faţă de valorile democratice şi a respectului pe care trebuie să-l arate orice guvern faţă de Legislativul ţării sale. Sunt convins că, în Parlament, aşa cum deja se ştie, la Codul rutier se lucrează de ceva timp şi că există în plan a se concepe o lucrare unitară, care are drept model Codul rutier francez, cod rutier care înglobează în prevederile sale absolut toate reglementările, fără să mai fie nevoie de alte acte normative sau norme de aplicare.
Acest lucru îl are în vedere şi Parlamentul României prin cele două comisii ale Camerei Deputaţilor -Comisia juridică şi Comisia pentru industrii şi servicii- care sunt implicate în acest proces legislativ. De asemenea, sunt sigur că poliţia rutieră îşi va aduce contribuţia la construcţia unui cod rutier român, care să ţină cont atât de realităţile româneşti, cât şi de exigenţele privind respectarea normelor rutiere la standarde internaţionale.
Credinţa mea este că o lege, pentru a putea fi respectată, trebuie să fie respectabilă, în primul rând. În acest sens, mă refer la faptul că o lege trebuie să poată fi respectată atât din punct de vedere tehnic, dar să aibă şi valenţe morale, care să o facă să fie respectată şi impusă în conştiinţa cetăţenilor. O lege nu trebuie să fie doar un instrument de represiune, trebuie să fie şi un instrument de stimulare în respectarea sa.
În aceste condiţii, aştept, atât de la colegii din cele două comisii, cât şi de la poliţia rutieră, mobilizarea în a realiza un act normativ de bună calitate”.

Pentru un restart în transporturi
“Conducătorii din Ministerul Transporturilor au fost de prea mult timp mai degrabă conduşi de subordonaţi decât au reuşit să conducă subordonaţii, iar instituţia şi cele 52 de companii şi autorităţi din subordine au nevoie de o restartare din perspectivă administrativă”, a considerat ministrul propus pentru portofoliul de resort, Lucian Şova în cadrul audierilor miniștrilor din cabinetul Dăncilă, care au avut loc pe data de 28 ianuarie 2018.
"Eu cred că, de prea mult timp, în Ministerul Transporturilor, conducătorii mai degrabă au fost conduşi de către subordonaţi decât au reuşit să conducă subordonaţii. Eu cred că aici trebuie să îmi dedic un timp mai îndelungat, să profit de hotărârea şi experienţa pe care o au oamenii în administraţie, lucru pe care l-am exersat şi în cele şase luni pe care le-am petrecut la Ministerul Comunicaţiilor şi unde am avut ocazia să văd că foarte mulţi dintre funcţionari îşi doresc să fie conduşi", a spus Şova, la audierile de luni din comisiile de specialitate, reunite, ale Parlamentului.
În opinia acestuia, trebuie în primul rând schimbat modul de abordare prin care funcţionarii din Minister şi directorii din companii se raportează la priorităţile pe care politicienii şi le asumă.
"Sunt sigur că Ministerul Transporturilor, împreună cu cele 52 de companii, autorităţi pe care le are în subordine, în coordonare, are nevoie de o restartare, din perspectivă administrativă în primul rând. Din perspectiva mea, trebuie în primul rând schimbat modul de abordare prin care funcţionarii din Minister, directorii din companii se raportează la priorităţile pe care noi, politicienii, în numele tuturor celor care ne votează sau nu ne votează, ni le asumăm", a subliniat el.
În acest context, noul ministru al Transporturilor a promis implicare şi a precizat că una dintre priorităţile sale va fi legată de resursa umană din interiorul Ministerului.
"Din această perspectivă, prioritatea mandatului meu este implicarea din poziţia de ministru cu tot ceea ce înseamnă responsabilitate, dar şi autoritate, având în vedere că ministrul Transporturilor este tratat în conştiinţa publică precum o persoană puternică, având în spate o responsabilitate extrem de mare. Am câteva priorităţi, una legată de resursa umană din interiorul ministerului, care trebuie să înţeleagă că niciun efort nu este prea mic şi nu este nici prea rău plătit în aceste condiţii de salarizare care au evoluat, astfel încât rezultatele activităţii lor să se îmbunătăţească", a subliniat Lucian Şova.

Contestațiile la control
Nu în ultimul rând, Şova a spus că doreşte să discute cu ministrul Justiţiei posibilitatea ca, în marja legii, să se trateze cu celeritate în justiţie contestațiile depuse la diverse proceduri de licitaţie, pentru că se pierde foarte mult timp în implementarea proiectelor de infrastructură.
"De asemenea, există şi o serie de condiţionalităţi din perspectivă legală şi din perspectiva în care autorităţile de autorizare, de control şi chiar justiţia se raportează la problematica cu care se confruntă Ministerul Transporturilor în sectorul dezvoltării infrastructurii -şi mă refer aici în primul rând la faptul că prea multe contestaţii prea mult trenează în proceduri judiciare, iar lucrul acesta sigur că poate fi o scuză onorabilă, dar pe care eu nu-mi voi asuma-o. Îmi doresc ca, în situaţia în care voi ajunge ministru al Transporturilor, să îl rog pe domnul ministru al Justiţiei ca, împreună, să avem o discuţie cu reprezentanţi ai Curţii Supreme de Justiţie a României, astfel încât, uzând de proceduri legale care există şi acum, să se identifice soluţii pentru abordarea cu mai mare celeritate a tuturor procedurilor care se desfăşoară în justiţie şi tratează contestări la diverse proceduri de licitaţie", a detaliat acesta.

Să luptăm pe mai multe fronturi
De asemenea, viitorul şef de la Transporturi a apreciat că este prea redusă capacitatea de supracontractare pe care o are în prezent CNAIR, dar şi alte companii de dezvoltare a infrastructurii.
"Apreciez că, şi din perspectiva reglementărilor actuale, capacitatea de supracontractare pe care o are acum Compania de Drumuri, dar de fapt toate companiile care sunt dezvoltatoare de infrastructuri, este prea redusă. Ar trebui să putem din perspectivă legală să deschidem mai multe proceduri, astfel încât, dacă unele se împotmolesc, măcar altele care pot merge mai repede să fie implementate, desigur nu haotic, însă nu putem sta pe loc cu banii puşi deoparte pentru unele din proiecte, iar alte proiecte să nu le tratăm pentru că fie nu sunt bugetate, fie nu încap în anvelopa bugetară alocată", a explicat Şova.
În plus, el consideră că, la nivelul politicii existente la Ministerul Transporturilor, este nevoie de o prioritizare în privinţa modurilor de transport.
"De asemenea, cred că un tratament şi o prioritizare privind modurile de transport aşa cum sunt ele definite trebuie să apară şi mai clară şi la nivelul abordării politicii la nivelul Ministrului Transporturilor. Îmi propun acest lucru, deşi teoriile spun că transporturile ecologice, transporturile pe apă, transporturile pe calea ferată ar trebui să fie prioritare. Noi vedem bine că toată lumea civilizată se dezvoltă folosind căile rutiere. Nu sunt neapărat un avocat al transporturilor pe căile rutiere, dar nu putem face abstracţie de această realitate. Din păcate, în istoria României, şi vorbim despre perioada pre-decembristă, au fost dezvoltate infrastructuri de transport pe apă şi feroviar care, din păcate, nu au mai fost atât de bine folosite, iar infrastructura rutieră nu a fost dezvoltată corespunzător, iar nici noi, în cei 28 de ani care au trecut, nu am reuşit să facem acest lucru. În discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii MT în aceste două zile în care m-am străduit să mă pregătesc pentru această audiere, tocmai glumeam întrebându-i cum de la calea ferată nu se surpă un segment de cale ferată reabilitată chiar înainte de a fi pus în exploatare şi, sigur, le-am dat tot eu răspunsul că din fericire calea ferată se reabilitează pe coridoarele existente, în timp ce autostrăzile trebuie făcute pe coridoare noi şi, de multe ori, din vicii de proiectare, de execuţie, ajungem în situaţia fie să dăm în circulaţie, inaugurând sau nu, segmente care repede se deteriorează sau să nu dăm în exploatare segmente care par a fi gata, dar au totuşi vicii de construcţie, vicii de proiectare", a adăugat candidatul din acel moment pentru Transporturi.

Problemele de la recepția drumurilor
"Eu apreciez că minutul de lucru al unui ministru al Transporturilor este prea scump pentru a-l petrece şi călători către diverse şantiere. Îmi propun ca mâine, la şedinţa pe care urmează să o organizez în situaţia în care voi avea calitatea de a face acest lucru, să precizez câteva exigenţe din această perspectivă. Apreciez că secretarii de stat trebuie să stea mai mult pe teren, că şefii de companii trebuie să-şi folosească aparatele imense pe care le au la dispoziţie pentru monitorizarea de manieră preventivă a ceea ce se întâmplă pe şantiere, astfel încât să evităm situaţii când am ajunge la recepţie să vedem că există neconformităţi şi să privim la segmentul de autostradă aparent gata şi să nu îl putem utiliza", a susţinut Șova.
"Sunt în execuţie peste 150 de kilometri de autostradă şi lucrul acesta îl ştiţi foarte bine cu toţii, însă în cele două zile am aprofundat atât cât se putea informaţia din Ministerul Transporturilor. Ştiu că există unele probleme privind recepţia unor anumite segmente şi de aceea am evitat să dau (la audierile din comisiile reunite, n.red.) cifre exacte. În continuare observăm că atunci când se fac recepţiile nu suntem scutiţi de unele surprize, chiar din partea unor constructori de renume european. Lucrul acesta va constitui o prioritate din perspectiva mea în a evalua responsabilităţi, termene şi, desigur, calitatea lucrărilor. Este hazardat pentru orice ministru al Transporturilor, în condiţiile de astăzi, să-şi asume termene, dar asta nu înseamnă că mă duc la Ministerul Transporturilor, dacă voi fi învestit cu această calitate, fără a-mi da mie, în primul rând, termene", a spus Şova.

Rezerve privind Centura București
Întrebat în ce stadiu se află execuţia Centurii Sud a Bucureştiului, Lucian Şova a menţionat că evită să-şi asume termene până la aprofundarea subiectului.
"Dacă vorbiţi despre Centura Sud, pe vechiul traseu, sunt demarate deja proceduri pentru aceasta. Sigur că trebuie să aprofundez şi eu subiectul. Vedeţi că dincolo de informaţiile pe care le-am luat pentru mine, evit să-mi asum termene, informaţii cu caracter extrem de exact, cred că este un lucru legitim la acest moment", a subliniat Şova.

Mărul discordiei–autostrada Moldova
Realizarea Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş nu trebuie pusă sub semnul întrebării, proiectul fiind inclus în Master Planul General de Transporturi, a mai declarat ministrul Transporturilor, Lucian Şova.
"Autostrada Iaşi-Târgu Mureş nu are niciun motiv să fie pusă sub semnul întrebării. Se află în Master Plan, are termen exerciţiul financiar până în 2020, deci, din perspectivă strategică, indiferent cine ar fi ministru al Transporturilor, cu atât mai puţin un băcăuan, nu ar pune şi nu va pune sub semnul întrebării desfăşurarea tuturor proceselor în maximum de ritm pe care poate să îl imprime un ministru astfel ca acest proiect să îşi atingă obiectivele. Apropo de memorandumul cu Braşov-Bacău, acesta creează doar premise pentru ca, poate din 2020, în viitor, pe următorul exerciţiu financiar, să economisim timp din perspectiva elaborării studiilor de fezabilitate. Nu au înţeles nici cei care susţin proiectul Bacău-Braşov-Iaşi că ar fi vorba de o schimbare de prioritizare. Apreciez că această măsură preventivă, ca să spun aşa, şi atacarea acestui subiect înainte de termenele care sunt puse în Master Plan nu pot dăuna proiectului Iaşi-Târgu Mureş", a spus Şova la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, reunite, răspunzând unei întrebări venite din partea unui parlamentar.

Mai repede pe Centura Sucevei
În altă ordine de idei, Lucian Şova a precizat că Centura Sucevei are un stadiu fizic de execuţie de 87,5% şi a promis că va încerca să devanseze termenul de inaugurare.
"La Centura Sucevei, conform informaţiilor pe care le am de la cei de la companie (CNAIR, n. red.), este contractată execuţia de lucrări, iar stadiul fizic este de 87,5%. Nu este inaugurată, probabil că ar trebui să-mi asum un termen. Termenul pe care îl văd scris aici mi se pare prea îndelungat. Cred că voi reuşi să mai devansez termenul pe care CNAIR îmi propune să vi-l spun astăzi şi pe care eu nu vi-l spun", le-a spus Lucian Şova parlamentarilor prezenţi.

Se cumpără sau nu avioane?
Ministrul propus pentru portofoliul de la Transporturi, Lucian Şova, consideră că măsurile prevăzute în programul de guvernare 2018-2020 referitoare la achiziţia celor 27 de aeronave pentru TAROM şi inaugurarea rutelor de lung curier către Asia şi SUA trebuie aprofundate şi discutate cu managerul companiei, pentru a vedea dacă sunt sustenabile din punct de vedere economic.
"Cu privire la TAROM, tot ceea ce este scris în programul de guvernare nu cred că este rău. Capacitatea de a face aceste lucruri de o manieră responsabilă trebuie însă administrată cu înţelepciune, pentru că să deschizi nişte proceduri de leasing şi să iei repede nişte aeronave în măsura în care convingi investitorii, finanţatorii că poţi susţine un astfel de proiect nu cred că este suficient. S-a vorbit şi nu exclud posibilitatea ca cele două rute mari despre care se vorbeşte, atât cu Asia, cât şi cu America de Nord, pot fi interesante, dar, atât timp cât ele sunt deocamdată la nivel de viziune, trebuie să aprofundez. Şi la discuţiile de scurtă durată pe care le-am avut cu managerul de la TAROM trebuie să aprofundez dacă din punct de vedere economic acest lucru este sustenabil şi sigur să îl facem în măsura în care este sustenabil. Chiar dacă în programul de guvernare este scrisă o măsură care se va dovedi sau există prezumţii clare că poate produce efecte negative, mai degrabă îmi voi asuma răspunderea politică de a discuta cu cei responsabili din punct de vedere politic şi, în măsura în care nu pot fi găsite soluţiile care să nu ne ducă doar la îndeplinirea programului de guvernare fără sustenabilitate economică, aceste lucruri mai degrabă să le resetăm", a spus luni Şova în cadrul audierilor de la Parlament.


CFR are sabia deasupra capului
Întrebat despre CFR Marfă şi situaţia în care se găseşte această companie, Lucian Şova a amintit faptul că a reuşit să redreseze Poşta Română, care se confruntă cu o situaţie relativ similară, fiind amendată de Consiliul Concurenţei.
"Deasupra capului companiei CFR Marfă stă sabia care este ţinută în mână de Comisia Europeană cu privire la ajutorul de stat şi vom vedea cum cade această sabie. Tocmai ce am administrat şi tocmai ce am redresat o companie al cărei cap am crezut că a fost tăiat de amenzile care au fost date de Consiliul Concurenţei tot pe aceste măsuri -şi mă refer la Poşta Română. Am reuşit în cele câteva luni în care am lucrat la Ministerul Comunicaţiilor să aşez compania Poşta Română fără a avea capul tăiat, dar puternic afectat de amenzile deja primite, să o aşez pe o direcţie sustenabilă şi care să constituie redresarea sa. Voi încerca să fac acest lucru şi în raport cu CFR Marfă, dar, în măsura în care verdictele vor fi cu totul şi cu totul defavorabile, nu putem face abstracţie de ele", a explicat acesta.

Peste 350 de kilometri de autostradă au fost promiși de noul premier al României, Vasilica Dăncilă, în următorii trei ani, în condițiile în care puțin peste jumătate sunt în execuție și la un nivel acceptabil de progres al lucrărilor. Majoritatea covârșitoare a proiectelor de infrastructură rutieră sunt în faza licitațiilor, fie pentru determinarea constructorului, fie pentru găsirea unei companii care să realize un studiu de fezabilitate. De altfel, din monitorizarea revistei TIR, materializată în mai multe articole de presă redactate anul trecut, am arătat că au fost trimise la SEAP peste 30 de proiecte de infrastructură în vederea organizării licitațiilor. Pentru că legea achizițiilor publice nu a fost schimbată, știm că, din momentul anunțării licitațiilor și până la declararea unui câștigător final, durează cel puțin un an.
Executivul pare să fi uitat un alt aspect atunci când a promis acest număr record de kilometri de autostradă. Nici măcar pe autostrăzile aflate în execuție nu se poate miza că vor fi inaugurate la timp, experiența arătându-ne că a existat un număr impresionant de contracte reziliate (amintim cel mai răsunător exemplu, de anul trecut, care privește rezilierea contractului pentru Studiul de Fezabilitate Sibiu-Pitești). În plus, toate marile proiecte de infrastructură rutieră au fost livrate cu întârzieri de ani de zile.
Un alt argument care ne face să fim sceptici în ceea ce privește realizarea unei medii de aproape 120 de kilometri de autostradă inaugurați anual în perioada 2018-2020, îl reprezintă experiența imediată din domeniul infrastructurii rutiere. În anul 2016 au fost inaugurați 16 kilometri de autostradă, iar anul trecut doar 14, deși ni se promisese un număr de100.

 

 

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping