Exclusiv.CURTEA DE CONTURI. UNDE AU DISPĂRUT 2.000.000 EURO DIN AUTORIZAȚIILE DE TRANSPORT INTERNAȚIONAL ^Recomandat

Capitolul dedicat Ministerului Transporturilor are 20 de pagini. Revista TIR a consultat documentul și vă prezintă cele mai semnificative elemente ale acestuia.
Una dintre primele concluzii arată că există nereguli în valoare de aproape 2 milioane de euro în legătură cu autorizațiile de transport internațional. “Din verificarea modului în care s-a organizat și derulat operațiunea de inventariere generală a elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii s-a concluzionat că nu s-au respectat în totalitate prevederile legale în domeniu, în sensul că: nu au fost confirmate soldurile de la terți pentru creanțele și datoriile evidențiate în situațiile financiare; nu s-a stabilit natura diferențelor constatate și nu s-au făcut propuneri privind modul de regularizare a diferențelor dintre datele contabile și cele faptice aferente autorizațiilor de transport internațional, în sumă de 8.770 mii lei”, arată Curtea de Conturi.
Potrivit legii, Autorizaţiile CEMT se acordă de Forumul Internaţional al Transporturilor (ITF sau FIT), organizaţie interguvernamentală cu sediul la Paris, ministerelor de transport ale statelor membre ITF, în scopul facilitării transporturilor internaţionale rutiere de marfă, armonizării condiţiilor de competiţie şi utilizării, mai eficiente, a autovehiculelor.

CNAIR: angajamente peste limita admisă
Unul din proiectele majore de infrastructură de la malul mării, varianta de ocolire a municipiului Constanța a însemnat milioane de euro plătite ilegal, fără înregistrarea în contabilitate sau peste bugetul alocat. În plus, nu a fost inventariat patrimoniul firmei plătite să realizeze şoseaua, iar contractul a fost păgubos realizat pentru partea română.
Raportul pe 2016 al Curţii de Conturi evidenţiază o sumedenie de nereguli în Constanţa, multe fiind sesizate în derularea proiectului de construcţie a variantei de ocolire a municipiului Constanţa, de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR). Constatările se referă la lucrările de reabilitare a 10 poduri importante/strategice din judeţul Constanţa.
„Au fost efectuate plăți nelegale aferente Contractului de servicii de consultanță pentru proiectarea și supervizarea execuției lucrărilor de reabilitare a 10 poduri în zona Dobrogea, încheiat între CNAIR și Louis Berger Inc., în sumă de 0,026 milioane euro, reprezentând remunerația acordată expertului în securitatea și sănătatea muncii, pentru perioada februarie 2011-februarie 2012, în condițiile în care în Anexa C la Contractul de consultanță și în Caietul de sarcini, această funcție nu a fost inclusă/solicitată, și în sumă de 0,001 milioane euro, reprezentând diferența de ajustare a plăților contractuale ca urmare a folosirii incorecte a indicelui de ajustare folosit ca referință”, se arată în raportul Curţii de Conturi. „Actualizarea bugetului Proiectului aflat în derulare a fost efectuată prin amendamente la Acordul de împrumut (AI), dar fără a fi amendat corespunzător cu modificările efectuate și Acordul de Împrumut Subsidiar (AIS). Au fost efectuate angajamente legale în sumă de 9,8 milioane euro, peste limita fondurilor aprobate pentru realizarea obiectivului de investiții „Reabilitarea a 10 poduri importante/strategice în județul Constanța”. Deși achizițiile și atribuirea contractelor au fost realizate având la bază „no objection”-ul băncii finanțatoare, acestea au fost efectuate fără a se ține cont de existența fondurilor alocate prin bugetul proiectului”, au mai descoperit inspectorii Curţii de Conturi.
„Au fost efectuate plăți fără respectarea obligației de a angaja și utiliza bugetul proiectului numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate (0,3 milioane euro), în condițiile în care, pentru serviciile de consultanță Partea B-1, conform prevederilor Acordului de împrumut și Acordului de împrumut subsidiar, nu au fost alocate fonduri aferente contribuției locale (5,8 milioane euro), în condițiile în care pentru lucrările privind reabilitarea celor 10 poduri dobrogene nu au fost suplimentate fondurile aferente contribuției locale. Nu au fost repartizate costurile de consultanță și supervizare pe fiecare dintre cele 10 poduri reabilitate aferente proiectului finanțat din fondurile BERD, având în vedere că valoarea fiecărui obiectiv de investiție reprezintă valoarea tuturor cheltuielilor efectuate pentru realizarea acelui obiectiv de investiție”, continuă seria neregulilor constatate.

ISCTR: evidențe deficitare
O situație delicată a fost înregistrată la ISCTR, unde nu au fost înregistrate în contabilitate amenzi de mai multe milioane de euro: “existența unor neconcordanțe între datele din evidența tehnico-operativă și cele din contabilitate, ca urmare a neînregistrării în evidența contabilă a contravalorii amenzilor din procesele-verbale de contravenție întocmite de ISCTR în perioada 2015-2016, în sumă de 10.135 mii lei, la data emiterii acestora, ceea ce a condus la neînregistrarea veniturilor din amenzi în perioada menționată, conform principiului contabilității de angajamente. Veniturile din amenzi au fost recunoscute în situațiile financiare anuale în momentul încasării lor de la contravenienți, iar nu în perioada la care se referă, conform principiului contabilității de angajamente; ISCTR nu a organizat evidența analitică a debitorilor din amenzi, în sumă de 21.255 mii lei”, se arată în Raportul Curții de Conturi.

Să vină recuperatorii la RAR
La Regia Autonomă Registrul Auto Român (RAR), Curtea de Conturi a trebuit să intervină pentru recuperarea a peste un milion de euro, care au fost greșit încadrați și nu au mai ajuns la bugetul de stat. “Curtea de Conturi a constatat că nu au fost calculate și virate integral la bugetul de stat vărsăminte din profitul net al anului 2016, în cuantum de 4.977 mii lei, ca urmare a constituirii, în mod eronat, a unui provizion de 5.530 mii lei, ce reprezintă obligații fiscale plus accesorii, stabilite printr-un act administrativ fiscal, dar achitate pe parcursul anului 2016. Astfel, la finele 118 anului 2016, prin majorarea cheltuielilor cu aceste provizioane s-a diminuat profitul, și, implicit, vărsământul din profitul net al anului 2016, datorat bugetului de stat. În timpul controlului s-a corectat operațiunea eronată, s-au recalculat obligațiile și s-a virat în contul bugetului de stat suma de 4.977 mii lei”, arată documentul. Curtea mai arată că RAR nu a încheiat un contract pentru colectarea deșeurilor.

Luați pâmânt de la CFR: 1 euro hectarul
O serie de neconcordanțe au fost descoperite și la CFR: “ulterior inventarierii vagoanelor de călători din parcul centralizat al CNCF „CFR” SA, Comisia de inventariere nu a prezentat documentele care să justifice propunerea de scoatere din patrimoniu a unui număr de 21 de vagoane de călători. O problemă fost reprezentată de faptul că membrii Consiliului de Adminsitrației au luat bonusuri nelegale în valoare de peste 300 de mii de lei. În același context, Societatea CFR Craiova a efectuat plăți nelegale de peste un milion de lei. Bunurile imobile nu au fost evaluate, aspect care a dus la situații împotriva pieței: “terenurile aflate în concesiunea CNCF „CFR” SA, în suprafață totală de peste 1.652 de hectare, sunt înregistrate la valoarea de „1” leu. Tot la valoarea de „1” leu au fost înregistrate și terenuri din domeniul privat neevaluate, în suprafață totală de peste 133 de hectare”.
au fost constituite și raportate eronat provizioane aferente drepturilor de personal ce fac obiectul unor litigii de muncă, în sensul că acestea nu au fost ajustate cu valoarea drepturilor de personal acordate de entitate, în cuantum de 250.814 mii lei (197.365 mii lei –salarii și 53.449 mii lei– contribuții ale angajatorului), ca urmare a sentințelor civile definitive.
SRCF București nu a calculat, evidențiat în contabilitate și urmărit, în vederea încasării, penalități în valoare de 141 mii lei, cuvenite în baza clauzelor prevăzute în contractele de închiriere pentru neîndeplinirea la scadență a obligațiilor de plată de către partenerii contractuali. Unele creanțe, în sumă de 896 mii lei, deși evidențiate, nu au fost urmărite și încasate, astfel că dreptul de a acționa în vederea încasării s-a prescris.
Drepturile câștigate prin sentințe judecătorești de către personalul propriu (86 de salariați din cadrul SRCF Craiova) în cursul lunii noiembrie 2016 s-au plătit de două ori (34 mii lei debite + 122 mii lei cheltuieli de executare), fără ca entitatea să sesizeze și să solicite restituirea sumelor”, scrie în document.

TAROM: 39 de șefi "praf pulbere"
Unul dintre cele mai mari dezastre a fost constatat la TAROM, care s-a confruntat, deopotrivă, cu pierderi uriașe dar și cu o scădere accentuată a cotei de piață: “în perioada 2012-2016, societatea a realizat pierderi contabile în cuantum total de 545.340 mii lei, iar la finele exercițiului financiar 2016, pierderea reportată preliminată a fost de 2.091.103 mii lei. Prin urmare, este puțin probabil ca în perioada următoare acțiunile TAROM să poată genera venituri din dividende, astfel încât să devină atractive pentru investitori. Deși piața transportului aerian din România a cunoscut o creștere semnificativă în perioada 2012-2016, TAROM nu a reușit să valorifice potențialul existent, realizând un grad de încărcare a aeronavelor care nu a asigurat eficiența operațională. Atât din operarea rutelor pe care TAROM nu s-a confruntat cu concurența altor companii, cât și din exploatarea celorlalte rute, în perioada 2012-2016 nu s-a reușit obținerea de profit. Managementul Companiei nu a reușit să identifice și să exploateze în mod eficient toate sursele potențiale de venituri”, arată Curtea de Conturi.
O altă bilă neagră care arată și ingerințele politicului în managementul companiei este dat de faptul că, în doar cinci ani, la conducerea TAROM s-au schimbat 39 de persoane, fie dintre membrii CA, fie din conducerea executivă. “Neregularitățile de zbor au generat plata de despăgubiri către clienții TAROM în cuantum total de aproape un milion de euro în perioada 2012-2016, cu impact negativ asupra bugetului și imaginii companiei. Reprezentanții statului în AGA TAROM par a nu fi conștientizat suficient importanța modului de stabilire a obiectivelor și criteriilor de performanță prevăzute în contractele de mandat încheiate în temeiul OUG nr. 109/2011, în ceea ce privește monitorizarea eficientă a evoluției performanței economice a societății. Conducerea TAROM nu a realizat demersurile necesare pentru includerea în contractele de mandat ale membrilor CA a unor obiective și criterii de performanță cuantificabile, măsurabile și cu termen de realizare, astfel încât monitorizarea acestora de către AGA să fie facilă și să conducă la atingerea obiectivelor de performanță ale TAROM”, scrie raportul.

Plăți ilegale de milione
Curtea de Conturi a constatat că nu au fost respectate unele prevederi legale referitoare la drepturi de natură salarială și la alte drepturi, consecința fiind efectuarea unor plăți nelegale, nevirarea la bugetele publice a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, precum și angajarea și plata unor cheltuieli de natura bunurilor, serviciilor sau activelor. Spre exemplu, la Autoritatea navală, au fost efectuate plăți nelegale, reprezentând drepturi de natură salarială în sumă de 1.817 mii lei (servicii turistice, de tratament și odihnă, inclusiv transportul pe perioada concediului de odihnă; ajutoare pentru boli grave și incurabile, urgențe medico-chirurgicale), ajutoare suplimentare și 113 adaosuri bănești (sume acordate la naștere, deces salariat, deces persoane – soț, soție, copil, părinți și socri) acordate salariaților cu încălcarea prevederilor legale privind salarizarea personalului din fonduri publice. Conducătorul auto pus la dispoziția Ministerului Transporturilor a decontat ilegal suma de 190 de mii de lei.
La Autoritatea Feroviară, s-au plătit nelegal drepturi salariale de 2 milioane de euro, reprezentând diferențe provenite din salarii de încadrare, sporuri și alocații la salarii și unele sume compensatorii acordate cu diferite ocazii pentru personalul din cadrul AFER, cu încălcarea prevederilor legale privind salarizarea personalului din fonduri publice.

CASETA
Fiecare după cum îl taie capul
O serie de concluzii ale Raportului arată modul urechistic în care se țin evidențele în Minister. La Ministerul Transporturilor s-a constatat că, deși în cursul exercițiului bugetar 2016 s-a derulat un buget mai mare de 2 miliarde lei, nu s-a constituit Comitetul de audit intern, prevăzut de art. 9 din Legea nr. 672/2002.
La Autoritatea Metropolitană de Transport București nu a fost elaborat Planul anual de audit public intern și nu s-au efectuat misiuni de audit intern în exercițiul financiar 2016.
La Autoritatea Navală Română s-au constatat neorganizarea corespunzătoare a structurii de audit intern și nedispunerea de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor identificate ca urmare a misiunii de audit intern.
La ISCTR nu au fost respectate prevederile legale referitoare la obligativitatea realizării unei pregătiri profesionale de minimum 15 zile pe an, de către fiecare auditor intern al instituției publice.

CASETA
Erori de 10 miliarde euro
Acţiunile de audit financiar şi de conformitate efectuate anul trecut de către Curtea de Conturi au identificat 21.427 de abateri, care au generat venituri suplimentare de 978,1 milioane lei, prejudicii de 687,6 milioane lei sau erori financiar-contabile de 43,225 miliarde de lei, potrivit Raportului Curţii de Conturi pe anul 2016. Potrivit documentului, faţă de anul 2016, volumul abaterilor referitoare la venituri nestabilite, neevidenţiate şi, pe cale de consecinţă, neurmărite şi neîncasate a scăzut cu aproximativ 35%, iar la prejudiciile produse bugetelor publice a fost consemnată o scădere cu aproximativ 62,72% faţă de anul precedent.
La polul opus s-au situat abaterile financiar-contabile care, în anul 2017, au cunoscut o creştere de aproximativ 48% faţă de cele constatate în 2016, abaterea predominantă regăsindu-se în evidenţierea şi raportarea patrimoniului public atât de către entităţile din administraţia centrală cât şi de către cele din administraţia locală.