Oficial. Unde (nu) se lucrează pe Centura București. Pentru ce porțiuni sunt bani, unde nu există speranțe ^Recomandat

Șoseaua de Centură a Capitalei are 70 de kilometri și se întinde pe câmpie. Nu trebuie construite nici tuneluri, nici viaducte.
Cu toate acestea, pe două treimi se circulă pe o singură bandă pe sens, iar drumul este denivelat și are gropi. La o oră cu trafic ridicat, Centura Bucureștiului se parcurge în patru ore.
În acest moment, pe Șoseaua de Centură a Bucureștiului se lucrează fix în două locuri. Este vorba de două pasaje – cel de la Mogoșoaia și cel de la Domnești.

Ce s-a făcut până acum
Cozi de kilometri se formează acolo unde, în lipsa pasajelor, Șoseaua de Centură intersectează ieșirile și intrările din București.
În acest moment, pe Centura București se lucrează într-un singur punct cu trei muncitori și o mașină de construcții.
Abia după după două decenii de la Revoluție, la 1 decembrie 2010, premierul Emil Boc a inaugurat 20 de kilometri modernizați pe tronsonul Chitila -Voluntari al Centurii de nord a Bucurestiului.
Au urmat șapte ani de guvernare PSD în care au fost modernizați, parțial, numai 8 kilometri din Șoseaua de Centură, între Pasajul Chitila și intersecția cu Autostrada spre Pitești.
În 2017, fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a inaugurat această porțiune din Șoseaua de Centură, care a fost lărgită la două benzi pe sens.
Doi ani mai târziu, a fost confirmat faptul că este vorba de o modernizare „șchioapă“.
În fapt, lucrările fuseseră finalizate doar în proporție de 86%. Lipsurile se vedeau cu ochiul liber: sensuri giratorii din plastic, un pasaj nemodernizat, intrări improvizate.
„În data de 21.06.2019 a fost reziliat contractul de proiectare și execuție încheiat cu antreprenorul Asocierea S.C. Delta A.C.M. 93 SRL & Azvirt LLC datorită nerespectării, de către acesta, a termenelor impuse.
Prin mai multe vizite în șantier efectuate de către reprezentanții beneficiarului CNAIR SA și ai Ministerului Transporturilor, a fost constatat atât faptul că de mai bine de un an progresul fizic al lucrărilor nu a evoluat, (...) din notele de constatare prezentate reise clar și fără echivoc părăsirea șantierului de către antreprenor“, se arată într-un document al CNAIR.
Așa se consfințea modernizarea unei bucăți de 6 kilometri din care lipsea 15%.
Restul de 40 de kilometri ai Șoselei de Centură se află în conservare, circulându-se pe o singură bandă, pe un asfalt găurit și în absența unor elementare măsuri de siguranță rutieră (iluminat, marcaj deplorabil sau absent).

Ministerul Fondurilor Europene a precizat ce proecte de pe Șoseaua de Centură se fac din fonduri europene, pentru care dintre ele s-a aplicat și care sunt eligibile.

Proiecte pentru care au fost atrase fonduri europene pe Centura Bucuresti
„Infrastructura integrată pentru zona orbitală a Municipiului București” care constă din două faze:
- Faza I, care include intervenții pe centura existentă (Pasajele Domnești, Mogoșoaia, Oltenița și Berceni, Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1 – DN7 și DN2 – A2, Lărgirea la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului București între A1 – DN5) și inelul A0 Autostrada de Centura a Municipiului București – Sectorul Sud;

- Faza II, care prevede finalizarea proiectului integrat cu inelul A0 Autostrada București - Sectorul Nord.

Cererea de finanțare pentru Faza I a fost depusă în cursul anului 2018. În conformitate cu Acordul nr. 27579/26 iulie 2016, privind delegarea funcțiilor aferente gestionării Axelor prioritare de transport din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, Organismul Intermediar pentru Transport (OIT) este responsabil cu îndeplinirea atribuțiilor necesare gestionării proiectelor finanțate. Prin urmare, în urma evaluării și validării documentației tehnico-economice de către OIT, în colaborare cu experții Jaspers (organism tehnic al Comisiei Europene), formularul final al cererii de finanțare, împreună cu documentația suport, verificată și validată, au fost transmise Comisiei Europene pentru acordarea finanțării.
În data de 29 noiembrie 2018, a fost semnat contractul de finanțare în valoare de 7,32 mld. lei (cu TVA), din care valoarea eligibilă este de 5,80 mld. lei.
Valoarea rambursată (FEN) aferentă proiectului „Infrastructura integrată pentru zona orbitală a Municipiului București”, până la data de 29 februarie 2020, este de 96.039.686 lei.
Stadiul contractelor din cadrul proiectului se prezintă după cum urmează:
- Pentru inelul A0 Autostrada de Centură a Municipiului București – Sector Sud: au fost semnate 3 contracte de proiectare și execuție lucrări, ținând cont de împărțirea obiectivului de investiție în 3 loturi. În prezent se desfășoară etapa de proiectare pentru toate cele 3 loturi. Lucrările vor începe ulterior etapei de proiectare, după emiterea autorizațiilor de construire.

- Pentru modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1 – DN7 și DN2 – A2:
• Sector A1 – DN7: în cadrul contractului de proiectare și execuție au fost realizate lucrările de extindere la 4 benzi a centurii București și au fost realizate lucrări de artă din cadrul obiectivului.
Finalizarea lucrărilor se va realiza în cadrul unui nou contract, ca urmare a rezilierii contractului din cauza lipsei de mobilizare a Antreprenorului.
• Sector DN2 – A2: contractul pentru realizarea lucrărilor a fost semnat în luna martie 2020. Urmează să fie emis ordinul de începere pentru realizarea lucrărilor.
• Pentru pasajele Mogoșoaia, Oltenița și Berceni: sunt în derulare contractele de tip proiectare și execuție lucrări. Lucrările vor începe ulterior etapei de proiectare, după emiterea autorizațiilor de construire.
• Pentru pasajul Domnești: contractul este în derulare la data prezentei, urmând ca lucrările să fie continuate după soluționarea aspectelor privind eliberarea amplasamentului de către deținătorii de utilități.
• Pentru lărgirea la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului București între A1 – DN5: documentația tehnică este finalizată, urmează să fie lansată procedura de achiziție publică pentru realizarea lucrărilor.

Tronsoane din Centura București pentru care există, în acest moment, cereri de finanțare europeană din partea României
Conform celor de mai sus, pentru proiectul „Infrastructura integrată pentru zona orbitală a Municipiului București”, este semnat contractul de finanțare aferent fazei I, care conține toate obiectivele de investiție precizate mai sus, cu o valoare de 7,32 mld. lei (cu TVA), din care valoarea eligibilă este 5,80 mld. lei.

Tronsoane/ lucrări din Centura București care sunt eligibile pentru a fi realizate din fonduri europene, dar pentru care nu au fost depuse cereri/ proiecte din partea României:
Pentru Faza II a proiectului, care prevede finalizarea proiectului integrat cu inelul A0 Autostradă București - Sectorul Nord, a fost elaborată, de către CNAIR SA, cererea de finanțare, aceasta fiind depusă la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor la finalul lunii martie 2020. Valoarea cererii de finanțare este de 4,62 mld. lei (cu TVA), respectiv 968,59 mil. euro (cu TVA).
Ulterior depunerii cererii de finanțare de către CNAIR SA pentru Faza II a proiectului - Inelul A0 Autostrada București - Sectorul Nord, va fi demarată etapa de evaluare a proiectului la nivelul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
Sectorul de nord al autostrăzii este împărțit în 4 loturi, al căror stadiu este prezentat mai jos:
 Autostrada de Centura București Nord, loturile 1, 2 și 3: în data de 06 iunie 2019 a fost lansată procedura de achiziție publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
 Autostrada de Centura București Nord, lot 4: în data de 04 martie 2020 a fost lansată procedura de achiziție publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Ținând cont de eligibilitatea la finanțare a proiectului din POIM 2014 – 2020, acesta va fi transmis pentru aprobare la Comisia Europeană.

Câteva explicații în legătură cu proiectele amintite mai sus:

Pasajul Domnești (există finnațare externă prin fonduri UE).
Singura ieșire spre Domnești este prin Prelungirea Ghencea, care are o singură bandă pe sens. Cei 3 kilometri până la ieșirea din București se parcurg, în coloană și într-o oră. Pentru modernizarea căii de acces/ieșire din București, prin Prelungirea Ghencea, oamenii au ieșit în stradă în trecut. Șoferii care vin de pe Centurră și intersectează acest punct (unde nu au prioritate) așteaptă în unele zile și două ore în coloană.
Lucrările au început abia anul trecut și se desfășoară foarte greu. La o întrebare a unui cititor: „Care este stadiul lucrarilor la Pasajul Domnesti? Care e stadiul exproprierilor? Vi se pare normal ca licitatia pentru aceste lucrari să fie finalizată î 2017 (după 2 ani!) iar acum, în 2020, să se lucreze pe doar un sfert din suprafața șantierului”?
Șeful CNAIR, Mariana Ioniță a răspuns: „Exproprierile sunt finalizate, fiind necesare exclusiv eliberări ale amplasamentului, problema asupra căruia CNAIR SA și antreprenorul se apleacă în vederea soluționării.
În vederea urgentării tuturor lucrărilor, CNAIR SA depune toate eforturile pentru a debloca lucrările ce întâmpină dificultăți la momentul actual”.
Giratoriul suspendat de la Domnești licitat în 2015 și contractat în 2017 abia a trecut de 4-5% stadiu fizic

Pasaj Mogoșoaia (există finanțare externă prin fonduri UE) .
Lucrările au început anul acesta și se desfășoraă în ritm destul de bun, ajungîndu-se undeva la 5% din lucrări. Este vorba de un proiect foarte mult tărăgănat. Contractul pentru proiectatea și execuția Pasajului Mogoșoaia a fost semnat în octombrie 2018. El fusese atribuit companiei Strabag în august 2018. De atunci și până astăzi, timp de aproape doi ani constructrul nu a putut demara lucrările pentru că statul nu i-a pus la dispoziție toate avizele. Mogoșoaia este una dintre intrările în București care intersectează Șoseaua de Centură. În absența unui pasaj suprateran, în orele dimineții dar și în intervalul 16 – 20, în toate sensurile se formează cozi de kilometri. Atât pe Șoseaua de Centură dar și la intrarea, respectiv, ieșirea din București din zona Mogoșoaia.

Pasaj Oltenița (există finațare externă prin fonduri UE)
Pasaj Berceni (există finațare externă prin fonduri UE)
CNAIR a scos în ultimii ani la licitație realizarea mai multor pasaje și sensuri giratorii suspendate. Două dintre ele, cele de la intersecțiile cu DN4 (Olteniței) și DJ401 (Berceni) au fost scoase la licitație în mai 2017. Contractele au fost semnate abia anul trecut și ambele se află în stadiul de proiectare.

Sector DN2 – A2. Contractul pentru realizarea lucrărilor a fost semnat în luna martie 2020. ((există finațare externă prin fonduri UE).
Este vorba de o porțiune de numai 11 kilometri
Este un proiect lansat în 2011, reziliat în 2015 și relansat abia în acest an. Au existat ani în care lucrările au stat abandonate. Inițial, contractul a fost câștigat de firma Tehnologica Radion a omului de afaceri Theodor Berna. În 2014 acesta a fost arestat într-un dosar de evaziune fiscală, iar firma sa a intrat în insolvență și a încetat lucrul la centură. Așa că în februarie 2015, Compania de Drumuri a pus capăt acestui contract. În 2018 fost desemant un constructor chinez, dar după contestație contractul a fost atribuit unei companii italaiene.
Ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a sectorului DN2 – A2 din Centura Bucureşti a fost emis, luna trecută, de către Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, împreună cu directorul general adjunct al CNAIR, Ovidiu Barbier.
“Suntem într-o continuă dezvoltare a infrastructurii rutiere pe Regiunea Bucureşti - Ilfov, luna trecută am predat aplasamentul constructorului pentru realizarea Pasajului de la Mogoşoaia, iar astăzi deschidem un nou şantier aici pe DN2 - A2. În perioada următoare vom începe mai multe lucrări importante pentru zona Bucureşti – Ilfov, şi anume: Pasajul Berceni, Pasajul Olteniţa. De asemenea, în luna iunie încep lucrările la Autostrada A0, cea mai importantă şi aşteptată de către cetăţeni”, a declarat Ionel Scrioşteanu, Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.
Durata contractului este de 75 de luni si cuprinde: 15 luni perioada de execuţie şi minim 60 luni perioada de notificare a defecţiunilor.

Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între DN1 – A2 (există finanțare externă prin fonduri UE),
Contractul a fost reziliat în 2019 la 86% stadiu fizic, nefiind relicitată finalizarea lucrărilor până astăzi.

Lărgirea la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului București între A1 – DN5 ((există finațare externă prin fonduri UE) :
În acest moment nu a fost scoasă la licitație.

Inelul A0 Autostrada de Centura a Municipiului București – Sectorul Sud
Autostrada de Centura București Nord (eligibil pentru fonduri UE)
În luna iunie, încep lucrările la Autostrada A0, spun autoritățile.
Pe partea de Sud, circa 52 de kilometri, cele trei loturi au fost contractate în primăvara 2019, după doi ani de licitație. Nici până astăzi nu avem lucrări în teren. Motivul: nu avem exproprieri și autorizații de construire.
Una dintre marile semne de întrebare o reprezintă constructorul primelor două loturi de pe partea sud. Este vorba de Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret AS, o companie turcească. Necunoscuți în România, reprezentanții Alsim Alarko au transmis, pentru presă, informații potrivit cărora sunt o companie de top 10 din Turcia și pe locul 79 la nivel mondial. Alarko ar avea planuri mari în România, iar reprezentanții firmei privesc proiectul A0 drept cel care va deschide drumul și altor lucrări în țara noastră și în Europa. „Strategia companiei pe termen lung este de a investi în România prin Parteneriatele Publice Private, de aceea s-a pregătit un plan de investiții de 10 miliarde de dolari pentru următorii 10 ani”, au transmis reprezentanți ai societății.
Potrivit acestora, compania turcă a participat deja la alte 13 licitații în Romania pentru proiecte de infrastructură, printre care Centura Timișoarei, Drumul expres Pitești-Craiova sau lucrări de reabilitare cale ferată.
Asocierea Aktor-Euroconstruct Trading a fost demensat câștigător pe al treilea lot.
Asocierea a întâmpinat mari probleme pe lotul doi al Autostrăzii Sebeș-Turda. Cel mai lung dintre toate cele patru tronsoane de pe A1 prezintă multe lucrări cu un grad de dificultate ridicată. În ritmul actual, finalizarea lotului până la finalul anului 2020 este tot mai greu de atins, spun specialiștii.
Pe de altă parte, fostul ministru al transporturilor, Lucian Șova, a criticat dur întârzierile companiei Aktor, care nu reușea să finalizeze lucrările la intrarea în București de pe autostrada care începea la Ploiești. „Constructorul a întâmpinat probleme de lene, cred. Şi de slabă mobilizare. Sunt extrem, extrem de nemulţumit şi sunt dispus, până în ultima zi de mandat, să iau cele mai extreme măsuri împotriva acestui antreprenor”, a spus ministrul.

Dezastrul în nord
Pe jumătatea nordică a inelului stăm și mai prost: licitații lansate abia în 2019, ce se târăsc agale, fără să existe vreo perspectivă despre când vom avea un contract semnat. În loc să dureze o lună-maxim două evaluarea ofertelor, se stă cu anii din cauza birocrației CNAIR.
Partea de nord a viitoarei autostrăzi A0, trei dintre cele patru loturi au fost scoase la licitație încă din vara anului trecut. Pentru lotul 3, de 8,6 kilometri, dintre Afumați și Cernica, spre exemplu, CNAIR a anunțat că s-au depus 12 oferte. Multe dintre firmele sau asocierile de firme interesate sunt din China și Turcia. Un lot de circa 4,5 kilometri, care va lega DN3 de A2, nu a fost încă scos la licitație deoarece trebuie revizuit acordul de mediu.