Exclusiv Print. HARTA COMPANIILOR CARE CONSTRUIESC AUTOSTRĂZI ȘI REABILITEAZĂ DRUMURI ÎN ROMÂNIA Recomandat

Exclusiv Print. HARTA COMPANIILOR CARE CONSTRUIESC AUTOSTRĂZI ȘI REABILITEAZĂ DRUMURI ÎN ROMÂNIA

Anul 2017 nu s-a remarcat prin deschiderea unui număr impresionant de kilometri de autostradă, ci prin lansarea în licitație a numeroase proiecte de infrastructură. Istoricul unora dintre companiile care au câștigat ori s-au prezentat cu șanse la aceste licitații nu ne oferă garanția că autostrăzile vor fi terminate în bune condiții și fără amânări ori întârzieri.

În ediția din luna septembrie, atrăgeam atenția asupra unei noi mode care a cuprins, atât Ministerul Transporturilor, dar și Compania Națională de Infrastructură Rutieră: anunțarea unor proiecte și scoaterea lor, triumfalistă, la licitație. După socoteala revistei TIR, era vorba de peste 20 de autostrăzi, șosele de centură sau drumuri expres scoase la licitație de la începutul anului. Pentru acestea, nu există, însă, bani la buget. Asta și după ce Ministerul Transporturilor a pierdut, în luna octombrie, suma de 6,25 miliarde de lei la rectificarea bugetară.

*Toate-s vechi și noi în același timp
Deși am dovedit statistic că Ministerul Transporturilor a intrat în vrie și că singurul obiectiv îl reprezintă scoaterea la licitație a proiectelor de infrastructură care îi trec prin cap fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, lucrurile au mers mai departe în aceeași notă. În noiembrie, CNAIR a anunțat că mai are în pregătire proiecte de infrastructură rutieră, în valoare de 17,6 miliarde de lei, fără TVA, care urmează să fie lansate în licitație publică anul acesta.
Dacă am fi naivi și am merge pe buna intenție a Ministerului Transporturilor (dar și pe premiza fantezistă că CNAIR va primi 10% din bugetul țării aferent anului 2018 ca să pună în aplicare toate proiectele) tot nu am avea motive de bucurie. Pe lista companiilor de construcții care au câștigat sau care au șanse reale de a câștiga licitațiile organizate de Ministerul Transporturilor există companii care au dat deja rateruri importante în ceea ce privește construcția infrastructurii de transport. Să le analizăm pe rând, parcurgând doar anunțurile publice ale Ministerului Transporturilor de la începutul anului și până astăzi. Nu avem pretenția că epuizăm toate firmele de construcții implicate în derularea proiectelor de infrastructură din România. Controversele menționate în continuare provin din surse deschise și documente.

1. Astaldi SpA: Compania este implicată în licitația pentru secțiunea 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești (valoare 1,8 miliarde lei, (ca participant), secțiunea 1 autostrăzii Sibiu–Pitești, valoare 765 milioane lei, (participant), “Proiectare și execuție Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” (participant) –valoare 2.025.494.965 lei, fără TVA (aproximativ 500 de milioane de euro). Acesta din urmă reprezintă cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură atribuit în ultimii 27 de ani. Contractul va fi atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ, iar durata acestuia va fi de 114 luni. Astfel, 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuţiei lucrărilor, iar perioada de garanție va fi de minim 60 de luni. Proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23,413 km, cuprinde inclusiv proiectarea şi execuția drumului principal, Brăila–Jijila şi a drumului de legătura cu DN22, Smârdan–Măcin.

Controverse: Numele companiei Astaldi va fi în veci legat de metroul bucureștean, secțiunea Drumul Taberei–Universitate. Proiectul este întârziat cu nu mai puțin de patru ani. Luăm la întâmplare o știre din anul 2015. “Constructorul italian Astaldi, care a realizat Pasajul Basarab şi stadionul Arena Naţională din Capitală, susţine că lucrările la metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei se vor încheia în 2016, la fel cum a anunţat şi Metrorex”. Există mari șanse ca metroul să nu fie finalizat nici măcar în anul 2018. Altă știre, tot din 2015: “Italienii lucrează şi la extinderea Magistralei 4 cu încă două staţii, Lac Străuleşti şi Laminorului. Noul termen anunţat de constructorul italian lucrările la extinderea Magistralei 4 de metrou vor fi finalizate abia în 2017, cu o întârziere de doi ani, şi nu în 2015, termenul anunţat iniţial şi afişat şi pe panoul informativ de pe şantier”. Italienii au construit și Arena Națională din București care a fost finalizată în 2011, având un cost total de aproximativ 234 milioane euro, mai mult decât dublu față de cel anunțat inițial. Acesta este contextul în care Astaldi vrea să se implice în realizarea celei mai importante autostrăzi a României și cel mai complex pod.

2. China Railway 14th Bureau Group Co Ltd: Licitația pentru secțiunea 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești (participant alături de -Viaponte Rom SRL-Viaponte Projetos e Consultoria de Engenharia SA), “Proiectare și execuție Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila”–(participant China Communication Construction Company Ltd (China)–China Road and Bridge Corporation.

Controverse: Companiile din China nu au nicio tradiție în construcția de autostrăzi în România. Ei și-au mai anunțat intenția de a prelua un lot de pe autostrada Sibiu–Pitești. Proiectul Podului din zona Brăilei este cel mai complex din ultimii 30 de ani. În anul 2013, Victor Ponta ne anunța, din China, că va aduce investitori care vor investi în infrastructura autohtonă. “E clar că noi am sărit peste rând, ca să zic aşa. Toată lumea vrea să vină la Beijing. Depinde de mine ca să arat că aceşti ani în care relaţiile au fost mai puţin apropiate, au fost o simplă excepţie şi că, de fapt, România poate să rămână cel mai bun prieten al Chinei în UE”, a spus el. Până acum nu s-a materializat nimic.

3.Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA-Pizzarotti SA: Licitația pentru secțiunea 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești (participant), secțiunea 1 autostrăzii Sibiu-Pitești (participant), Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1-DN 7 și DN 2–A2 (participant–doar Impreza), lotul Târgu Mureș-Ungheni, parte din autostrada Transilvania (participant)–valoare 339 milioane lei.
Controverse: Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA–Pomponio Construcţii SRL construiește lotul 1 al autostrăzii Turda–Sebeș unde raportează întârzieri. Contractul a fost semnat în 14 noiembrie 2014. Lucrările au început în 2 decembrie 2014 şi aveau termen iniţial de finalizare 2 octombrie 2016. Lucrările au fost oprite în octombrie 2015 şi reluate un an mai târziu. Termenul actualizat de finalizare a lucrărilor este mai 2018. Italienii de la Impresa Pizzarotti execută CNADNR cu peste 10 milioane de euro. “În România, concernul italian este reprezentat prin intermediul unor sucursale care își au sediul la Cluj-Napoca și, la rândul lor, cei de la Pizzarotti sunt dați în judecată de zeci de companii, inclusiv de CNADNR, dar o lege gândită prost oferă dreptul sucursalei unei societăţi din străinătate să nu îşi plătească contractele şi, cu toate acestea, sucursala să nu poată fi trasă la răspundere printr-o executare silită. La jumătatea acestei luni, Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea Impresa Pizzarotti privind executarea silită a CNADNR”, potrivit presei.

4.Itinera SpA: Licitația pentru secțiunea 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești (participant alături de Retter Projectmanagement SRL), secțiunea 1 autostrăzii Sibiu-Pitești (participant), pasajul de la Oltenița–216 milioane lei (participant), pasaj Berceni 179 milioane (participant), Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1-DN 7 și DN 2-A2 (participant) valoare 339 milioane de lei, Varianta de Ocolire Satu Mare -alături de Collini Lavori SpA-Via Design SR (câștigător). Drumul va avea 4 benzi pe sens pe o lungime de aproximativ 14 kilometri, 10 pasaje și 2 parcări de scurtă durată. Construcția Variantei Ocolitoare Satu Mare va costa 304.790.869,19 lei, fără TVA, și va beneficia de finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

Controverse. În anul 2015, Gazeta de nord-vest anunța: “La Satu Mare a avut loc un nou moment istoric. În sala mică de şedință a Consiliului Judeţean s-a semnat contractul de execuţie pentru varianta ocolitoare a municipiului Satu Mare şi cel de-al treilea pod peste Someş. La eveniment au fost prezenţi directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADR), Narcis Neaga, directorul Pregătire proiecte din CNADR, Nicolae Horea, directorul Regionalei Cluj a CNADR, Eugen Cecan, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica, fostul ministru al Transporturilor, deputatul Ovidiu Silaghi, managerul public al judeţului Satu Mare, Nicolae Bura, city-managerul Dan Băbuţ, reprezentanţii asocierii Itinera-SPA-Colini Lavori-Via Design SRL. Sunt cinci luni de proiectare, 18 luni de execuţie şi 24 de luni de perioadă de garanţie. Ordinul de execuţie se dă în cel mult 42 de zile de la semnarea contractului”. În 2017, când pe Centura orașului Satu Mare trebuia să se circule, tot presa locală anunța: “Au început lucrările la centura municipiului Satu Mare! Firma care a câștigat licitația a demarat deja primele etape ale lucrării, în timp ce arheologii descarcă situl de sarcină. Deja s-a început excavarea porțiunii pe unde va trece viitoarea șosea de ocolire a municipiului Satu Mare”.

5.Societa Italiana per Condotte d'Acqua SpA: Licitația pentru secțiunea 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești (participant), secțiunea 1 autrotrăzii Sibiu-Pitești (participant), secțiunea 1 austrotrăzii Sibiu -Pitești (participant), “Proiectare și execuție Varianta de ocolire Timișoara Sud” (participant), valoare 381 milioane lei.
Controverse: Italienii construiesc lotul 3 de pe Autostrada Turda-Sebeș cu șanse minime să fie deschisă în acest an.

6.Asocierea Spedition UMB SRL-Tehnostrade SRL-Aktor Technical Societe Anonyme (Aktor SA): Licitația pentru secțiunea 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești (participant), secțiunea 1 autrotrăzii Sibiu-Pitești (participant).

Controverse: Pentru primele două companii ale asocierii există numeroase aspecte negative. Spre exemplu, în februarie 2016, “Compania românească de construcții UMB Spedition, cea care executa bucata de 8,7 km din autostrada A3 dintre Gilău și Nădășelu, lângă Cluj-Napoca, a transmis o notificare de reziliere încă de săptămâna trecută către Compania de Autostrăzi, au precizat surse apropiate situației. Motivul este acela că CNADNR nu dorește să plătească o parte din lucrările deja efectuate și acuză constructorul că a făcut economii și nu a realizat anumite lucrări conform ofertei tehnice cu care a participat la licitație”. Sau “Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, a anunțat că anulează contractele pentru construcția autostrăzii București-Brașov, tronsonul București-Ploiești. Motivul rezilierii contractelor cu SC Spedition UMB SRL, SC Pa&Co International SRL, SC Euroconstruct Trading 98 SRL, SC Tehnostrade SRL, este acela că cele patru firme nu au mai executat lucrări pe sectorul de drum în cauză de mai bine de 16 luni, demobilizând resursele necesare” (știre din anul 2011). Cele două companii -Spedition UMB SRL și Tehnostrade SRL- au câștigat zeci de contracte de infrastructură, în special în timpul mandatului de președinte a lui Traian Băsescu.
Compania Aktor s-a angajat că va finaliza Autostrada Comarnic–Brașov. După ce a câștigat licitația s-a retras. Compania elenă Aktor, împreună cu Vinci şi Strabag, au intenţionat să dea în judecată statul român, în 2015, pentru anularea licitaţiei pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, câştigată de consorţiul format de cele trei companii. CNAIR a contraatacat spunând că: "Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n.red.) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte".

7.Tirrena Scavi SpA: Licitația pentru secțiunea 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești (participant), secțiunea 1 autostrăzii Sibiu–Pitești (participant alături de Toto SpA Costruzioni Generali), lărgirea la 4 benzi a DN 7, între localitățile Bâldana și Titu (km 30+950 - 52+350) -valoare 210 milioane de lei (participant), Nodul Gilău şi conexiunea dintre Secţiunea 2B cu Subsecţiunea 3A1, Autostrada Braşov–Târgu Mureş–Cluj–Oradea". Valoarea de semnare a contractului este de 25.675.230,51 lei, fără TVA. Durata contractului este de 118 luni, din care 10 luni perioada de execuţie şi 108 luni perioada de notificare a defecţiunilor (câștigător, doar Tirrena Scavi), „Reabilitare DN6 Alexandria-Craiova, Lot 2: km 132+435 – km 185+230-relicitare” –valoare 267 milioane lei (participant singur), pasajul de la Oltenița (participant), pasaj Berceni (participant), Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1-DN 7 și DN 2-A2 (participant), “Proiectare și execuție Varianta de ocolire Timișoara Sud” (participant).

Controversă: O primă problemă trebuie ridicată de capacitatea companiei de a susține prezența la un număr atât de mare de licitații și –în eventualitatea câștigării lor– pe un număr atât de mare de șantiere. Se știe că unul din factorii care duc la mari întârzieri în execuția lucrărilor de infrastructură este mobilizarea redusă a resurselor companiilor.
Tirrena Scavi construiește, în acest moment, lotul 3 al Autostrăzii Turda–Sebeș. Compania a fost aproape de a finaliza la timp lotul 3 din Autostrada Turda–Sebeș (întârzierile sunt neglijabile). O bilă albă pentru compania italiană este reprezentată de faptul că a finalizat –o adevărată performanță– lotul 2 al autostrăzii Lugoj–Timișoara înainte de termen.

8.Asocierea Trameco SA-Vahostav SK-Construcții Erbașu SA-Vega '93 SRL-East Water Drillings SRL: secțiunea 5 a autostrăzii Sibiu-Pitești (participant), secțiunea 1 autostrăzii Sibiu–Pitești (participant), pasaj Berceni (participant), Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1-DN 7 și DN 2-A2 (participant), “Proiectare și execuție Varianta de ocolire Timișoara Sud” (participant), lotul Târgu Mureș-Ungheni, parte din autostrada Transilvania (participant).

Controversă: Să le luăm, așa, la întâmplare, prin sondaj. Compania Trameco. Iată ce scria presa: “Procurorii anticorupţie susţin că cel mai longeviv vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor ar fi primit 600.000 de euro de la Selina pentru ca aceasta să câştige licitaţia pentru terenul cartierului orădean „Luceafărul” şi încă 100.000 de euro pentru ca Selina să-şi adjudece şi alte proceduri de achiziţii publice. Procurorii DNA arată că sumele cu titlu de mită ar fi fost spălate prin achiziţionarea la suprapreţ, de către firmele Selina, Trameco respectiv Keviep, a unor utilaje din străinătate”.
În 2015, procurorii acuzau compania Erbașu de evaziune fiscală într-un contract de aproape 25 de milioane de euro pentru modernizarea cartierelor Militari, Drumul Taberei și pentru modernizarea parcului Moghioroș.
Compania Vega 93 din Galați a intrat în insolvență în urmă cu trei ani. În 2017, Vega 93 a abandonat unul din loturile Autostrăzii Târgu Mureș-Ungheni invocând neînțelegeri cu CNADNR.

9.Porr Construct: secțiunea 1 austrotrăzii Sibiu–Pitești, lărgirea la 4 benzi a DN 7, între localitățile Bâldana și Titu, km 30+950 - 52+350 –(participant), pasajul de la Oltenița (participant), “Proiectare și execuție Varianta de ocolire Timișoara Sud” (participant).

Controverse. Porr Construct SRL este compania care se ocupă cu construirea lotului 4 din autostrada Sebeş-Turda. “Ne propunem să finalizăm acest tronson, numărul 4 (Sebeş-Turda, n.red.), în acest an. Am primit asigurări de la constructor că acest lucru se va întâmpla, nu o să dăm termene, au mai avansat alţii termene optimiste, lăsăm sfârşitul anului. Pentru restul de trei tronsoane, urmează să facem şi acolo analize. Tronsonul 3 are aceleaşi şanse să fie finalizat în acest an, tronsoanele 1 şi 2 spre Sebeş acolo suntem mai puţini optimişti. Şi acolo pot fi găsite anumite soluţii, mai ales că acestea vor trebui reevaluate din momentul în care reuşim să promovăm ordonanţa de urgenţă. În acel moment se vor simplica foarte multe lucruri şi pentru acele două tronsoane”, a spus, anul trecut, fostul ministru al Transporturilor Dan Costescu. Noul termen –optimist și venit de la CNAIR– este de mai 2018. În schimb, presa vorbește de faptul că constructorul lotului 4 al Autostrăzii Sebeș-Turda a obţinut prelungirea contractului cu 20 de luni, adică aproape doi ani.

10.Euro Construct Trading 98 SRL: lărgirea la 4 benzi a DN 7, între localitățile Bâldana și Titu (km 30+950 - 52+350 -participant).

Controverse: De trei ani de zile, Euroconstruct încearcă să finalizeze lucrările la autostrada care intră în București dinspre Ploiești. În acest caz, autoritățile locale au și ele o mare parte din vină. Euroconstruct mai operează pe lotul 2 a autostrăzii Sebeș-Turda unde întârzierile oficiale sunt de un an de zile. Să nu uităm că omul de afaceri Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, a fost reţinut, în decembrie 2014, de procurorii DIICOT, în dosarul de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei.

11.Asocierea SC Alpenside SRL-SC Specialist Consulting SRL. Proiectarea şi execuţia lotului 5 din autostrada Comarnic-Braşov, sector Râşnov-Cristian, la care se adaugă Drumul de Legătură cu municipiul Brașov. Acest segment va avea o lungime de 10 km, din care 6,3 km în regim de autostradă și 3,7 km la profil de drum naţional cu 4 benzi, separate pe zona mediană. Valoarea contractului este de 118.019.701 lei, fără TVA, iar durata de execuţie este de 24 luni, din care proiectare 6 luni, iar execuţia propriu-zisă este de 18 luni. Garanția de bună execuție a lucrărilor va fi de 48 de luni (câștigător). Lotul Târgu Mureș-Ungheni, parte din autostrada Transilvania (participant).

Controversă: “Alpenside SRL, fosta Util Construct Plus, a fost deţinută inițial de un off-shore cipriot şi era reprezentată de Florin Cristian Mihai, un necunoscut publicului larg, dar cu un succes fabulos la contractele cu statul. Ulterior, firma a fost vândută în totalitate omului de afaceri Florin Cristina Mihai. Conform informațiilor publicate în mass-media, doar în perioada septembrie 2014-septembrie 2015, a primit opt contracte pentru lucrări: extinderea reţelelor subterane în Ploieşti, închiderea depozitelor urbane din judeţul Călăraşi, repararea străzilor din Sectorul 4, realizarea de alei şi trotuare şi lucrări pentru creşterea eficienţei energetice a blocurilor din Sectorul 3 al Capitalei, dar şi demolarea şi reconstrucţia sediului Primăriei din Feteşti. În total, peste 55 de milioane de euro a luat Alpenside SRL, care se poate lăuda şi cu un trecut de-a dreptul spectaculos: sub vechea denumire, de Util Construct Plus, era deţinută de Liviu Niţescu, unul dintre acţionarii postului Money TV, controlat de Sorin Ovidiu Vîntu”, potrivit presei.

12.COMSA S.A.U. (SPANIA): pasajul de la Oltenița (participant), “Proiectare și execuție Varianta de ocolire Timișoara Sud” (participant), pasaj Beceni (participant), Reabilitare DN6 Alexandria-Craiova, Lot 2: km 132+435 – km 185+230-relicitare” (participant), lotul Târgu Mureș-Ungheni, parte din autostrada Transilvania (participant).

Controverse. În acestă vară, Lotul 3 din autostrada Lugoj–Deva era finalizat în proporție de 80%, iar CNAIR a stabilit luna august 2017 ca termen de inaugurare a tronsonului (data inițială a fost mai 2016). Dar, surpriză: un rambleu de dimensiuni considerabile, care face parte din lotul 3 al autostrăzii Lugoj–Deva, s-a prăbușit. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a trimis o echipă în zonă pentru a determina ce s-a întâmplat cu bucata de drum. Porțiunea prăbușită de drum are 70 de metri lungime și 11 metri lățime. La fața locului au fost mobilizate echipe din partea constructorului pentru a remedia problema. De asemenea, CNAIR a trimis o echipă pentru a determina cauzele deteriorării șoselei. Problema va fi remediată cam într-un an. Unul dintre constructorii autostrăzii este COMSA.
CNAIR a precizat că, în data de 22 iunie 2017, a fost semnat procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor privind contractul încheiat în 21 decembrie 2012 şi denumit “Reabilitare DN 66, Filiaşi-Petroşani, km 0 – km 131, sector km 48 – km 93 – Contract 5R2A Rovinari-Bumbeşti-Jiu”. Acest contract a fost încheiat între fosta CNADNR şi asocierea Comsa-Corporate Management Solution. Potrivit documentelor CNAIR consultate de revista TIR, lucrările de reabilitare au început în anul 2012. Ceea ce arată că au fost reabilitați 7 kilometri pe an.

13. Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 SA: „Reabilitare DN6 Alexandria-Craiova, Lot 2: km 132+435 – km 185+230-relicitare” (participant), Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1-DN 7 și DN 2-A2 (participant))

Controverse: Compania este implicată în construcția metroului bucureștean Universitate-Drumul Taberei, care are o întârziere -și cu largul concurs al primăriei- de patru ani. În 2015, presa ne informa că: “Cel mai avansat stadiu al lucrărilor se regăseşte pe tronsonul de 9 kilometri între A1 Bucureşti-Piteşti şi DN 7 (Chitila). Termenul de finalizare al lucrărilor este vara anului viitor, iar stadiul actual este de doar 35%, conform CNADNR. În prezent, constructorul -Delta ACM ’93-, tărăgănează lucrările, acestea fiind întârziate cu aproape un an de zile faţă de graficul prevăzut în contract. Lucrările costă aproximativ 132 milioane de lei”. Ei bine, lucrările nu au fost finalizate nici măcar anul acesta. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a recepționat această bucată de Șosea de Centură, deși din ea lipsește un pod, amenajarea mai multor sensuri girotorii și, în general, este plină de semnale care indică: drum în lucru.

14.Tel Drum: „Reabilitare DN6 Alexandria-Craiova, Lot 2: km 132+435 – km 185+230-relicitare” (participant).

Controverse. Firma din Alexandria, pe care procurorii DNA o bănuiesc că i-ar aparține lui Liviu Dragnea, este abonată la contracte cu bani publici. Șeful PSD este acuzat de constituirea unui grup infracțional care a fraudat milioane de euro, bani europeni, prin intermediul Tel Drum.

15.Max Boegl: “Proiectare și execuție Varianta de ocolire Timișoara Sud” (participant).

Controverse: Compania este și ea implicată în construirea metroului bucureștean. Alături de Astaldi, a construit Arena Națională, al cărei preț s-a dublat miraculos în anii construcției. Specialiștii spun că Arena a fost prost construită, acesta fiind unul dintre motivele pentru care gazonul se strică în mod regulat.

16.STRACO GRUP SRL-COMNORD SA-SPECIALIST CONSULTING SRL: Pasajul Domnești va costa 91.552.381,90 lei fără TVA şi are ca termen de finalizare anul 2019. Proiectarea Pasajului Suprateran pe DJ 602, Centura Bucureşti–Domneşti va dura 3 luni, iar construcţia propriu-zisă a acestuia va fi de 24 de luni. Garanţia de bună execuţie a acestui pasaj va fi de 24 de luni. Valoarea proiectului este de 91 milioane lei (câștigător).

Controverse. În vara acestui an, aflam: “Contractul pasajului Domnești, aproape de reziliere. Asocierea câștigătoare a contractului de realizare a Pasajului Domnești, Straco–Comnord–Specialist Consuting, nu a reușit să depună garanția de bună execuție solicitată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, astfel că înțelegerea este aproape de reziliere. Contractul pentru construirea Pasajului Domneşti a fost semnat pe 10 mai 2017, la capătul mai multor ani de contestații, licitații reluate, acțiuni formulate în instanțele de judecată. Asocierea câştigătoare Straco- Comnord- Specialist Consulting avea sarcina de a prezenta, în termen de 15 zile de la semnarea contractului, garanţia de bună execuţie”. În 2011, Compania de Drumuri a reziliat contractul cu Straco pentru modernizarea DN 76, Şoimuş-Baia de Criş (judeţul Hunedoara), pe o distanţă de 40 de kilometri. În 2014, a fost reziliat un contract de 38 milioane euro pentru lărgirea la 4 benzi a 12,5 kilometri din centură, încheiat cu firmele Straco Grup, SCT Bucureşti şi Genesis International. Reabilitarea și modernizarea DN 73 Pitești- Câmpulung-Brașov a început în 2014, în mandatul lui Victor Ponta.

Acestă analiză nu este una exhaustivă. Există firme care, fiind implicate în proiecte mai mici, au scăpat de pe raza analizei noastre. Există și alte proiecte compromise de firmele de mai sus pe care, din motive de spațiu editorial, nu le-am mai cuprins în acest articol. La nereușite au contribuit din plin CNAIR și Ministerul Transporturilor. Concluzia acestui articol: haosul, nerespectarea termenelor și a calității în construcțiile de infrastructură rutieră se datorează lejerității păguboase pentru stat cu care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere întocmește, acordă și monitorizează lucrările de construcție.

 

 

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți din transporturi!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.