VICEPREȘEDINTA COMISIEI PENTRU MUNCĂ: LIDERII POLITICI EUROPENI S-AU ÎNȚELES SĂ ALUNGE ȘOFERII ROMÂNI DIN EUROPA ^Recomandat

Sub pretextul protecției împotriva dumpingului social, liderii europeni, inclusiv cel de la Paris, vor impune eliminarea de pe piața muncii a companiilor românești. Iohannis anunțase, anterior, că a "discutat cu președintele Fraței despre mult vehiculata directivă pe detaşarea muncitorilor", fără a oferi alte detalii.
Renate Weber crede că pericolul îndepărtării muncitorilor români din Europa –printre care șoferii profesioniști sunt în capul listei– este iminentă.

Unul dintre cele mai fierbinți subiecte
Potrivit lui Weber, revizuirea cerută de Franța și de alte state vest-europene dezvoltate, ar urma să afecteze în primul rând firmele est-europene care încheie contracte pe piețele vest-europene și care vor fi astfel obligate să-și platească angajații pe care îi trimit acolo prin detașare măcar cu salariile mari din acele piețe și să plăteasca asigurări sociale în țările în care se face detașarea. Europarlamentarul român a subliniat că nu e vorba de lucrătorii români care se angajează în străinătate, ci de lucrătorii angajați la firme din România dar care muncesc pe terioriul altor state, așa cum e cazul șoferilor de camioane și alte vehicule comerciale.
Într-un interviu, Weber a spus că Revizuirea Directivei lucrătorilor detasați este unul dintre subiectele cele mai fierbinți din UE și cu serioase consecințe politice.

"În primul rând, trebuie explicat că lucrătorii detașați sunt o altă categorie decât lucrătorii care își caută pe cont propriu un loc de munca în UE. Pentru aceștia din urmă vorbim de libertatea de circulație a persoanelor și accesul la piața muncii.
În schimb, pentru lucrătorii detașați vorbim de libertatea de circulație a serviciilor, pentru că sunt companii dintr-un stat membru care câștigă diferite contracte în alte state membre și își trimit propriii angajați pentru realizarea acelor contracte.
Diferența este de maximă importanță, mai ales că am văzut multă confuzie pe tema asta, inclusiv din partea politicienilor, mai ales în contextul campaniei electorale din Franța, dar și după terminarea ei, inclusiv în Parlamentul European, deși subiectul e în dezbatere de peste un an. Obiecțiile mele privind această revizuire sunt legate și de consecințele ei, dar mai ales de ipocrizia din spatele ei.
Mi se pare inadmisibil ca, după cartonașul galben al celor 11 state care s-au opus propunerii Comisiei, aceasta nu a retras propunerea ca să o revizuaiscă, ci a trimis-o la Parlament și la Consiliu, așa cum era inițial redactată. Asta se întâmpla în contextul apropierii alegerilor din Olanda și Franța, când retorica extremiștilor Wilders și Le Pen era maximă. În Parlamentul European cele două raportoare care au fost desemnate sunt tocmai o deputată din Franța de la PPE și o deputată din Olanda de la Socialiști. Coincidență? Sigur, nu.
De ce vorbesc de ipocrizie? Pentru că, în realitate, sunt doar 1,9 milioane de lucrători detașați în toată Uniunea, cei mai mulți vestici care lucrează tot în state din vestul și nordul UE, deci numărul lor este foarte mic raportat la cele 500 de milioane de cetățeni europeni. Se invocă până la sațietate nevoia de a combate dumpingul social și de a proteja demnitatea lucrătorilor detașați, când în realitate este vorba de a impune mai multe condiții care să scoată de pe piața concurențială a serviciilor întreprinderile din țările mai puțin dezvoltate din UE, din estul, centrul și sudul Europei.
Se cere nu doar ca lucrătorii detasați să fie plătiți la nivelul lucrătorilor din statele unde lucrează, dar se solicită și ca asigurările să fie plătite în aceste țări, numărul de luni de detașare să se micșoreze, etc. Se ignoră însă, sau nu se dorește a lua în considerare, că în afara salariului, un angajator care trimite lucrători detașati are și alte cheltuieli, transport, cazare, diurna, că toate taxele legate de salarii se plătesc în țările de origine.
S-ar ajunge în situația în care costurile detașării să fie atât de mari încât contractele să nu mai poată fi realizate și de fapt să se scoată de pe piață întreprinderile din alte țări. Evident, primele afectate ar fi întreprinderile mici și mijlocii din centrul și estul Europei, dar și Spania și Portugalia. Din această cauză, pe mine mă suprinde atitudinea sindicatelor noastre, care parcă nu vor să vadă consecințele acestor interdicții. A proteja lucrătorii detasați presupune înainte de orice să mai existe detașați.
Or, recentele legislații privind salariul minim pe oră introdus la transportatori de țări precum Germania, Franța, Belgia, Austria, au demonstrat cu prisosință că tocmai întreprinderile mici și mijlocii sunt cele afectate, până la scoaterea de pe piața transportului european. În loc să remediem acest aspect, se dorește extinderea lui în toate domeniile.
Recentele declarații ale președintelui Macron m-au decepționat, pentru că ele continuă retorica populistă începută de Le Pen. Pentru cineva recent apărut în politică și care a declarat că vrea să facă politică "altfel", utilizarea unor argumente populiste este dezamăgitoare. Pentru că, încetul cu încetul, vom vedea ca extremiștii sunt excluși nu pentru că-i rejectează societatea, ci pentru că le fac democrații treaba.
În ce privește Romania, noi trebuie să continuam să apărăm poziția exprimată până acum și să ne coordonam cu celelalte țări cu care, în acest domeniu, avem interese comune”, a spus Renate Weber.